40,921 matches
-
trebuie să mă refer în primul rând la practici atestate în Antichitate la geto-daci și romani. Mențiunea lui Herodot (Istorii, IV, 94) privind săgetarea norilor (daimonilor) furtunii de către geți, în timp ce zeul lor făcea același lucru mânuind fulgerul, este o primă atestare documentară (secolul al V-lea î.e.n.) a acestei mentalități și practici magice. Mult citata informație a lui Herodot pare a fi întărită de date arheologice. Este vorba de o cnemidă (datată din secolul al IV-lea î.e.n.) desco perită în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au optat românii pentru această legendă (în locul celei canonice) și cum (eventual, când) au adoptat-o conform propriei lor menta- lități mitice. Față de variantele culese la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX (rezumate mai sus), există o atestare mai veche (începutul secolului al XIX-lea) într-o reprezentare icono- grafică, singura de această natură pe care am găsit-o în căutările mele. Este vorba de o pictură de pe peretele vestic al naosului bisericii de lemn din satul Bârsana
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
BĂTUT NOE TOACA ȘI S-AU FĂCUT... KORABIA” (32). Nu ARCA, ci KORABIA, cum este de regulă numită ambarcațiunea diluviană în inscripțiile picturilor murale ale altor ctitorii de lemn din Maramureș (vezi biserica din Rozavlea, naos). Dar cea mai veche atestare documentară a unei astfel de legende este cuprinsă în lucrarea numită Codex Bandinus, scrisă între 19 octombrie 1646 și 2 martie 1648. Voi considera anul 1647 ca dată convențională a atestării. Autorul acestui manuscris este un episcop romano-catolic, Marcus Bandinus
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
vezi biserica din Rozavlea, naos). Dar cea mai veche atestare documentară a unei astfel de legende este cuprinsă în lucrarea numită Codex Bandinus, scrisă între 19 octombrie 1646 și 2 martie 1648. Voi considera anul 1647 ca dată convențională a atestării. Autorul acestui manuscris este un episcop romano-catolic, Marcus Bandinus : „Arhiepiscop al bisericii mitropolitane de la Marcianopole în Misia inferioară, în domnia Bulgariei și administratorul umil și nedemn al Durostorului [...] și al [orașului] Tomis în Sciția la Marea Neagră și al Moldovei”. În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
al sacrificiului. - meșterul tâmplar (Noe); - Dumnezeu, care comandă construirea arcei; - arca (cu polisimbolismul ei: casă, cetate, templu, „pod peste ape”); - diavolul; - dezmembrarea arcei; - gestul magic al baterii toacei. Dacă ipoteza mea este corectă, putem redeschide dosarul problemei celei mai vechi atestări documentare a unei legende, având ca motiv epic central năruirea construcției. Luând ca punct de pornire celebra baladă Negru Vodă și Manoli sau Monastirea Argeșului, publicată în 1853 de Vasile Alecsandri, să încercăm o retrospecție, o trecere în revistă a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
documentare a unei legende, având ca motiv epic central năruirea construcției. Luând ca punct de pornire celebra baladă Negru Vodă și Manoli sau Monastirea Argeșului, publicată în 1853 de Vasile Alecsandri, să încercăm o retrospecție, o trecere în revistă a atestărilor anterioare. Cu câțiva ani mai înainte (1847), Cezar Bolliac publicase deja poezia Meșterul Manole - o prelucrare cultă a unei balade populare. 1842 este anul primei publicări a unei legende tip Meșterul Manole, în care apar toate principalele motive cunoscute. Legenda
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
să ridice o moschee pe dealul Mihai-Vodă din București, dar că zidurile s-ar fi dărâmat într-o noapte, din cauza nemulțumirii „duhurilor pământului”. După unii cercetători (36, pp. 40-41 ; 37, p. 222), aceste infor mații ar fi cele mai vechi atestări documentare, pe teritoriul românesc, ale unor motive din legenda tip Meșterul Manole : surparea construcției (Sulzer, 1790), pedepsirea meșterului (Struve, 1793), zidirea femeii (Kogălniceanu, 1842) etc. Față de aceste constatări se pot aduce unele îmbunătățiri. În primul rând, amintesc aici o legendă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un Manole văt(af) și, surpându-se zidul, și-ar fi zidit muerea lui în zid, ca să stea în zid” (40, p. 308). Chiar dacă lapidară, această informație conține elemente importante pentru istoricul problemei : - motivul epic „surparea zidurilor” ; - cea mai veche atestare documentară a motivului „zidirea soției meșterului în vederea terminării construcției” ; - atestarea pentru prima dată a numelui „vătafului” Manole într-un astfel de context ; - probează circulația unei astfel de legende, la jumătatea seco- lului al XVIII-lea, în imediata vecinătate a Mănăstirii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi zidit muerea lui în zid, ca să stea în zid” (40, p. 308). Chiar dacă lapidară, această