8,235 matches
-
Sunt convins că vremea va rămâne frumoasă astăzi.“, „Sunt convins că în acest calcul există o greșeală.“. La întrebarea de ce în aceste exprimări folosim unul și același cuvânt, Wittgenstein răspunde: „Jocurile pe care le jucăm cu el au o anumită asemănare. Și de asemenea senzațiile care însoțesc folosirea cuvântului au o anumită asemănare.“30 Fostul student al lui Wittgenstein, filozoful John Wisdom, relatează că acesta le spunea, întrebându-se ce se întâmplă când cineva crede, înțelege sau își amintește ceva, că
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acest calcul există o greșeală.“. La întrebarea de ce în aceste exprimări folosim unul și același cuvânt, Wittgenstein răspunde: „Jocurile pe care le jucăm cu el au o anumită asemănare. Și de asemenea senzațiile care însoțesc folosirea cuvântului au o anumită asemănare.“30 Fostul student al lui Wittgenstein, filozoful John Wisdom, relatează că acesta le spunea, întrebându-se ce se întâmplă când cineva crede, înțelege sau își amintește ceva, că va trebui să ne întrebăm ce s-a întâmplat înainte și după ce
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
diferite criterii pentru a stabili dacă cineva citește sau nu. Că expresia „a citi“ nu stă, de obicei, pentru o anumită experiență subiectivă reiese clar din faptul că ea este folosită pentru o varietate de activități între care există doar asemănări parțiale.32 Când reflectează asupra unor întrebări pe care și le-au pus filozofii, cum este întrebarea privitoare la semnificația expresiilor limbajului, Wittgenstein pornește de la supoziția că nu există o raționalitate superioară celei pe care o conține și o exprimă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acestora? Nu spune: «Trebuie ca ceva să le fie comun, căci altfel nu ar fi numite „jocuri“» - ci vezi dacă există ceva comun tuturor. - Căci dacă le privești nu vei vedea ceva care ar fi comun tuturor, dar vei vedea asemănări, înrudiri, și anume un șir întreg de asemenea lucruri. Cum am spus: nu gândi, ci privește!“ (Cercetări filozofice, § 66.) 18 L. Wittgenstein, Despre certitudine, traducere de Ion Giurgea, Humanitas, București, 2005, p. 126. 19 L. Wittgenstein, Însemnări postume, p. 46
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Iulius Cezar, era înfățișată prin comparație cu cea a unui războinic de aceeași anvergură, chiar dacă dintr-o altă epocă, bunăoară a lui Alexandru Macedon. Și istorici ai filozofiei au încercat să scoată în evidență caracteristici ale gândirii unui autor prin asemănare sau contrast cu cele care conferă profil distinct gândirii altuia. De exemplu, comparându-l pe Hegel cu Spinoza, pe Kant cu Hume sau pe Aristotel cu Platon. Dacă recurgem la acest procedeu pentru a caracteriza personalitatea și gândirea lui Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
lucrurilor. Wittgenstein crede că îndoiala este posibilă numai în cazul unui joc de limbaj, căci limbajul (limba) reprezintă o mulțime de activități, diferite unele de altele, formulate într-o multitudine a jocurilor de limbaj, care au totuși ceva în comun ("asemănări de familie"). În ultimă instanță, jocul de limbaj este solidaritatea dintre o semnificație lingvistică și un ansamblu de comportamente și acțiuni. Pentru ca îndoiala că am mîini să fie inteligibilă, trebuie mai întîi să pricep cînd se vorbește despre mîini și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
dintre limba maternă și aceste limbi străine. Se constată cu acest prilej că între limbi există diferențe și că fiecare dintre ele este o perspectivă a universului, care împiedică de multe ori ca asemenea corespondențe să fie depline. Reflecția asupra asemănărilor și deosebirilor dintre propria limbă și alte limbi poate avea consecințe dintre cele mai importante. Constatarea umaniștilor italieni că limba lor este urmașa limbii latine populare, deci nu a celei scrise, a dus la ideea că romanii aveau, de fapt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
că el nu are posibilitatea de a decide după bunul său plac. Manifestarea determinismului în cazul limbii literare pune probleme într-o oarecare măsură deosebite decît cele de la nivelul limbii populare. După G. Ivănescu 267, limba cultă, deși posedă numeroase asemănări și relații cu limba populară, are și trăsături specifice, între care se remarcă relativa ei fixitate în raport cu mobilitatea accentuată a acesteia. Această particularitate își are originea în noul statut al limbii, prin trecerea din natură în cultură, prin trecerea din
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
