5,062 matches
-
hegemonie. Politica și teologia se amestecă inexorabil. Ce-i de mirare în faptul că, în zona noastră, celebrarea celui puternic trece întotdeauna prin punerea lui în imagine? Monede și medalii cu efigia Prințului. Statui ale împăratului, răspândindu-i, sporindu-i aura până la marginea imperiului. Prestigiu și supunere. Spărgătorii de idoli din secolul al IX-lea bizantin sau din secolul al XVI-lea francez contestau principiul sacrileg al reprezentării divinului sau arbitrariul prelevatorilor de plus-valoare și al celor care măreau impozitele? Comunarzii
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
așadar să înțelegem imaginile fără a amesteca registrele sufletului și trupului. (E simptomatic faptul că un marxist declarat ca Walter Benjamin a trebuit să recurgă la un vocabular "spiritualist" pentru a caracteriza opera de artă. Ce altceva este faimoasa lui aură dacă nu materia palpabilă a unui suflet dacă nu cumva este sufletul impalpabil al unui trup, cuvântul latin desemnând suflul, exhalarea sau expirația?) Era foarte îndreptățită distincția conceptuală între acțiunea omului asupra omului, sau praxis, și acțiunea omului asupra lucrurilor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
calitate de prezență unică, legată de acel "aici și acum" al unei apariții originale. "Prin multiplicarea exemplarelor, substituie un fenomen de masă unui eveniment care nu s-a produs decât o dată." Inaccesibila frumusețe se va adânci în promiscuitatea produsului mediatic; aura artei, care este "apariția unică a unei depărtări", se va pierde odată cu unicitatea operei. Apropiindu-se prea mult de oameni, imaginile își vor pierde orice autoritate. Pe acest sumbru livret, un alt pionier al mediologiei, autorul Schiței de psihologie a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
originilor "artelor frumoase", el pare să-și fi însușit iluzia continuistă a istoriei oficiale a artei. Astfel a putut el să confunde două epoci, două regimuri ale privirii: era idolilor și era artei (a se vedea tabelul de la pp. 229-230). Aura lui nu aparține, de fapt, decât celei dintâi. Calitățile de prezență reală, autoritate și incarnare imediată, de a căror pervertire industrială se teme el, sunt cele pe care opera de artă le-a abandonat în Renaștere, fără să aștepte "reproducerea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
economice. Pe altarul artei negre, vrăjitorul alb, la capătul lanțului, sacrifică negrul individual și concret, astfel încât, călătorind patru mii de kilometri și trecând din lumea africană în lumea artei, o materie nealterată în forma ei a putut să-și schimbe aura, felul în care este privită și prețul. Nu "oglinda artei" o plimbăm prin toată lumea, ci un aparat care extrage, captează, elimină și transformă toate imaginile după imaginea noastră. Comunitatea receptorilor de frumos este mai puțin pasivă decât își închipuie ea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nefiind o funcție diferențiată a vieții sociale, nu se simțea nevoia de a conserva "operele de artă" și unde copiile aveau aceeași valoare ca originalul). Japonia, și în prezent, unde templele șintoiste sunt reconstruite periodic fără a pierde nimic din aură. Indicele de autonomizare a formelor plastice este eminamente variabil. Știe oricine că e imposibil să înțelegi producția estetică a unui grup uman fără s-o plasezi în mijlocul celorlalte aspecte din viața lui, tehnic, juridic, economic sau politic. Ceea ce noi numim
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
MUZEU/PIAȚĂ (arte plastice) PUBLICITATE (audiovizual) CONTINENT DE ORIGINE ȘI ORAȘ-PUNTE ASIA BIZANȚ (între Antichitate și creștinătate) EUROPA FLORENȚA (între creștinătate și modernitate) AMERICA NEW YORK (între modern și postmodern) MOD DE ACUMULARE PUBLICĂ: tezaur PARTICULARĂ: colecție PRIVATĂ/PUBLICĂ: reproducere AURĂ CARISMATICĂ (anima) PATETICĂ (animus) LUDICĂ (animație) TENDINȚĂ PATOLOGICĂ PARANOIA OBSESIE SCHIZOFRENIE DIRECȚIA PRIVIRII PRIN IMAGINE Viziunea tranzitează MAI MULT DECÂT IMAGINEA Vederea contemplă DOAR IMAGINEA Vizionarea controlează RELAȚII RECIPROCE INTOLERANȚĂ (religioasă) RIVALITATE (personală) CONCURENȚĂ (economică) În era 1, idolul nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
siderează; cea de-a doua se consideră; doar cea de-a treia este considerabilă, căci considerată în și pentru ea însăși. Regimul "idol": ceea ce este dincolo de vizibil constituie norma și rațiunea lui de a fi. Imaginea, care-i datorează întreaga aură, glorifică lucrul care o depășește. Regimul "artă": ceea ce este dincolo de reprezentare este lumea naturală, fiecare cu aura sa, gloria este împărțită. Regimul "vizual": imaginea devine propriul referent, întreaga glorie îi aparține. Cele trei clase de imagini nu desemnează naturi de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și pentru ea însăși. Regimul "idol": ceea ce este dincolo de vizibil constituie norma și rațiunea lui de a fi. Imaginea, care-i datorează întreaga aură, glorifică lucrul care o depășește. Regimul "artă": ceea ce este dincolo de reprezentare este lumea naturală, fiecare cu aura sa, gloria este împărțită. Regimul "vizual": imaginea devine propriul referent, întreaga glorie îi aparține. Cele trei clase de imagini nu desemnează naturi de obiecte, ci tipuri de apropriere prin privire. Dacă putem să facem din ele "momente", în sens hegelian