informație conține elemente importante pentru istoricul problemei : - motivul epic „surparea zidurilor” ; - cea mai veche atestare documentară a motivului „zidirea soției meșterului în vederea terminării construcției” ; - atestarea pentru prima dată a numelui „vătafului” Manole într-un astfel de context ; - probează circulația unei astfel de legende, la jumătatea seco- lului al XVIII-lea, în imediata vecinătate a Mănăstirii Argeș ; - este o atestare documentară mai veche și mai completă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zidirea soției meșterului în vederea terminării construcției” ; - atestarea pentru prima dată a numelui „vătafului” Manole într-un astfel de context ; - probează circulația unei astfel de legende, la jumătatea seco- lului al XVIII-lea, în imediata vecinătate a Mănăstirii Argeș ; - este o atestare documentară mai veche și mai completă decât cele de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, considerate ca fiind „cele mai vechi”. Față de relatarea mitropolitului Neofit (1747), relatarea arhiepis- copului Bandinus (1647) este cu un veac mai timpurie. Cu toate că Marcus Bandinus a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
veac mai timpurie. Cu toate că Marcus Bandinus a consemnat o altă legendă (cea a edificării arcei de către Noe), pare foarte probabil ca aceasta să fi „împru- mutat” unele motive aparținând legendei tip Meșterul Manole, fapt care ar permite „coborârea” datei primei atestări documentare a acesteia la jumătatea secolului al XVII-lea. Însuși Bandinus a remarcat (ceea ce, evident, nu era greu) că este vorba de o arhaică legendă păgână (anilis fabula) (35), contaminată cu elemente biblice (sacrae scripturae coloribus vestitam). Această contaminare însă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
face” (30, p. 258 ; vezi și 3, pp. 125 și urm.). În forma consemnată de Bandinus, motivul meșterii care ajută pare a fi preluat din legendele tip Meșterul Manole, unde acest topos este întotdeauna prezent, inclusiv în cele mai vechi atestări. În „varianta Neofit” (1747), cetatea Poenari este întemeiată de vătaful Manole, ajutat de meșteri târgovișteni (40, p. 308), iar în „varianta Struve” (1793), Biserica „Trei Ierarhi” este ridicată de un arhitect cu concursul a 80 de meșteri (36, p. 41
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a luat cu el o altă pereche de oameni (repopularea trebuia totuși să se producă !). Cu toate acestea, nu se poate considera episodul respectiv ca o posibilă reminiscență alterată a unui ritual de sacrificiu uman, din următoarele motive : a) unicitatea atestării ; b) motivația justițiar-morală enunțată, destul de plauzibilă pentru a nu crede că ascunde în spatele ei vreo altă justificare ; și c) „sacrificiul” se produce post factum, și nu ca o necesitate rituală impusă de terminarea construcției. Un argument în sprijinul ipotezei mele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
este întâmplător faptul că această inversiune apare într-o legendă din Moldova - regiune unde s-a constatat, pe de o parte, frecvența redusă a temei „femeia înzidită” (38, p. 49 ; 36, vezi harta) și, pe de altă parte, o bogată atestare a unei alte teme, cea a întemeierii construcției pe locul și din lemnul unui copac din care au fost alungate, pe cale magică, duhurile malefice (103). 5. Toaca lui Noe și Toaca lui Dumnezeu Obiceiul de a bate toaca este, probabil
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Moldova, specialiștii au constatat, pe de o parte, frecvența redusă a motivului „înte- meierea unui edificiu pe locul unde s-a produs o jertfă de sânge” (38, p. 49 ; 36, vezi harta), iar pe de altă parte, o bogată atestare a motivului „întemeierea unei construcții pe locul și din lemnul unui copac consacrat”. De multe ori - atunci când totuși jertfa se produce - motivul apare mascat sau atenuat. Moartea este accidentală și nu provocată din considerente rituale, sau este provocată, dar din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
antro- ponime (Arțăreanu, Paltân, Păltânea, Păltineanu, Păltinescu etc.) și de topo nime (Arțar, Arțaru, Arțari, Arțăreni, Paltin, Paltenul, Păltineni, Păltinoasa, Păltiniș, Păltinașul, Păltinița, Păltinești, Păltinet, Jugăstreni etc.) care au ca rădăcină termenii în discuție. Se pare că cea mai veche atestare documentară cunoscută a unor astfel de toponime nu coboară mai jos de jumătatea secolului al XVI-lea : „Păltinet” - anul 1563 (5, III B, p. 179), „malul Păltine- tului” - anul 1574 (5, IV B, p. 134), „Păltiniș” - anul 1576 (ibidem, p.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
