4,354 matches
-
de aceea ne este atât de greu astăzi să distingem cât anume a fost viciat și cât a fost vicios de la bun început. Da, domnul Bebe este o odraslă a epocii de aur. Și încă una care ne va mai bântui o vreme de acum încolo. Teatrul, filmul și povestea cu realismul (dialog cu Liviu Ornea) Alex. Leo Șerban : Dragă Liviu, știu că ”pe vremuri” (și ce vremuri !) erai un cinefil asiduu : ne-am întâlnit de câteva ori, dacă nu mă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
a făcut predecesorul său, ci să completeze”. ,,Am fost secretar de stat în Ministerul Educației în cea mai dificilă perioadă a României de dupa 1989, perioada crizei economice. Mă raportez la această criză deoarece criză de valori sau de moralitate ne bântuie de mult mai multă vreme. Am dezbătut actuala Lege a Educației Naționale cu toți cei implicați până în momentul în care, la Senat, din considerente politicianiste, dialogul a fost refuzat. Până atunci, numai cine nu a vrut nu a participat la
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
vizitat 59. Iar aseară am intrat la Schitu Darvari; nici nu te puteai mișca. Preotul, bătrân, a slujit liturghia fără carte, pe dinafară, cu ochii închiși. Atmosfera bine cunoscută de neliniște, de apăsare, de suferință, de cataclism. O credință chinuită, bântuită de frică, de spaimă, de disperare, de dezastru definitiv. Și, alături de credință, este în noi o ură talmudică, o cumplită, inumană dorință de răzbunare atroce. V 23 februarie 1949 [...] Zău, cred că-mi supraestimezi talentul literar și că, în pofida puternicului
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
toleranță româ- nească” a fost redefinită conform noului context socio-politic. Prin noua Constituție, cea din 1923, li s-au recunoscut evreilor (ca și celorlalți minoritari necreștini) drepturi civile și politice depline. Dar fantoma xenofobiei și a intoleranței etnice Începuse să bântuie prin Europa (inclusiv prin România) cu o forță necu- noscută până atunci. Pe de altă parte, prin Încorporarea noilor teritorii În cadrul României Mari, numărul minoritarilor etnici a crescut la circa 30% din totalul populației, În unele zone depășind chiar 50
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
forma pe care a luat-o acesta de-a lungul secolelor și de-a latul continentului. Situația descrisă mai sus nu va dura Însă prea mult. Suntem În plină epocă a Luminilor și prin Europa Occidentală și Centrală Începe să bântuie fantoma emancipării evreilor. Deja În 1778 istoricul maghiar J. Benkö observa că, În Transilvania, evreii sefarzi (Judaei Turcici) poartă „haine turcești”, evreii așkenazi (Judaei Germanici) „poartă haine la fel ca germanii sau ungurii” și că ultimii „Îndrăznesc acest lucru” În pofida
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci și Anticrist : „La sfârșitul lumei, Lucifer se va naște din o jidaucă” <endnote id="(259, p. 214)"/> ; sau : „Antihristul are să se nască, În vremea de apoi, dintr-o femeie roșie” <endnote id="(137, p. 6)"/>. Când o casă era bântuită de Diavol, se aplica un ritual de legare a demonului și de exorcizare. Pentru a fi ademenit, descântătoarea Îi promitea Diavolului nu numai „un copil nebotezat,/ necreștinat”, ci și o evreică văduvă : Tu aice nu ședea, Da vină la mine
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
condiții, zeci și sute de mii de evrei bărboși, Încărcați de calabalâc, peregrinau pe drumurile Europei Centrale, imprimând pe retina și În mintea oamenilor imaginea unui „evreu rătăcitor”, blestemat de soartă să nu-și găsească locul și odihna. O fantomă bântuia prin Europa. Trebuia să apară o legendă care să explice acest fenomen. Ea a apărut pe la mijlocul secolului al XVI-lea, când lumea a fost pregătită să o primească. Rămâne de văzut În ce măsură reprezentările grafice ale „evreului rătăcitor”, uzuale În centrul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al Coroanei, Jan Tarnowski, pe la mijlocul secolului al XVI-lea <endnote id="(682, p. 35)"/>. Probabil că Bolestaw a luat ca model actele similare germane și bulele papale din 1236, 1247 și 1255, redactate și emise În vederea opririi sângeroasei fantome care bântuia prin Europa. Iată un fragment din Statutul de la Kalisz, din 1264 : „Este strict interzis ca evreii să fie acuzați că beau sânge uman”. Dacă inculparea se produce totuși, dar se dovedește a fi nefondată, atunci „acuzatorului i se aplică pedeapsa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ce cu onor o conducea. h. Furturi de animale Firește că pe lângă multe alte atribuțiuni, poliția timpului se ocupa și de infracțiuni și infractori. Unul dintre suspecții unui furt fusese Neculai Chiru, cetățean al orașului Huși găsit de Poliția Iași bântuind prin orașul celor șapte coline. Prefectura Fălciu a trimis omului legii local adresa nr.6161/27 iulie 1877, din care am aflat următoarele amănunte interesante: „(...) Spre a vă lămuri mai bine vă trimetu Întocmai copie depe nota Prefecturei Poliției Iașși
