4,238 matches
-
ale dura mater. Inflamația masivă care apare în spațiul subarahnoidian în timpul meningitei nu este rezultatul direct al infecției bacteriene ci, mai curând, poate fi larg atribuită răspunsului sistemului imunitar la pătrunderea bacteriilor în sistemul nervos central. Când componentele membranei celulare bacteriene sunt identificate de către celulele imune ale creierului (astrocite și microglii), acestea răspund prin eliberarea unor cantități mari de citochine, mediatori asemănători hormonilor, care recrutează alte celule imune și stimulează alte țesuturi care participă la răspunsul imun. Bariera hematoencefalică devine mai
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
consecință, celulele cerebrale sunt lipsite de oxigen și suferă procesul de apoptoză (moarte celulară moarte celulară programată automată). Este recunoscut faptul că administrarea de antibiotice poate agrava inițial procesul descris mai sus, prin creșterea volumului de produse ale membranelor celulare bacteriene eliberate prin distrugerea bacteriilor. Anumite tratamente, cum ar fi utilizarea de corticosteroizi, au scopul de a atenua răspunsul sistemului imunitar la acest fenomen. În cazurile suspectate de meningită, se efectuează analize de sânge pentru markerii inflamatori (de exemplu proteina C
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
acesta poate dura mai mult de 30 de minute. Frecvent, CT sau IRM se efectuează mai târziu, pentru a evalua complicațiile meningitei. În formele severe de meningită, poate fi importantă monitorizarea electroliților serici; de exemplu, hiponatremia apare frecvent în meningita bacteriană, din cauza unei combinații de factori, printre care deshidratarea, secreția inadecvată a hormonului antidiuretic sau administrarea intravenoasă de fluide excesiv de agresivă. Puncția lombară se efectuează astfel: pacientul adoptă poziția corectă, de obicei ghemuit pe o parte la orizontală; se aplică un
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
dural (care înconjoară măduva spinării) pentru a colecta lichidul cefalorahidian (LCR). După realizarea acestei operațiuni, se măsoară „presiunea de deschidere” a LCR, cu ajutorul unui manometru. Valorile normale ale presiunii sunt cuprinse între 6 ;i 18 cm apă (cmHO); în meningita bacteriană, presiunea este de obicei crescută. În meningita criptococică, presiunea intracraniană este semnificativ crescută. Aspectul inițial al lichidului poate indica natura infecției: LCR tulbure indică un conținut crescut de proteine, celule sanguine albe și roșii și/sau bacterii, și prin urmare
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
crescută. În meningita criptococică, presiunea intracraniană este semnificativ crescută. Aspectul inițial al lichidului poate indica natura infecției: LCR tulbure indică un conținut crescut de proteine, celule sanguine albe și roșii și/sau bacterii, și prin urmare poate sugera o meningită bacteriană. Proba de LCR este examinată pentru a se decela prezența și tipurile de leucocite, hematii, conținutul de proteine și glicorahia. Colorația Gram a probei poate demonstra prezența bacteriilor în meningita bacteriană, însă absența bacteriilor nu exclude meningita bacteriană, deoarece bacteriile
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
sau bacterii, și prin urmare poate sugera o meningită bacteriană. Proba de LCR este examinată pentru a se decela prezența și tipurile de leucocite, hematii, conținutul de proteine și glicorahia. Colorația Gram a probei poate demonstra prezența bacteriilor în meningita bacteriană, însă absența bacteriilor nu exclude meningita bacteriană, deoarece bacteriile sunt prezente în doar 60% din cazuri; această cifră scade cu încă 20% dacă s-au administrat antibiotice înainte de efectuarea puncției. De asemenea, colorația Gram prezintă mai puțină valoare diagnostică în
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
o meningită bacteriană. Proba de LCR este examinată pentru a se decela prezența și tipurile de leucocite, hematii, conținutul de proteine și glicorahia. Colorația Gram a probei poate demonstra prezența bacteriilor în meningita bacteriană, însă absența bacteriilor nu exclude meningita bacteriană, deoarece bacteriile sunt prezente în doar 60% din cazuri; această cifră scade cu încă 20% dacă s-au administrat antibiotice înainte de efectuarea puncției. De asemenea, colorația Gram prezintă mai puțină valoare diagnostică în cazul anumitor infecții, cum ar fi listerioza
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
microbiologică a probei are sensibilitate mai mare (identifică organismul 70-85% din cazuri), însă până la apariția rezultatelor este nevoie de un interval de timp de până la 48 de ore. Tipul de celule albe care predomină (vezi tabelul) indică dacă meningita este bacteriană (caz în care predomină neutrofilele) sau virală (caz în care de obicei predomină limfocitele), deși în stadiile incipiente ale bolii acest fapt nu constituie întotdeauna un indiciu relevant. Mai puțin frecvent predomină eozinofilele, ceea ce sugerează că boala este provocată de
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