179), „malul Păltine- tului” - anul 1574 (5, IV B, p. 134), „Păltiniș” - anul 1576 (ibidem, p. 223), „Jugăstreni” - anul 1582 (5, V B, p. 77), „Păltinișul” - anul 1632 (5, XXI A, p. 245) ș.a.m.d. (43). La fel de vechi sunt atestările documentare privind denumirile acestui arbore, așa cum le-am găsit în actele de stabilire a hota- relor unor proprietăți funciare. Este vorba de documente de hotărnicie, în care paltinul și jugastrul apar ca „semne de hotar”, câteodată marcați cu pecetea domnească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
toca ; și de ce toca, de aceea se strângeau lemnele de pe unde le risipise Sarsailă” (8, p. 130). Printre altele, legenda românească a potopului are, referitor la toacă, un caracter etiologic. Acesta apare în mod explicit atât în cea mai veche atestare documentară a legendei (1674), dato- rată arhiepiscopului Marcus Bandinus : „în memoria acestei bătăi de scândură a lui Noe, au luat [românii] obiceiul de a bate scân- dura [= toaca] înainte de tragerea clopotelor” (9, p. CLIX), cât și în credințele populare de la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Samca, Aripa Satanei etc.). Cercetătoarea Mihaela Timuș, colega mea de la Institutul de Istorie a Religiilor, a publicat recent un studiu în care Avestița (cu două imagini inedite) este privită în comparație cu alte demonițe similare din mitologia orientală (135). Cea mai veche atestare documentară privind cultul Sfântului Sisinie pe teritoriul românesc (secolele XIII- XIV) este o formulă de conjurație scrisă pe foi de plumb, găsite în pământ la începutul secolului XX (58). Un al doilea palier cronologic este secolul al XVI- lea, de când
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
colindele românești (plop, viță-de-vie, tisă, arin, tei, măr, păr, brad etc.) (75) nu se identifică cu cei blestemați/binecuvântați de Sf. Sisinie în legende (rug, salcie, paltin, măslin). Excepție face rugul de mure, dar pe când acesta apare într-o unică atestare, într-o colindă a Maicii Domnului (76, p. 11), el este o constantă în ciclul de legende cu privire la Sf. Sisinie, unde rugul apare în marea majoritate a redacțiunilor, indiferent dacă episodul cuprinde patru, trei sau numai doi copaci (73 ; 74
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
legende cu privire la Sf. Sisinie, unde rugul apare în marea majoritate a redacțiunilor, indiferent dacă episodul cuprinde patru, trei sau numai doi copaci (73 ; 74). Pe de altă parte, identitatea dintre felul cum este bleste mat rugul de Sf. Maria, în atestarea de care vorbeam („Rug afurisit,/ Să nu crești în sus./ Cine de tine s-o împiedica/ Toți te-o blestema” ; cf. 76, p. 11), și felul cum este el blestemat de Sf. Sisinie în redacțiunea veche a legendei („să fii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sălbatici, cu păr sburlit” (8, p. 142). Apariția lor este umilă, de cerșetori-rătăcitori : „hainele lor sunt numai petece și murdare” (8, p. 142). Este semnificativ faptul că așa-numitul Lexicon de la Buda (1825), care conține una dintre cele mai vechi atestări documentare ale termenului solomonar, este tradus în germană prin Lumpenmann (98). De regulă, solomonarii cerșesc (și primesc) alimente, dar în cantități mici și niciodată carne : „un ou, că alte lucruri nu mănâncă” (39, p. 29), sau lapte, faguri de miere
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a fost finalizat într- un manuscris care își așteaptă editorul. Desigur, ipoteza este spectaculoasă și ispititoare. Din păcate însă, lipsa de informații pe o perioadă de circa 1.900 de ani (între mărturia lui Poseidonios, reluată de Strabon, și primele atestări despre solomonari) face ca această ipoteză să rămână doar plauzi- bilă, chiar dacă, în mod abuziv, E. Agrigoroaiei consideră că Traian Herseni a demonstrat „originea dacă a solomonarului” și, prin urmare, că „preoții daci «călători prin nori» (kapnobatai) sunt autentici solomonari
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adorm, paralizează, „leagă”) pe cel care le surprinde dansând și cântând sau pe cel care încalcă vreun alt tabu (173). Am insistat acum, ca și cu alte prilejuri, asupra motivului „legării” magice, pentru că a fost neglijat de cercetători, în pofida abundenței atestării sale și a rolului important pe care îl ocupă în cadrul mitologiei folclorice românești. Dimpotrivă, în alte mitologii, acest topos esențial a fost studiat și mecanismul său magico-simbolic a fost desfăcut de savanți de talia lui Georges Dumézil (15, pp. 17-33
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mântui colectivitatea de urgia furtunii, aruncă un cuțit „în inima balaurului”, omorându-l (3, p. 42 ; 8, pp. 147- 149 ; 12, p. 810 ; 20), fie că solomonarul „taie capul balaurului” cu toporul (149, p. 154). Este adevărat că astfel de atestări nu sunt foarte frecvente și, în orice caz, nu în totalitate specifice, odată ce balaurul reapare de fiecare dată și înfruntarea se reia mereu. Le amintesc totuși, pentru a arăta că virtuțile „războinice” ale solomonarului au supraviețuit și în această formă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]