4,193 matches
-
Lucaci 56. 8392. Zaharia L. A., 6 apartamente, București, str. Morilor 1. 8393. Zintea Florea, 8 apartamente, București, str. Plevnei 1. A 8394. Zavalin Andrei, 6 apartamente, București, str. Virgiliu 26. 8395. Zalman Grosman, 3 apartamente, București, str. Coltei 9, str. Aurora 22. 8396. Zalman Aizic, 8 apartamente, București, str. Alex. Moruzi 37. 8397. Zlotha Ștefan, 9 apartamente, București, str. Doamnei 23. 8398. Zaharia Luiza, 9 apartamente, București, str. Batiștei 1, str. Olanda 1, Într. Felioara 3, Într. Slatineanu 3. 8399. Zimbae
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
o slujbă pentru Dreyfus, află că un alt catolic i-o luase înainte cu aceeași cerere. Iar acel partizan, acel dreyfusist, o adevărată "pasăre rară", era de fapt propria lui soție. În fiecare dimineață camerista îi cumpăra pe ascuns ziarul Aurore!290 În vremuri de criză, puterea presei pare aproape nelimitată. Cînd la orizont se profilează un pericol, toți cetățenii se transformă în cititori, pîndind avizi cuvintele ce ies de sub pana ziariștilor; și "vedem atunci cum națiunea, grupul social prin excelență
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
s Cat (Robert Anton Wilson, 1980-1981), American Gods (Neil Gaiman, 2001, Zei americani, Ed. Tritonic, 2006, tr. Liviu Radu) sau în nuvela Schrödinger's Cat (Ursula K. De Guin, 1974) (LT). 16 Ed. Ion Creangă, 1990, Ed. Datina, 1994, tr. Aurora Gheorghiță; ed. nouă, Adevărul, 2010 (LT). 17 Ed. Ion Creangă, 1993, tr. Dan Faur; ed. nouă, Adevărul, 2010 (LT). 18 Ed. Polirom, Iași, 2003, tr. Suzana Bantaș, Andrei Bantaș (LT). 19 O mie nouă sute optzeci și patru, Ed. Univers, 1991
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Mihu Dragomir, cel care a coordonat și girat rubricile consacrate debuturilor, „Dintre sute de catarge” și „Steaua fără nume”, a păstrat un oarecare echilibru și o justă măsură. În chiar numărul inaugural figurează două poete care s-au impus ulterior: Aurora Conțescu și Constanța Buzea. Alte rubrici care au dat personalitate publicației: „O seamă de cuvinte” (recenzii), „Mențiuni critice” (Perpessicius), „Vitraliu”, „Viața cărților” „Spirale”, (Eugen Barbu), „Arte-spectacole” (Valeriu Râpeanu, Dinu Săraru ș.a.), „Biografia debuturilor” (interviuri cu tineri scriitori), „Cartea de debut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
Nicolescu); Georges Rodenbach, Bruges, a doua moarte, pref. trad., București, 1980 (în colaborare cu Florica Dulceanu); Pavlo Zagrebelnâi, Vântul de seară, postfață Valentin F. Mihăescu, București, 1986 (în colaborare cu Puiu Brăileanu); William Faulkner, Conacul, București, 1998 (în colaborare cu Aurora Leicand). Repere bibliografice: Simion, Orientări, 282-287; Ardeleanu, Însemnări, 160-166; Oprea, Mișcarea, 171-179; Regman, Cărți, 63-68; Martin, Generație, 126-134; Mincu, Critice, I, 115-118; Balotă, Labirint, 397-400; Dimisianu, Prozatori, 73-77; Regman, Cronicari, 180-192; Râpeanu, Interferențe, 192-196; Stănescu, Cronici, 145-155; Ardeleanu, „A urî
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
care redacția i-a primit întotdeauna cu o deosebită înțelegere. Între ei se află Tudor Arghezi cu poemul în proză Senar și cu Versuri, Mihail Sadoveanu cu poezia Amurg, Ion Minulescu, autor al unui sonet, Gr. Pișculescu (Gala Galaction) cu Auroră mistică și Gabriel Donna, D. Karnabatt, Iuliu Dragomirescu. În 1903 li se alătură G. Bacovia cu trei poezii. Sadoveanu colaborează și cu povestiri (Dușman, Bine crescută, O frază nemerită), trimise de la Iași, și tot cu o scriere în proză, În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290553_a_291882]
-