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aici rezultă că bani erau, oarecum, la Comunitate, numai că la Huși nu aveau mare valoare datorită penuriei de hrană. Memoriul se Încheia cu cererea disperată de ajutor din partea „...comitetului central al CDE-ului București”. a.ț. „Orașul Huși e bântuit de foamete” Cel de-al doilea memoriu, adresat Joint-ului spre deosebire de cel de mai sus, fusese Întocmit chiar de comitetul de femei din cadrul secției de asistență socială a organizației politice evreiești hușene și purta semnăturile președintei (R. Berall) și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
pentru care vă exprimăm mulțumirile noastre anticipate”. După mulțumirile În avans, petentele făcuseră un tragic excurs asupra stării generale a județului Fălciu și orașului Huși insistând, desigur, asupra coreligionarilor aflați În mare suferință: „Orașul Huși și Întregul Județ Fălciu e bântuit de foamete (subl.În orig.) expresie ce trebuie luată În toată accepția cuvântului și pătura socială care suferă Îndeosebi de pe urma acestei calamități, e majoritatea populației israelite pauperizate ce nu Își poate reveni din tragedia ultimilor ani prin care a trecut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ne este dezvăluit de continuarea procesului verbal și anume: „...sporirea cu cel puțin 20% a adeziunilor la CDE și TDE”. Ca o necesitate stringentă se ceruse și „...confecționarea de pancarte propagandistice pentru Brigăzile de muncă voluntară”. Poate datorită foametei ce bântuise În județul Fălciu, poate și din cauza perspectivei ce-i aștepta pe evreii din România atunci când se vor stabili definitiv În Israel, Începuseră să curgă râuri de circulare și dispoziții de tot felul trimise de Centrala de la București pe adresa CDE
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
6 al „notei” sărmanului tov. Andrei se referise strict la valoarea creațiilor ce s-ar fi vrut a fi publicate În revistele școlărești: „Creația literară propusă pentru publicare abordează, de multe ori, teme străine preocupărilor elevilor, rupte de realitate, evazioniste, bîntuite de intimism și angoase, de concepții și viziuni tulburi, cenușii, necaracteristice celor ce se pregătesc În școli pentru a deveni schimbul de mîine”. E-hei, oftăm noi, dacă ar mai trăi cenzorul Andrei și ar auzi la televizor că elevele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
țara noastră. În perioada 1910-1911 a fost viceprimar al Iașului. Campania din 1913 l-a dus pe câmpiile Bulgariei, într-o formație sanitară a Corpului 4 Armată, an în care a avut de luptat în combaterea epidemiei de holeră ce bântuia cu furie în rândurile armatei noastre. La începutul războiului, în 1916, a fost din nou mobilizat în calitate de căpitan farmacist la o formațiune sanitară de pe front, de unde după un an a fost adus la Iași la spital, până la terminarea războiului, în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de inhibiții emoționale și un ginocentrism nemilitant, dar ferm o ripostă binevenită, deși neintenționată, la falocentrismul celor mai ambițioase filme americane din ultima vreme. Filmul lui Bayona e însuflețit de Rueda, electrizat de Geraldine Chaplin (în rolul unui medium) și bîntuit de Montserrat Carulla (în rolul unei foste îngrijitoare de la orfelinat), în timp ce soțul Laurei e cea mai ștearsă prezență de pe ecran. Dacă Orfelinatul nu e la fel de bun ca Labirintul..., asta e din cauză că nu e destul de simplu. Un mare basm nu trebuie
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cel puțin trei ani, dar, în punctul acela, spectatorul are tot dreptul să nu mai aștepte nimic de la Eastwood.) Dar nu e. E complicele terorizat al unui ucigaș în serie care a răpit și a omorît 20 de copii. E bîntuit de flashbackuri. Spre deosebire de prima parte a filmului, care mergea tot înainte, această parte a doua e plină de flashbackuri). E dus la secție și pus să-i identifice, după fotografii, pe copiii uciși (printre care și al eroinei). Se uită
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
