8,108 matches
-
sau Rusia, subliniind că el s-a ferit să discute despre noi soluții În această problemă. În februarie, când Kalnoky a ridicat din nou problema, Carp i-a răspuns că guvernul român este pentru o Înțelegere cu compania de navigație austriacă, Însă nu pentru redeschiderea chestiunii Dunării pe plan internațional, deoarece lucrurile s-ar Învârti Într-un cerc vicios și ar Învenina relațiile dintre cele două țări. Mai târziu, când relațiile dintre România și Austro Ungaria s-au Încordat din nou
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
l-a constituit circulara ministrului de interne I.C. Brătianu Împotriva „vagabonzilor”- martie 1867, prin care se inițiau măsuri contra străinilor ce nu aveau acte, ocupație și domiciliu. De altfel, mulți dintre aceștia, potrivit afirmațiilor consulului francez, erau agenți ruși sau austrieci. Datorită măsurilor luate de guvernul român, la nivelul Europei a fost declanșată o campanie de presă potrivnică, mai ales În Franța, unde ziarele sprijinite financiar de evrei: La Patrie, Le Siecle, Le Temps, precum și publicațiile israelite: Archives israelites, L’Univers
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
a măsurilor luate Împotriva evreilor. În același timp, ministru de externe Ștefan Golescu, adresa o circulară consulilor puterilor garante la București, În care aprecia că Întâmplările din România „au fost exagerate În chip ingenios”, și că au „plecat de la consulul austriac de la Iași”. La 22 aprilie/ 4 mai 1868, consulul general al Angliei a adresat un protest contra „jertfelor fanatismului român”, considerând drept vinovat pentru Încălcarea articolului 46 al Convenției de la Paris (care garanta egalitatea tuturor locuitorilor țării, indifendent de rasă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
un protest contra „jertfelor fanatismului român”, considerând drept vinovat pentru Încălcarea articolului 46 al Convenției de la Paris (care garanta egalitatea tuturor locuitorilor țării, indifendent de rasă sau religie), guvernul și În primul rând pe Brătianu. În același timp, consulul general austriac, baronul Eder, cerea satisfacție, considerând că a fost insultat În circulara dată de Ștefan Golescu, iar Austria se considera ofensată, pentru că guvernul român bănuia pe consulul său de la Iași de transmitere de știri false. I s-au alăturat și
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
personali, refuzând să ia conducerea unui guvern, câtă vreme În Moldova exista un guvern legitim al țării. În perioada ocupației, membrii grupării germanofile au acționat În conformitate cu propriile lor interese. În timp ce Marghiloman era În legătură cu administrația germană și mai ales cu autoritățile austriece, Petre P. Carp, a refuzat constant să vadă pe reprezentanții puterilor ocupante, deși el inspira germanilor Încredere și respect, fiind simpatizat de iuncherii germani, conservatorii agrarieni cu a căror politică avea multă afinitate. Treptat Însă, a venit În contact cu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pa telor Române regiunile Brăila, Giurgiu și Turnu. Talvegul Dunării va deveni graniță românească cu Turcia, Rusiei revenindu-i alta, Delta. În 1845, exista deja o rută britanică ce traversa Mediterana spre Marea Neagră, până la Trebi zonda, concurând serios predominantele rute austriece. Evoluția arhitecturii navale, în cazul Mării Negre, e un capitol interesant îndeosebi prin puterea de schimbare pe care o aduc micile detalii : tipuri de pânză, de carenă, de capacitate. Până la perioada stăpânirii otomane, cel mai des întâlnit vas pe Marea Neagră a
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de politică externă. Căci, așa precum își amintesc toți acei ce au urmărit atent desfășurarea politicii europene din ultimul deceniu, când au izbucnit primele tulburări politice serioase în Austria și s-a crezut că Germania va interveni în favoarea național socialiștilor austrieci, Mussolini a mobilizat câteva divizii italiene și le-a trimis la frontiera Austriei, arătând clar că nu admite un „Anschluss”, neputând avea nicio simpatie pentru o frontieră comună cu Germania. Această manifestare de hotărâre a amânat „Anschluss-ul”, dar gestul Italiei
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în care a trăit și a activat mitropolitul. Pe plan politic, se petreceau multe schimbări pentru Statul Român de atunci, care pierdea „colțul de Moldova, Țara de Sus a Moldovei”, numită după ocupație, sau după cum apare în primele acte oficiale austriece, „Moldova austriacă”. În același timp, și pe plan religios, Biserica Română cunoștea o înflorire, care a făcut ca viața mitropolitului Nectarie să fie străbătută de cele două mari și importante evenimente din istoria Bisericii Ortodoxe Române: obținerea autocefaliei în anul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a trăit și a activat mitropolitul. Pe plan politic, se petreceau multe schimbări pentru Statul Român de atunci, care pierdea „colțul de Moldova, Țara de Sus a Moldovei”, numită după ocupație, sau după cum apare în primele acte oficiale austriece, „Moldova austriacă”. În același timp, și pe plan religios, Biserica Română cunoștea o înflorire, care a făcut ca viața mitropolitului Nectarie să fie străbătută de cele două mari și importante evenimente din istoria Bisericii Ortodoxe Române: obținerea autocefaliei în anul 1885 și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