individuale În fenomene psihosociale În cadrul grupului. Psihologia socială a luat ca prototip grupul mic. De aceea, definițiile date grupului surprind caracteristicile acestui tip de grup. Astfel, Kurt Levin(1948 afirma că "esența unui grup nu este similaritatea sau lipsa de asemănare a membrilor săi, ci interdependența lor" iar M. Sherif (1969 propunea următoarea definiție a grupului mic: "...o unitate socială constând dintr-un număr de indivizi care se disting mai mult unii de alții printr-un statut definit și printr-o
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
așa cum se Întâmplă În cazul altor grupuri. Clasa școlară este un grup tranzitoriu și privilegiat, deosebindu-se prin aceasta de grupul familial, de exemplu, de societatea adultului; acestea sunt Însă aspecte deviate, mai generale, care merg mai degrabă pe linia asemănării grupului școlar cu alte grupuri decât pe cea a diferențierii lor. 5. Necesitatea cunoașterii grupului școlar Adesea, În practica pedagogică, la Întrebarea "ce Înseamnă a cunoaște clasa de elevi" se obțin răspunsuri de genul -a cunoaște colectivul echivalează cu a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
propune să culeagă aprecierile cadrelor didactice despre trăsăturile psihocomportamentale ale elevilor În domeniile : Învățare, motivație, creativitate, leadership (stilul de conducere. 10."Caietul dirigintelui", C.C.D. Neamț, Editura Alfa, Piatra Neamț, 2001, este o copie fidelă a precedentului auxiliar realizat de profesorii ieșeni. Asemănarea șochează cu atât mai mult cu cât apar În același an În două orașe opuse geografic. Explicația este simplă - prima lucrare este citată drept "sursă" bibliografică. Pentru a facilita analiza acestor documente și a identifica elementele comune, datele au fost
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
nu fi la stânga (în Totuși iubirea, 1992, nr. 15) informează despre reacțiile insurgentului sub dictatură. Mărturisire fundamentală! Frondeur, recalcitrant, "copil teribil", Geo Dumitrescu era, de plano, un nonconformist. Însă, observă el, despicând sensurile între frondă și nonconformism "nu sunt decât asemănări, nu și identitate", de unde necesitatea departajării: "Nonconformistul este un însetat de perfecțiune, de progres. El măsoară toate lucrurile cu măsuri majore, dacă nu absolute, ideale, pe lângă care, firește, totul pare mai mic, susceptibil de creștere, de îmbogățire, de îmbunătățire. El
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
acestui termen, în elementele rezultate din pulverizarea unei tradiții poetice care acum sunt chemate să sugereze o altă construcție a poeticului" (Măștile adevărului poetic, 1992, p. 118). Avut-a Geo Dumitrescu modele? Trimiterile la Edgar Poe formulate de Doinaș (propunând asemănări între Corbul poesc și Câinele de lângă pod) sau la Jules Laforgue nu rezistă. În erotica atât de personală din Furtună în Marea Serenității pare să fi lăsat urme Ion Vinea (nominalizat într-un fragment Despre certitudini): persistă amintirea Ioanei lui
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fost gemeni: semănau ca două picături de apă, aveau același timbru al vocii și, nu în ultimul rând, s-au și născut în aceeași zi. Iar în privința comportamentului, păi, exact aceleași apucături ale unuia erau caracteristice și celuilalt. "Așa o asemănare n-am pomenit nici măcar la gemenii univitelini, a spus și doctorul Rapaport, și, vă rog să mă credeți, prin mâinile mele a trecut destulă lume!". Julius și Tiberius (Tibi) au fost colegi și la școală, spre neplăcerea profesorilor care se
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
prânzește sau cinează. Acestea sunt servite ca niște musafire ocazionale și scărpinate cu mătura pe burtă, apoi pleacă la domiciliile lor. Într-una din zile la ora confesiunilor, poetul mi-a împărtășit părerea sa despre felinele casnice, găsind și câteva asemănări cu o altă ființă care trăiește în casa omului: se pisicește când are interes, își arată ghearele și zgârie dacă nu ești atent, pune stăpânire pe întreaga gospodărie, conduce dictatorial și, în unele cazuri își extinde vânătoarea de șoareci în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
sunt imperfecte ? De cîte risipiri, care nu pot fi înțelese nicicum ca pași ai spiritului cum credea Hegel către conștiința sa desăvîrșită de sine, de cîte nedreptăți mai este nevoie ? Un om și o lume create după chipul și întru asemănarea Creatorului nu pot fi decît un om drept și o lume morală. Din păcate, morala a fost alungată din cetate, iar oameni drepți, oare cîți au mai rămas să țină baierele lumii ? Într-un univers armonic, dreptatea se petrece firesc
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
măsură responsabili și pentru ceea ce nu facem, nu doar pentru ceea ce facem. Putem să dansăm și atunci cînd muzica tace... Cum spunea Berlin, " Capacitatea de a te ridica pînă la o percepere limpede a structurilor de gîndire și cunoaștere, a asemănărilor și deosebirilor lor, a metodelor lor de descoperire și invenție și a criteriilor lor de adevăr și validitate; și, mai presus de toate, stăpînirea principiilor lor esențiale (...), iată ce-l înalță pe om în plan intelectual. Iată ce-l ridică