fapt nu constituie întotdeauna un indiciu relevant. Mai puțin frecvent predomină eozinofilele, ceea ce sugerează că boala este provocată de paraziți sau fungi, printre altele. În mod normal, concentrația de glucoză din LCR (glicorahia) depășește 40% din valoarea glicemiei. În meningita bacteriană, valoarea este de obicei mai scăzută; prin urmare, valoarea glucozei din LCR se împarte la glicemie (raportul dintre concentrația glucozei din LCR și concentrația serică a glucozei). Un raport ≤0,4 indică meningita bacteriană; la nou-născuți, valoarea normală a glucozei
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
40% din valoarea glicemiei. În meningita bacteriană, valoarea este de obicei mai scăzută; prin urmare, valoarea glucozei din LCR se împarte la glicemie (raportul dintre concentrația glucozei din LCR și concentrația serică a glucozei). Un raport ≤0,4 indică meningita bacteriană; la nou-născuți, valoarea normală a glucozei din LCR este mai ridicată, prin urmare un raport mai mic de 0,6 (60%) este considerat anormal. Valorile crescute ale acidului lactic în LCR indică o probabilitate crescută de prezență a meningitei bacteriene
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
bacteriană; la nou-născuți, valoarea normală a glucozei din LCR este mai ridicată, prin urmare un raport mai mic de 0,6 (60%) este considerat anormal. Valorile crescute ale acidului lactic în LCR indică o probabilitate crescută de prezență a meningitei bacteriene, la fel și valorile ridicate ale leucogramei. Dacă valoarea acidului lactic este sub 35 mg/dl iar persoanei nu i s-au administrat antibiotice în prealabil, acest fapt poate exclude meningita bacteriană. Diverse alte teste specializate pot fi utilizate pentru
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
indică o probabilitate crescută de prezență a meningitei bacteriene, la fel și valorile ridicate ale leucogramei. Dacă valoarea acidului lactic este sub 35 mg/dl iar persoanei nu i s-au administrat antibiotice în prealabil, acest fapt poate exclude meningita bacteriană. Diverse alte teste specializate pot fi utilizate pentru a distinge între diverse tipuri de meningită. Un test de aglutinare cu latex poate fi pozitiv în meningita provocată de "Streptococcus pneumoniae", "Neisseria meningitidis","Haemophilus influenzae", "Escherichia coli" și "streptococii de grupă
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
în meningita provocată de bacterii Gram-negative, însă are utilitate scăzută, cu excepția cazului în care prin alte teste nu s-a putut stabili un diagnostic. Reacția de polimerizare în lanț (PCR) este o tehnică prin care se amplifică urmele de ADN bacterian, pentru a detecta prezența ADN-ului bacterian sau viral în lichidul cefalorahidian; este un test de înaltă sensibilitate și specificitate, fiind suficiente cantități infime din ADN-ul agentului patogen. Poate identifica bacteriile în meningita bacteriană și poate contribui la distingerea
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
are utilitate scăzută, cu excepția cazului în care prin alte teste nu s-a putut stabili un diagnostic. Reacția de polimerizare în lanț (PCR) este o tehnică prin care se amplifică urmele de ADN bacterian, pentru a detecta prezența ADN-ului bacterian sau viral în lichidul cefalorahidian; este un test de înaltă sensibilitate și specificitate, fiind suficiente cantități infime din ADN-ul agentului patogen. Poate identifica bacteriile în meningita bacteriană și poate contribui la distingerea diverselor cauze ale meningitei virale (enterovirus, virusul
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
se amplifică urmele de ADN bacterian, pentru a detecta prezența ADN-ului bacterian sau viral în lichidul cefalorahidian; este un test de înaltă sensibilitate și specificitate, fiind suficiente cantități infime din ADN-ul agentului patogen. Poate identifica bacteriile în meningita bacteriană și poate contribui la distingerea diverselor cauze ale meningitei virale (enterovirus, virusul herpes simplex 2 și virusul urlian la cei care nu au fost vaccinați împotriva acestuia). Serologia (identificarea anticorpilor specifici împotriva anumitor virusuri) poate fi utilă în meningita virală
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
precum și vasele de sânge din meninge. Pentru anumite cauze ale meningitei, se poate asigura protecție pe termen lung prin vaccinare sau pe termen scurt prin tratament cu antibiotice. De asemenea, este posibil să fie eficace unele măsuri de comportament. Meningita bacteriană și cea virală sunt contagioase, dar niciuna dintre acestea nu este la fel de contagioasă precum răceala sau gripa. Ambele forme de meningită pot fi transmise direct prin sărut, strănut sau tuse, prin picături de secreții respiratorii, dar nu se transmit prin
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
primei doze de antibiotice; alte utilizări sunt controversate. Meningita virală necesită în mod obișnuit numai terapie de susținere; majoritatea virusurilor care provoacă meningită nu răspund la tratamentul specific. Meningita virală tinde să aibă o evoluție mai benignă comparativ cu meningita bacteriană. Virusul herpes simplex și virusul varicella zoster pot răspunde la tratamentul cu medicamente antivirale cum este aciclovir, dar nu există studii clinice specifice cu privire la eficacitatea acestui tratament. Cazurile ușoare de meningită virală pot fi tratate la domiciliu prin măsuri conservative