martie 1949: restaurarea regimului burghezo-moșieresc. Iată și de ce, după '89, Ion Iliescu va avertiza mereu asupra pericolului revenirii moșierilor (categorie socială -dispărută, în realitate, încă din 1921, după amplă reforma- agrara de sub Regele Ferdinand!). Și, probabil, năluca burghezo-moșierească îi mai bântuie și astăzi mințile, atunci când Iliescu vorbește de pericolul pe care îl reprezintă lupii tineri ai capitalismului românesc ori restitutio în integrum. Nu-l învățase Teohari Georgescu, încă din martie '49, ca "dușmanul de clasă se pune în slujba imperialismului și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Alexandre de Marenche, directorul SDECE-francez (Service de Documentation Exterieure et de Contre Espionnage) a afirmat, într-un interviu, că el era la curent cu atentatul contra Papei, si aceasta cu șase luni înainte. Atunci cînd turcul atentator, Ali Agca, măi bântuia prin Europa). Sursă contelui de Marenche: Nicolae Ceaușescu, care aflase de intenția atentatului de la unul din oamenii lui Gelli. Cu toate ca de Marenche avertizase Vaticanul, nu se luase nici o măsură de protecție a Papei. (în 1981, atît Președintele Ronald Reagan, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
a plătit pământul cumpărat și acum Costache se gândea să-l dea în judecată pentru mărturii false și jurământ strâmb. Alți bani, ce să mai vândă, unde să mai muncească, ce se va alege de copiii lor? Gândurile acestea îl bântuiau pe Costache în timp ce căruța ajunse la Hârsoveni, adică străbătuseră mai mult de jumătate de cale. Opri caii, se dădu jos din căruță, îi desprinse din orcicuri și le puse după cap câte o trăistuță cu tain. Controlează roțile căruței, hamurile
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
născut (și ultimul!) al Mariei. în gospodăria lor ar fi trebuit să viețuiască patrusprezece suflete de copii, numai că din cei doisprezece născuți patru s-au prăpădit până a împlini cel mult trei ani, datorită unor boli ale copilăriei, care bântuiau pe vremea aceea în satele țării noastre, unde nu existau dispensare și asistență medicală. Cele ce le știm despre acest mezin, Săndel, le-am aflat din povestirile lui Maricica, sora lui mai mărișoară și care, potrivit tradiției din familiile țărănești
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ce miai spus tu azi; și își luară rămas bun. Cum se vede, la Pungești viața își urma drumul ei, se mai întâmplau unele evenimente cum au fost alegerile din toamna lui 1946; oamenii o duceau greu din cauza secetei care bântuise doi ani la rând, încetîncet legăturile dintre oameni se normalizau. Astfel Mihai Gheorghiu sa căsătorit la Galați cu Coca Crăciun apoi a urmat măritișul lui Emilia Gheorghiu cu Gică Gruia, despre care vorbiseră cele două femei, cum am văzut în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
eseului care deschide semnificativ volumul intitulat Cerul văzut prin lentilă este „Despre bășcălie”. Trebuie spus că întregul volum constituie pentru autor spațiul de reflecție asupra unei societăți care, departe de a-și regăsi echilibrul după Revoluția din Decembrie 1989, este bântuită de demonii violenței și ai absurdului. Din acest punct de vedere, referirea la Caragiale apare într-o primă instanță para- doxală cel puțin din două motive : 1. Societatea în mijlocul căreia a trăit Caragiale nu a manifestat acel dinamism dizolvant propriu
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
și întristării sale, în recitalul intitulat „Ha- ha-ha”. Emil Schmith, după peregrinări prin Europa, a avut curajul la cei 54 de ani ai săi (mi i-a mărturisit spre finalul festivalului când am mai început să vorbim unii cu alții, bântuiți de emoții) să-și întinerească condiția și chiar a reușit propunând un recital „ușchit”, axat pe aceeași idee a omului care nu reușește să-și prindă identitatea într-o lume care devine din ce în ce mai nebună și haotică. Îl admir pentru lipsa
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
seara, printr-o delicată evocare a regretatei Irina Răchițeanu-Șirianu, care i-a fost îndrumătoare pe tot timpul carierei sale. Vineri, Adam Erszbet care a făcut sala să tacă, deși în prima parte a recitalului a grăit în maghiară, apoi a bântuit prin Nichita Stănescu în română și engleză, dovedind o forță lăuntrică deosebită, după ce-și demonstrase calitățile de comediană cu strigăturile maghiare și înainte de a-și manifesta sensibilitatea recitându-l pe Eminescu cu care a și terminat, spunându-i Doina
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
trecut prin Kastelli, ne-am cumpărat roșii, brânză și pâine, am străbătut un drum mai puțin frecventat, foarte îngust și prăpăstios dar care ne-a oferit priveliști minunate. Voiam să ne întoarcem, dar am descoperit acest camping într-un golf bântuit de un vânt năpraznic și străjuit de stânci curioase și clar conturate pe cerul albastru. Aici marea este mai rece și cu valuri mari. Am stat pe plajă sub umbrelă până la 14.00. Apoi am mâncat la micul restaurant cu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]