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ideile se cam amestecă, iar Alexandria era un creuzet în care se amalgamau în acea epocă toate culturile. În plus, creștinismul a accentuat și mai mult procesul de individuație și de universalizare a ideilor. Dar cred mai curînd că aparentele asemănări dintre cele două arii culturale nu sunt, de fapt, decît diferențieri mascate. Că sensul fiecărui termen sau sintagme trebuie luat în considerație în lumina propriului context istoric și sistemic. Practic, Orientul nici nu a cunoscut gîndirea modernă decît tîrziu, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
n-au fost incluse în canonul Bibliei evreiești, povestesc faptele de rezistență ale macabeilor la elenizarea impusă de Antioh al IV-lea înainte de mijlocul secolului al II-lea î.Hr. Nimic nu atestă că aceste texte sunt contemporane cu evenimentele relatate. Asemănările observabile între actele de rezistență evocate în Macabei I și II și cele ale martirilor creștini ulteriori dovedesc emergența unei tradiții evreiești noi și influența ei asupra creștinismului timpuriu. În Macabei II, bătrânul Eleazar refuză să mănânce carne de porc
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
fost gemeni: semănau ca două picături de apă, aveau același timbru al vocii și, nu în ultimul rând, s-au și născut în aceeași zi. Iar în privința comportamentului, păi, exact aceleași apucături ale unuia erau caracteristice și celuilalt. "Așa o asemănare n-am pomenit nici măcar la gemenii univitelini, a spus și doctorul Rapaport, și, vă rog să mă credeți, prin mâinile mele a trecut destulă lume!". Julius și Tiberius (Tibi) au fost colegi și la școală, spre neplăcerea profesorilor care se
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
a definitivat construcția civilizației europene în care peste temelia greco romană s-a așezat piatra creștinismului. Așa a fost posibil ca firul progresului să fie reînnodat și continuat. În timp, Europa a reușit să modeleze civilizația umană după chipul și asemănarea ei. Occidentul avea să devină steaua polară după care s-a ghidat politic și cultural aproape întreaga omenire. De atunci și până acum, ne-am orientat gradual, ca neam și țară, după polii din nordul continentului. Și, totuși, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
decât să urmeze aceeași cale, respectiv religioasă, pentru a intra în limba noastră. A reușit să se impună într-un moment în care populațiile romanizate din Balcani erau total lipsite de structuri clericale, practicând un creștinism popular, după chipul și asemănarea acestor neamuri de țărani simpli. Astfel au pătruns în limba română cuvinte cu specific ecleziastic care, la origine, sunt mai degrabă împrumutate din greacă decât din slavonă. f. Unitate și diversitate în Balcani Să privim și spre originea diversă a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
înseamnă doar binefaceri, ci și riscuri, ceea ce presupune o responsabilitate în utilizarea ei. A apărut și s-a dezvoltat în Occident, unde, sub perfecționarea continuă a metalurgiei, războinicii indo europeni au pus în timp bazele revoluției industriale. După chipul și asemănarea acestor războinici reci, a fost cioplită o civilizație pe măsură. Am putea spune una a orgoliilor și a violenței. Nu este de mirare că multor descoperiri tehnologice li s-a dat mai întâi o utilitate militară, iar apoi au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fereastră, în chilia de piatră a călugărului. Aici ia chip de înger, cu părul blond, de aur, cu ochii mari, albaștri, cu haina argintie și cu flori albastre prin păr. În frunte, are o stea de foc. De observat marea asemănare a acestui înger cu Casandra de la Ipotești. Cîntecul arpei dezmiardă simțirea îngerului. Cînd luna asfințește după codri, îngerul iese pe fereastră și se suie la cer, pe-o rază. Călugărul o crede făptură aievea, cu gînd din gîndul său și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ale firmei Reebok au crescut de cincisprezece ori. Cheltuielile de promovare angajate de Nike sunt la fel de mari ca și cele legate de fabricarea de bascheți. Faza III se semnalează pretutindeni prin explozia bugetelor de comunicare impuse de intensificarea concurenței, de asemănarea produselor, de imperativele rentabilității rapide și ridicate. Rata înaltă a investițiilor în comunicații nu este singurul fenomen semnificativ. Asistăm, încă din anii 1980-1990, la o modernizare a publicității ce se restructurează după aceleași principii care au subminat organizațiile fordiene. Iată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]