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
antifungice, cum sunt amfotericina B și flucitozina. Creșterea tensiunii intracraniene este frecventă în meningita fungică și se recomandă efectuarea frecventă a puncțiilor lombare (zilnic, dacă este posibil) pentru reducerea tensiunii, sau, în alternativă, a drenajului lombar. În absența tratamentului, meningita bacteriană este aproape întotdeauna letală. Din contră, meningita virală tinde să se rezolve spontan și este rareori letală. În condițiile administrării tratamentului, mortalitatea (riscul de deces) din cauza meningitei bacteriene depinde de vârsta persoanei și de cauza subiacentă. 20-30% dintre nou-născuți pot
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
reducerea tensiunii, sau, în alternativă, a drenajului lombar. În absența tratamentului, meningita bacteriană este aproape întotdeauna letală. Din contră, meningita virală tinde să se rezolve spontan și este rareori letală. În condițiile administrării tratamentului, mortalitatea (riscul de deces) din cauza meningitei bacteriene depinde de vârsta persoanei și de cauza subiacentă. 20-30% dintre nou-născuți pot muri din cauza unui episod de meningită bacteriană. Acest risc este mai redus la copiii mai mari, a căror mortalitate este de aproximativ 2%, dar crește din nou la
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
meningita virală tinde să se rezolve spontan și este rareori letală. În condițiile administrării tratamentului, mortalitatea (riscul de deces) din cauza meningitei bacteriene depinde de vârsta persoanei și de cauza subiacentă. 20-30% dintre nou-născuți pot muri din cauza unui episod de meningită bacteriană. Acest risc este mai redus la copiii mai mari, a căror mortalitate este de aproximativ 2%, dar crește din nou la aproximativ 19-37% din adulți. În afara vârstei, riscul de deces este anticipat de diverși factori, cum sunt agentul patogen implicat
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
66% dintre toate cazurile apărute la adulți evoluează fără dizabilități. Problemele principale sunt reprezentate de surditate (14%) și tulburare cognitivă (10%). Cu toate că meningita este o boală cu declarare obligatorie în multe țări, rata exactă de incidență nu este cunoscută. Meningita bacteriană apare, anual, la aproximativ 3 persoane din 100000 în țările vestice. Studiile populaționale pe scală largă au arătat că meningita bacteriană este mai frecventă, cu 10,9 cazuri din 100000, și apare mai des vara. În Brazilia, rata meningitei bacteriene
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
Cu toate că meningita este o boală cu declarare obligatorie în multe țări, rata exactă de incidență nu este cunoscută. Meningita bacteriană apare, anual, la aproximativ 3 persoane din 100000 în țările vestice. Studiile populaționale pe scală largă au arătat că meningita bacteriană este mai frecventă, cu 10,9 cazuri din 100000, și apare mai des vara. În Brazilia, rata meningitei bacteriene este mai mare, cu 45,8 cazuri din 100000, anual. Africa sub-sahariană a fost afectată de epidemii importante de meningită meningococică
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
bacteriană apare, anual, la aproximativ 3 persoane din 100000 în țările vestice. Studiile populaționale pe scală largă au arătat că meningita bacteriană este mai frecventă, cu 10,9 cazuri din 100000, și apare mai des vara. În Brazilia, rata meningitei bacteriene este mai mare, cu 45,8 cazuri din 100000, anual. Africa sub-sahariană a fost afectată de epidemii importante de meningită meningococică timp de peste un secol, ducând la etichetarea acesteia ca „zona cu meningită”. Epidemia apare de obicei în sezonul uscat
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
condiții demografice (călătorii și deplasări masive ale populației), condiții socio-economice (supraaglomerări și condiții de trai precare), condiții climatice (secetă și furtuni de praf) și prezența infecțiilor concomitente (infecții respiratorii acute). Există diferențe semnificative în distribuția locală a cauzelor de meningită bacteriană. De exemplu, în timp ce "N. meningitides" de grup B și C provoacă majoritatea episoadelor de boală în Europa, grupul A este evidențiat în Asia și continuă să predomine în Africa, unde provoacă cea mai mare parte a epidemiilor majore în zonele
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]
-
epidemie în Africa a apărut în 1840. Epidemiile africane au deveni mult mai frecvente în secolul 20 începând cu o epidemie majoră care a cuprins Nigeria și Ghanaîn 1905-1908. Primul raport de meningită având ca punct de plecare o infecție bacteriană a fost efectuat de către bacteriologul austriac Anton Weichselbaum, care a descris în 1887 "meningococul". Mortalitatea din cauza meningitei era foarte mare (peste 90%) în primele raportări. În 1906 a fost produs antiserul la cai; acesta a fost dezvoltat ulterior de către omul
Meningită () [Corola-website/Science/308834_a_310163]