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
spui, precum Malraux, că artele plastice și-au inventat, odată cu fotografia, tiparul. Tipărirea unui text manuscris nu-i schimbă substanța. Cea a unei opere plastice, da. Nu pictura, ci fotografia și-a aflat înflorirea în reproducerea tipărită. Și mai ales aura. Fotografia de artă multiplică opera unică, dar instantaneul reușit al fotoreporterului este el însuși unic. Dacă a demistificat imaginea manuală, aparatul foto a redat farmecul evenimentului prin "documentul senzațional". Miraculosul mașinal este scoop-ul. Nu nevăzutul, ci "nemaivăzutul". Clipa pe care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
al sportivului, al politicianului sau al unui om oarecare. Fiorul glisează, în afara atelierelor, din intemporal în actualitate. În afara bisericilor și muzeelor, el a migrat în paginile revistei Life (1936-1972) și, înainte, în cele ale revistei franceze Vu (1928-1940), predecesoarea Paris-Match-ului. Aura se mută de la obiect la subiect. "Regele-cinema", 1895 Fernand Léger: "Cinemaul m-a făcut să întorc capul. În 1923, frecventam prieteni care lucrau în cinema și am fost atât de captivat încât era să renunț la pictură"93. Cazul autorului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
consumă știri sau imagini din străinătate, dar în familie sau în trib. Ea este de esență majoritară, precum democrația. Întărindu-i pe cei puternici, ea asigură relațiile sociale ale indivizilor relaționali, îi face să surâdă pe surâzători, vedetizează vedetele, adaugă aura ei aurului. Umbră luminoasă a ambientului, vizualul este de partea învingătorilor și urmează linia celei mai mici împotriviri. Televiziunea este feed-back-ul pozitiv al societăților liberale ("pozitivă" este retroacțiunea rea, cea care face să pornească un mecanism). Cinematografia are o vocație
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Mai avem mai puțin de un minut..." De ce și cui trebuie să i se "predea emisia" într-un minut, misterul acesta nu va fi nicicând dezlegat și cu atât mai bine. Această enigmă dă regulii întreruperii, exclamației sau borborigmelor o aură deopotrivă patetică și fatalistă care transformă gâtuirea vorbitorilor într-un fel de sacrificiu ritual adus unei divinități a tenebrelor cu opriri implacabile: Ora. Există o istorie a cinematografiei, cinematografia este istorie. Ca romanul. Nu există o istorie a televiziunii, fiindcă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
idealitatea pentru a o învecina realității și șterge sau face incert hotarul dintre virtute și răul omenesc.“ Dar mai este și altceva: clemența lui Prospero, lipsită de inferioare slăbiciuni cum este, și netributară nici unei transcendențe, se exercită ca într-o aură de suavă și luminată caritate, generozitatea lui este o împăcare cu inerentele scăderi ale condiției noastre sublunare, iar nimic nu este mai puțin întors asupra sa decât iubirile sale: pentru Miranda, pentru Ariel, cel care, slujindu-i câțiva ani spre
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
idealitatea pentru a o învecina realității și șterge sau face incert hotarul dintre virtute și răul omenesc.“ Dar mai este și altceva: clemența lui Prospero, lipsită de inferioare slăbiciuni cum este, și netributară nici unei transcendențe, se exercită ca într-o aură de suavă și luminată caritate, generozitatea lui este o împăcare cu inerentele scăderi ale condiției noastre sublunare, iar nimic nu este mai puțin întors asupra sa decât iubirile sale: pentru Miranda, pentru Ariel, cel care, slujindu-i câțiva ani spre
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
simțurilor externe, și ale unor obiecte inexistente în lumea reală: (ÎI.3.18.) Ad secundum dicendum quod aliquae potentiae cognoscitivae sunt, quae ex speciebus primo conceptis alias formare possunt. Sicut imaginatio ex praeconceptis speciebus montis et auri, format speciem montis aurei (S. th., I, q. 12, a. 9, ad 2). La a doua [obiecție] trebuie spus că sunt anumite puteri cognitive care pot forma din speciile receptate înainte [specii] noi. În acest fel este imaginația, care, din speciile muntelui și aurului
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
simțul extern nu formează pentru el însuși nici o formă sensibilă. Însă puterea imaginativa face aceasta și cuvântul mental este, într-un anumit aspect, asemenea formei [imaginate]. (ÎI.4.5.) [...] imaginatio ex praeconceptionis speciebus mon tis et auri format speciem montes aurei (S. th., I, q. 12, a. 9, ad 2). [...] din speciile muntelui și aurului concepute mai ina inte imaginația formează specia muntelui de aur. (ÎI.3.19.) Alia operațio est formatio, secundum quod vis imaginativa format sibi aliquod idolum rei