al Râmnicului. Însă această ocultare nu înseamnă că vlădica Nectarie nu a jucat un rol important în viața bisericească a României Mari. De asemenea, trebuie să luăm în calcul și faptul că timpurile respective, perioada imediat următoare eliberării de sub stăpânirea austriacă, nu au permis circulația, în deplină libertate, a publicațiilor, datelor și a tot ceea ce ținea de Bucovina. Ce este însă important, este faptul că, deși numele mitropolitului Nectarie nu umple multe pagini în biblioteci, totuși viața lui este cunoscută aproape
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
a Moldovei, îndreptându-se direct spre Iași. De asemenea, Bucovina pierdea și din moștenirea culturală în urma necontenitelor ocupări de polonezi și ruși și a repetatelor expediții de pradă din partea tătarilor și cazacilor. Tuturor acestora le pune însă capăt ocupația austriacă ce se permanentizează în ținutul Cernăuți și Suceava. Astăzi, Bucovina oferă „un peisaj răcoros, cu forme largi, lăsându-ți impresia de solemnitate, accentuată prin vuietul adânc al pădurii de brad în care uneori îți pare că auzi încă tropotul zimbrilor
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
menținând vie flacăra conștiinței de neam și țară”. După anexare, Curtea de la Viena era preocupată să transforme Bucovina într-o provincie a cărei fizionomie etnică, administrativ - economică și socială să fie o copie fidelă a Imperiului. În 1777 populația Moldovei austriece a depus jurământul de credință față de noua stăpânire habsburgică. În decurs de 12 ani, Bucovina a fost subordonată direcției militare a Curții vieneze, iar în 1786 este alipită la Galiția. O dovadă a păstrării conștiinței regionale a populației Bucovinei în timpul
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Sovietice Basarabia și Nordul Bucovinei cu 6.262 de kilometri pătrați, ocupând-o, așa cum frumos a spus D. Covalciuc: „până la linia de marcație, trasată de Molotov pe o hartă de campanie cu un creion de tâmplărie”. Contextul socio-cultural În timpul dominației austriece, dar mai ales după unirea Bucovinei cu Regatul Român, locuitorii bucovineni au trăit în condiții grele de muncă, confruntându-se cu serioase probleme economice. Condițiile grele în care își desfășurau munca și își câștigau traiul nu au întârziat să atragă
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
o tristă ruină”. Caracterul românesc s-a menținut datorită legăturilor multiple culturale dintre cele două părți ale vechii Moldove. S-au găsit, așadar, soluții pentru păstrarea culturii și identității. Un factor pozitiv în viața intelectuală bucovineană a fost crearea Universității austriece din Cernăuți, în 1875, și, deși cursurile se țineau în limba germană, cu excepția Facultății de Teologie Ortodoxă unde se țineau în limba română, „studenții români n- au devenit cetățeni «patrioți austrieci», ci dimpotrivă, s-a creat o intelectualitate românească care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pozitiv în viața intelectuală bucovineană a fost crearea Universității austriece din Cernăuți, în 1875, și, deși cursurile se țineau în limba germană, cu excepția Facultății de Teologie Ortodoxă unde se țineau în limba română, „studenții români n- au devenit cetățeni «patrioți austrieci», ci dimpotrivă, s-a creat o intelectualitate românească care nu dorea altceva decât unirea cu România”. Este adevărat că generația vârstnică suferise o oarecare influență austriacă, fapt pentru care s-au adus unele critici. Lupta românilor a fost însă grea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Ortodoxă unde se țineau în limba română, „studenții români n- au devenit cetățeni «patrioți austrieci», ci dimpotrivă, s-a creat o intelectualitate românească care nu dorea altceva decât unirea cu România”. Este adevărat că generația vârstnică suferise o oarecare influență austriacă, fapt pentru care s-au adus unele critici. Lupta românilor a fost însă grea, pentru că în timp ce ei se războiau pentru autonomie bisericească și apărarea limbii și conștiinței naționale, Guvernul austriac elimină limba română din viața publică, din serviciile publice, din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
România”. Este adevărat că generația vârstnică suferise o oarecare influență austriacă, fapt pentru care s-au adus unele critici. Lupta românilor a fost însă grea, pentru că în timp ce ei se războiau pentru autonomie bisericească și apărarea limbii și conștiinței naționale, Guvernul austriac elimină limba română din viața publică, din serviciile publice, din școli și unele biserici. Aproape toată activitatea culturală din Bucovina, la începutul secolului al XX-lea se desfășoară sub auspiciile Societății Junimea, Școala românească din Suceava, Societatea doamnelor române din