un soi de moarte. Impresia de autenticitate a vieții nu ne-o dă decât curajul cu care ne asumăm, la un moment dat, trăirea unui crez, Împlinirea unui scop.) „Dacă n-am reușit să ne Înstelăm Întunecimile, cum o să așteptăm aurora ființei noastre?” (E. Cioran) Cine mai mult se teme, acela uită ușa deschisă. (Paradoxal, dar grija persistentă de a nu uita să facem un anumit lucru ne obosește până la urmă În așa măsură, Încât devenim, fără să vrem, mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
culturale și politice să reacționeze imediat. Sunt vituperați, pe rînd și uneori În mai multe reprize, foștii eroi soixante-huitarzi, best-seller-urile americane (concret: John Grisham e făcut praf), lumea mercantilă a concernelor industriei de consum - turismul organizat (din nou concret: concernul “Aurore”, cel mai mare proprietar de hoteluri din Franța, aflat În top tenul mondial), discursul găunos al “drepturilor omului”, The Americam Way, Le Guide du routard, musulmanii, chinezii, islamul și monoteismul În general, sociologia, arta contemporană, Jacques Chirac, Jacques Attali, sado-masochismul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
roman, este definită ca egoism. Autorul trebuie că Își cere În felul acesta iertare pentru misoginismul prostesc din Extinderea domeniului luptei. Valérie cîștigă mult mai mult decît Michel, dar muncește mai mult și are o funcție de răspundere În concernul turistic Aurore. Ea are și aici un șef, Jean-Yves. Nefericit În căsnicie (ca probă irefutabilă, soția lui apare Într-un club sado-maso Împielițată În negru din cap pînă-n picioare), Jean-Yves apare ca unul dintre mulții alter ego ai lui Michel care presară
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În Thailanda, de Revelion, Michel este surprins de islamiști mascați care mitraliază turiștii occidentali veniți În cadrul unui sejur sexual. Dintre ei, Valérie moare, Jean-Yves e rănit grav, iar protagonistul scapă cu cîteva zgîrieturi. El tocmai găsise soluția Îmbunătățirii activității companiei Aurore, el, și nu cei doi angajați - Valérie și Jean-Yves - prin organizarea unor excursii În scopuri libidinale. Utopia se năruie. Organizațiile islamiste de extremă pun capăt atît unui capitalism de aur - schimbul dintre banii vestici și arta orientală sau neagră a
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
francez termenul de autoficțiune. Definiția lui este textualistă : « Încredințarea limbajului unei aventuri aventurii limbajului ». Cu toate acestea, În anii 1970 asistăm la o revenire puternică a eu-lui În literatură, anunțată de altfel de Michel Leiris Încă din 1946, cînd apare Aurora (scrisă Însă În plin suprarealism, În 1927 : « Întotdeauna Îmi este mai greu decît oricui altcuiva să mă exprim altfel decît prin intermediul pronumelui EU »), apoi, În teorie, de Problemele de lingvistică generală ale lui Benveniste În 1966 - care aduce pe tapet
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Comitetului permanent, Comitetului electoral, Comitetului școlar, Comițiului agricol și al altor comitete și comiții TACHE FARFURIDI, avocat, membru al acestor comitete și comiții IORDACHE BRÂNZOVENESCU, asemenea NAE CAȚAVENCU, avocat, director-proprietar al ziarului Răcnetul Carpaților, prezident fundator al Societății enciclopedice cooperative "Aurora economică română" IONESCU, institutor, colaborator la acel ziar și membru al acestei societăți POPESCU, asemenea GHIȚĂ PRISTANDA, polițaiul orașului UN CETĂȚEAN TURMENTAT ZOE TRAHANACHE, soția celui de mai sus UN FECIOR ALEGĂTORI, CETĂȚENI, PUBLIC În capitala unui județ de munte
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