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
regal era foarte îngrijorat, inclusiv unchiul Victoriei, Leopold I, regele belgienilor, așa cum reiese din corespondența lor. Desigur, în a doua jumătate a secolului XIX, poporul nu-l mai credita pe monarh cu puteri taumaturgice, dar se mai păstra încă o aură "mistică" (mistique) a monarhiei. În plus, populația, mai ales cea londoneză, se simțea privată de lipsa apariției în public, atît de fastuos regizată, a suveranului: "it was a magnificent show, never to be missed!" Populația se întreba dacă instituția monarhică
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și a trebuit să-și ia inima în dinți ca să îndrăznească să o roage să nu îl mai invite. Cererea lui a avut succes. Din toate cele relatate mai sus, se vede că uneori regalitatea poate încununa mediocritatea cu o aură nemeritată. Și totuși, epoca în care a domnit a fost numită, în istoria politică și în cultură, the Victorian Age. Acest aparent paradox se explică prin aceea că, în istoria omenirii, o epocă în care țara a avut rezultate excepționale
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
23% Vedere → gust 3,11% Note musicale → culoare 8,70% Grafeme → personificare 2,69% Mirosuri → culori 6,66% Vedere → sunete 2,47% Sunete → gusturi 5,91% Temperaturi → culori 2,26% Durere → culori 5,26% Orgasm → culori 2,15% Personalități → culori (aura) 5,26% Emoție → culoare 1,93% Tabel cuprinzând frecvența relativă a diferitelor tipuri de sinestezii (după Sean A. Day) Dintre personalitățile românești care au prezentat sinestezii amintim pe George Bacovia și Neculai Beldiceanu, iar între personalitățile recente ale științei artei
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Bremer care admit existența unui centru inhibitor în aria 13 din lobul frontal, Jasper susține participarea obligatorie la om a circumvoluției limbice din lobul temporal (citați de Delmas și Laux, 1952). Pe de altă parte, Cushing și Laruelle, pornind de la aura gastro-intestinală a bolnavilor cu epilepsie corticală, au precizat rolul ariei 6 prefrontale în apariția bolii ulceroase. Ablația câmpurilor 9, 10, 11 și 12 provoacă spasm piloric și accelerarea tranzitului intestinal, însoțite de tulburări respiratorii și de termoreglare. Pentru participarea scoarței
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vrea și să se lipsească, în cadrul unui vis nebunesc, de prezența fizică a actorului. În manieră categorică, Maeterlinck declară că ea îl jenează, stricându-i orice plăcere, căci comediantul dă formă unui personaj mitic care, pentru a nu-și pierde "aura", ar trebui să rămână strict imaginar. "Majoritatea marilor poeme ale umanității nu sunt scenice. Lear, Hamlet, Othello, Macbeth, Antoniu și Cleopatra nu pot fi reprezentate, este periculos să fie văzute pe scenă. Ceva din Hamlet a murit pentru noi în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Caillois identifica în mitologii două direcții de dezvoltare, pe verticală și pe orizontală, corespunzând mitologiilor eroilor și ale situațiilor, ca proiecție a unor conflicte psihologice, eroul fiind o imagine ideală de compensație care să ofere "sufletului umilit al individului o aură de măreție". Paralizat în fața tabu-ului, omul îl va încredința spre executare eroului, care îl soluționează, găsind o ieșire fericită sau nefericită, violând prohibițiile și deci rămânând culpabil, dar în lumina aparte a mitului, a măreției, apare ca total dezvinovățit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
iconic (odată cu trecerea la banda desenată realistă bula își găsește tot mai greu locul, întâmpinând aceeași problemă de care se lovise pictura care trece și ea la realism din secolul al XIV-lea și găsește tot mai dificil loc pentru aura sfinților, după cum observa Pierre Couperie).528 Textul poate fi neutru, când este scris uniform și expune replicile și indicațiile care fac legătura între cadre, dar funcția imagistică este îndeplinită când variațiile în aspectul său aduc indicii suplimentare (literele aldine denotă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
753 Pe de altă parte, îndeplinind în primul rând o funcție de divertisment și nu una de informare, narațiunile benzii desenate nu corespund realității, referințele la realitate având rolul de a conferi povestirilor eroice, legendare (de regulă lipsite de măsură), o aură de autenticitate. Realitatea nu este însă nici originea și nici fondul, trimiterile ocazionale la aceasta scoțând doar narațiunea din atemporalitatea totală, "visul fiind astfel conceput încât să aibă câteva puncte de ancorare în cotidian", opinează Reynolds; mai mult, banda desenată
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]