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Realipirea Bucovinei la patria mamă în 1918 a făcut posibilă în același timp revenirea Bisericii din Bucovina la sânul mamei „de care fusese despărțită în anul 1775, în urma răpirii prin vicleșug de către Austria a acestei frumoase provincii”. În vremea stăpânirii austriece, Bucovina nu avea o organizație bisericească unitară, adică nu forma o singură eparhie. Partea de Sud a țării era supusă mitropolitului de la Iași, iar partea nordică din noua provincie austriacă făcea parte din Episcopia Rădăuților. Episcopia de Rădăuți cuprindea și
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
vicleșug de către Austria a acestei frumoase provincii”. În vremea stăpânirii austriece, Bucovina nu avea o organizație bisericească unitară, adică nu forma o singură eparhie. Partea de Sud a țării era supusă mitropolitului de la Iași, iar partea nordică din noua provincie austriacă făcea parte din Episcopia Rădăuților. Episcopia de Rădăuți cuprindea și teritoriul județului Hotin, aflat în afara noilor granițe politice ale Bucovinei. Împărțirea aceasta nu putea rezista nici din motive politice, dar nici din motive administrative sau de organizare, fapt pentru care
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Rădăuților obținea de la Împăratul Iosif II, la 24 martie 1781, un decret prin care se dispunea ca întrega preoție din Bucovina, deci și cea din sud, care aparținea de Iași, să fie supusă sub jurisdicția sa. În această situație, Guvernul austriac îl convinge pe Dosoftei Herescu să-și schimbe titlul de episcop de Rădăuți în cel de episcop de Bucovina, cu atributul de „exempt, adică scos de sub jurisdicția mitropolitului său”. În data de 12 decembrie 1781, reședința episcopală a fost mutată
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
durat până în anul 1873, când Episcopia Bucovinei a fost ridicată la rangul de Mitropolie, adăugându-i-se două episcopii sârbești din Dalmația. În perioada de început a subordonării Episcopiei de Cernăuți Mitropoliei de Carloviț, au fost desființate treptat, de regimul austriac, 20 de mănăstiri și schituri, iar averile mănăstirilor desființate s-au folosit într-un fond pentru întreținerea bisericilor și a clerului ortodox dar și a școlilor. La 15 iulie 1844 s-a pus piatra fundamentală a Catedralei episcopale din Cernăuți
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
sa, în 1895, scaunul mitropolitan a fost încredințat bătrânului arhimandrit și vicar general, Arcadie Ciupercovici. Nici acesta nu a fost pe placul românilor, pentru că și el era doar o unealtă în mâinile guvernatorului Bucovinei. Ultimul mitropolit al Bucovinei sub stăpânirea austriacă și predecesorul lui Cotlarciuc a fost Vladimir de Repta (1902 - 1924), care a manifestat o deosebită grijă pentru întărirea vieții bisericești, din cuprinsul Arhiepiscopiei. În timpul arhipăstorii lui, Bucovina se unește cu România și mai păstorește până în anul 1924, când
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Nicolae Cotlarciuc revine în Bucovina, în august 1901, unde este numit profesor suplinitor pentru geografie, istorie și limba română la Liceul I de stat, Liceul „Aron Pumnul” de mai târziu. Acesta a fost de fapt primul liceu înființat de stăpânirea austriacă (Staatgymnasium I) în 1808, liceu la care a învățat și Eminescu și l-a avut ca prim profesor pe Aron Pumnul. În 1901, anul venirii lui Cotlarciuc aici, liceul avea 1.115 elevi, clase suprapopulate, dintre care trei paralele erau
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
s-a înființat universitatea, în 1875, biblioteca avea 15 544 volume. În 1918, biblioteca deținea un fond de 230 928 volume, iar în anul 1935 - 420 140 volume. În timpul Primului Război Mondial biblioteca a activat în condiții normale. Intenția autorităților austriece de a transporta biblioteca în 18 vagoane la Viena a fost zădărnicită datorită înaltului patriotism de care au dat dovadă profesorul Alexe Procopovici, profesorul V. Gheorghiu și Cornel Topor-Tarnoviețchi, directorul serviciului Căi Ferate din Cernăuți, care a refuzat să pună
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de aici a viitorului mitropolit, se poate observa că el și-a îndeplinit această funcție cu simț de răspundere. Dar cum a ajuns Nectarie Cotlarciuc Director al acestei Bibioteci? În urma unirii Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918, fostele autorități austriece au trecut sub noua organizare românească, astfel încât, la 11 august 1919, Guvernul Român a numit un nou director al Bibliotecii Universitare, în persoana lui Nectarie Cotlarciuc, care activase aici încă din anul 1901. Bibliotecarilor austrieci, celor care au voit să
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]