scoate hârtia din plic.) Venerabile domn, în interesul onoarii d-voastre de cetățean și de tată de familie, vă rugăm să treceți astăzi între orele 9 jum. și 10Êa.m. pe la biuroul ziarului "Răcnetul Carpaților" și sediul Societății Enciclopedice Cooperative "Aurora Economică Română" unde vi se va comunica un document de cea mai mare importanță pentru d-voastră... Al d-voastre devotat, Cațavencu, director-proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaților", prezident fundator al Societății Enciclopedice-Cooperative "Aurora Economică Română"..." Ei? Ce document? Trahanache: Ai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Răcnetul Carpaților" și sediul Societății Enciclopedice Cooperative "Aurora Economică Română" unde vi se va comunica un document de cea mai mare importanță pentru d-voastră... Al d-voastre devotat, Cațavencu, director-proprietar al ziarului "Răcnetul Carpaților", prezident fundator al Societății Enciclopedice-Cooperative "Aurora Economică Română"..." Ei? Ce document? Trahanache: Ai puțintică răbdare! Să vezi... M-am gândit: să nu mă duc... să mă duc... să nu mă duc... ia, numai de curiozitate, să mă duc, să văz ce moft mai e și ăsta
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Puteți, d-lor, să întrerupeți, pentru că eu am tăria opiniunilor mele... (reintrând în tonul discursului și îngrășând mereu vorbele) și... și... finanțiară. (Aplauze prelungite.)... Da, suntem ultra-progresiști, da, suntem liberschimbiști... Or... conduși de aceste idei, am fundat aci înorașul nostru "Aurora Economică Română", soțietate enciclopedică-cooperativă, independentă de cea din București... pentru că noi suntem pentru descentralizare. Noi... eu... nu recunosc, nu voi să recunosc epitropia bucureștenilor, capitaliștilor, asupra noastră; căci în districtul nostru putem face și noi ce fac dânșii în al
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
al rumorii provocate de intrarea lui Pristanda și a Cetățeanului turmentat, și-a consultat hârtiuțele, cu ton predomnitor) Fraților, iată ce spun statutele soțietății noastre la art. I iu: "Se formează în urbea noastră o soțietate enciclopedică-cooperativă cu numele de "Aurora Economică Română". Scopul societății este ca România să fie bine și tot românul să prospere!" Cetățeanul: (care, de la intrare, a venit șovăind până la mijloc și s-a turnat pe un scaun în fața tribunii, se scoală și ridică mâna) Și eu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ridică mâna) Și eu sunt! (sughite rău; râsete, rumoare.) Trahanache: A! (sculându-se peste masă.) Ce? Ce ești d-ta, stimabile?... Cetățeanul: (sughițând) Mă cunoaște d. Nae... (arată spre Cațavencu.) Cioclopedică... (râsete, rumoare.) Cațavencu: (nervos) Ce? Cetățeanul: Română!... (râsete; sughite.) Aurora!... (sughite; râsete, rumoare din ce în ce mai mare.) Trahanache: (nervos și el, cătră adunare, clopoțind) Faceți tăcere, stimabile!... (cătră Cetățeanul turmentat.) Cum? Cetățeanul: (șovăind) Cioclopedică! (sughite.) Comportativă! (sughite.) Iconomie! (sughite.) Soțietate care va să zică... (râsete și rumoare mare.) Ionescu: E turmentat!... Popescu: E tun! (grupul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Gambetta". Pe lângă ocupația de avocat, este și directorul ziarului "Răcnetul Carpaților". Reprezintă tipul demagogului și reprezentantul unei adevărate școli de frazeologie patriotardă, despre care Titu Maiorescu spunea că este boala numită "lipsă de idei". Fondator și președinte al Societății Enciclopedice "Aurora Economică Română", prescurtată sugestiv AER, desfășoară o activitate intensă în oraș, în ambiția sa nemărginită de a parveni, de a ajunge în fruntea județului: "vreau ce mi se cuvine după o luptă de atâta vreme, vreau ceea ce merit în orașul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
1.000 de persoane în fiecare țară membră a Uniunii Europene, cu trei excepții: în Germania eșantionul a cuprins 2.000 de persoane, în Marea Britanie au fost intervievate 1.300, iar în Luxemburg, 600 de persoane. Mulțumim prof. univ. dr. Aurora Liiceanu pentru comentariile și sugestiile oferite privind problematica violenței domestice. Traducere de Dana Ligia Ilin. La redactarea conținutului acestei lucrări au mai participat și alți profesori din cadrul aceleiași universități. Dr. Michael P. Nichols este profesor la Colegiul „William and Mary
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pasionat de baluri, ci și (caz rar) exuberant e „Alb”, scris în stil de cronică mondenă: „Orchestra începu cu o indignare grațioasă./ Salonul alb visa cu roze albe-/ Un vals de voaluri albe.../ Spațiu, infinit, de o tristețe armonioasă.../ în aurora plină de vioare,/ Balul alb s-a resfirat pe neuitatele cărări-/ Cîntau clare sărutări.../ Larg, miniatură de vremuri viitoare...” 16) Aproape fiecare vers e o frază dintr-o astfel de cronică. Totul e argumentat în vederea sugerării farmecului, purității, voioșiei, langurosului
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
purității, voioșiei, langurosului („o tristețe armonioasă”), promisiunilor de fericire (erotice). „Alb” e o filă cu impresii de bal, în care cel ce le notează se arată foarte satisfăcut. Balurile reușite („strălucite”, „splendide” etc.) durau pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
langurosului („o tristețe armonioasă”), promisiunilor de fericire (erotice). „Alb” e o filă cu impresii de bal, în care cel ce le notează se arată foarte satisfăcut. Balurile reușite („strălucite”, „splendide” etc.) durau pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17) Poemul comentat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pînă în zori, numiți, cu afectare, „auroră”: „în aurora plină de vioare”. Momentul era consemnat de fiecare dată în cronicile mondene, compuneri pleziriste, excesiv de măgulitoare: „amfitrionii, amabili, voioși și neobosiți ca ntodeauna, au făcut onorurile somptuoasei lor case, pînă cînd aurora cu degetele trandafirii... etc., etc.” 17) Poemul comentat dovedește că dansatorul Bacovia își îngăduia și frivolitatea de a le citi18). Gustul fardului „Privirea lor era veștedă de nopți nedormite și de plăceri; pe fața lor pudrată, ochii apăreau mari și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
s adună...” 10) Cuvîntul e prezent, de asemenea, la prozatorii epocii: la Sadoveanu, care publică o povestire cu titlul „Fiorul”11), la Hortensia Papadat Bengescu 12), la Gala Galaction 13). Tot acum îl utilizează prima dată și Bacovia în „Matinală”: „Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -/ Venus, plină de fiori,/ Pare-o vie violetă”14). La poetul băcăuan, fiorii au o putere transfiguratoare. Vin (de exemplu în „Fanfară”) în urma unei excitații în trepte, împinsă pînă la exaltare: „Ce tristă operă cînta
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 345. Grădinile de vară 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1999, p. 50. 2. R. Port., ,,O vizită la fabrica de bere «M. Fodor & Co»”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 57, 25 martie 1925, p. 4. 3-4. Ibidem. 5. Cf. ,,Aurora Bacăului”, 1, nr. 2, 22 martie 1927, p. 2. „Muzica sonoriza orice atom” 1. Opere, p. 46. 2. Muzică religioasă (Miserere), operă (Traviata, Norma, Lohengrin), canțonete (Vorrei morir), romanțe (Ochi albaștri), rapsodii, muzică ușoară (Tarara Bumdere), „Beethoven, Berlioz, Wagner, Chopin
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]