5,546 matches
-
putea face față oricărei forțe pe care o puteau încropi bulgarii. Date fiind aceste împrejurări, era urgent necesară obținerea patronajului unei mari puteri. Era evident că ajutorul nu putea veni decît din partea Rusiei. Monarhia habsburgică se opunea energic mișcărilor naționale balcanice, iar Marea Britanie sprijinea menținerea integrității Imperiului Otoman. Nu exista nici o legătură directă cu Franța. Cu toate că guvernul rus nu era nici capabil și nici nu intenționa să se aventureze în Balcani în perioada de după războiul Crimeei, rușii rămîneau cea mai mare
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cea mai mare speranță a naționaliștilor bulgari. În 1804, unul dintre cei mai influenți diplomați ruși, Nikolai Pavlovici Ignatiev, a fost numit reprezentantul Rusiei la Constantinopol. Ulterior, el a încercat să mențină o legătură strînsă cu mișcările revoluționare și naționale balcanice. Panslavist înflăcărat, Ignatiev era un susținător entuziast al măsurilor care ar fi dus la unirea slavilor și la sporirea drepturilor de autonomie ale popoarelor din Balcani, dar era în primul și în primul rînd naționalist rus. El spera ca mișcările
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
pentru aceste conspirații. Mișcarea revoluționară bulgară nu avea o organizație sau un conducător unic. Existau dezacorduri și între comitete în privința multor chestiuni importante, inclusiv a celor referitoare la solicitarea ajutorului unei mari puteri și la cooperarea cu alte organizații revoluționare balcanice. Acțiunile bulgarilor au inclus de la bun început folosirea detașamentelor înarmate, numite cete, care erau organizate pe teritoriul Valahiei și trimise apoi peste Dunăre. Obiectivul lor, adică încercarea de a declanșa o mare răscoală țărănească, nu a fost atins niciodată. Prima
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
conspirație. Levski și Obști au fost spînzurați. Eșecul acestei tentative i-a determinat pe Karavelov și pe alți cîțiva să iasă din comitet. Ei considerau că un ajutor din afară, oricare ar fi fost acesta, chiar dacă doar din partea altor state balcanice, era indispensabil în vederea reușitei. În ciuda sentimentului de descurajare din cauza celor petrecute în trecut, alți membri ai comitetului au continuat totuși pregătirile pentru revoltă. O altă încercare, revolta de la Stara Zagora din 1875, a avut și ea rezultate dezamăgitoare. Prost plănuită
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
moderne lovea direct în privilegiile și poziția militarilor din Bosnia. Proprietarii funciari și militarii care dețineau pămînturi s-au unit sub conducerea căpitanului Husein. Programul lor politic semăna foarte mult cu cel adoptat de creștinii din alte părți ale Peninsulei Balcanice. Ei cereau autonomia Bosniei și a Herțegovinei, care urmau să fie conduse de un lider autohton ales și erau dispuși să recunoască suzeranitatea sultanului și să plătească un tribut. Husein era în legătură cu Mustafa Pașa Bushati de la Shkodër, care se opunea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Poarta era deci nevoită să înăbușe o rebeliune într-o regiune unde operațiunile militare anterioare fuseseră costisitoare și nepractice. Acest eveniment va readuce în discuție Chestiunea Orientală și va avea drept urmare un alt război ruso-turc. CRIZA DIN 1875-1878 Deși ținuturile balcanice continuau să constituie un centru al preocupărilor marilor puteri, nici un conflict major nu s-a ivit în cei douăzeci de ani de după 1856. Unirea Principatelor, urmată de urcarea pe tron a unui domnitor străin, și revoltele din Creta au fost
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În octombrie, cînd calea spre Belgrad era deja liberă, guvernul rus a intervenit, forțînd Poarta să încheie un armistițiu la începutul lui noiembrie. Reprezentanții Alianței Celor Trei Impărați s-au aflat în strînsă legătură în perioada aceasta. După declanșarea conflictului balcanic, Gorceakov și Andrássy s-au întîlnit în iulie la Reichstadt, ajungînd la o înțelegere în privința intereselor lor reciproce în cadrul crizei. Chiar dacă vor apărea diferenduri importante între varianta austriacă și cea rusească a deciziei luate, oamenii de stat au căzut de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
luate, oamenii de stat au căzut de acord asupra unei politici de cooperare și au rezolvat anumite probleme legate de războiul aflat în plină desfășurare. Ei au hotărît menținerea statu quo-ului teritorial în caz că Imperiul Otoman ar fi învins. Dacă statele balcanice ar fi ieșit victorioase însă, urma să fie efectuată o împărțire a posesiunilor otomane, fără ca aceasta să ducă totuși la crearea unui stat slav întins. Muntenegru și Serbia aveau să obțină extinderi ale teritoriilor lor, iar Grecia primea Tesalia și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
că doar "Croația turcească", o mică enclavă din nord-vestul Bosniei adiacentă Dalmației, fusese atribuită Vienei. Oricum, s-a stabilit că Serbia nu avea să-și atingă principalul obiectiv teritorial. În momentul în care a devenit evident că cele două state balcanice vor fi învinse și cînd a devenit cunoscută extinderea masacrelor din Bulgaria, în Marea Britanie și în Rusia s-a produs o puternică reacție a opiniei publice împotriva Imperiului Otoman, care urma să influențeze atitudinea ambelor guverne. La Londra, politica de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a oprit la Pleven (Plevna), armata otomană reușind să păstreze orașul pînă în decembrie. Dată fiind această încercare serioasă, a devenit limpede că războiul nu avea să fie cîștigat chiar cît ai bate din palme. În această situație, atitudinea statelor balcanice a devenit foarte importantă. La începutul campaniei, conducătorii Rusiei evitaseră acceptarea ajutorului acestora, considerînd participarea lor drept stînjenitoare, ba chiar constituind o piedică. Pe lîngă aceasta, guvernele balcanice cereau arme și bani, de care rușii nu puteau face rost cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cîștigat chiar cît ai bate din palme. În această situație, atitudinea statelor balcanice a devenit foarte importantă. La începutul campaniei, conducătorii Rusiei evitaseră acceptarea ajutorului acestora, considerînd participarea lor drept stînjenitoare, ba chiar constituind o piedică. Pe lîngă aceasta, guvernele balcanice cereau arme și bani, de care rușii nu puteau face rost cu ușurință. Odată cu eșuarea primei ofensive rusești, ajutorul armatelor române, sîrbești și grecești a căpătat însă o altă valență. Date fiind circumstanțele, pus în fața luării unei decizii privind intrarea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
loc la Berlin sub prezidenția cancelarului german Otto von Bismarck. Dat fiind faptul că discuțiile aveau să implice modificarea tratatelor existente între statele Europei, au fost invitate toate marile puteri Rusia, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia, Austro-Ungaria și Imperiul Otoman. Statele balcanice nu au participat la conferință, deși guvernelor lor li s-a permis să trimită reprezentanți ca să-și prezinte punctele de vedere în sesiunile referitoare la interesele lor. Practic, opiniile lor vor avea în cel mai bun caz o influență minoră
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
au constituit principala tranzacție a conferinței. Drept urmare, Rusia dobîndea o poziție puternică în jumătatea de est a peninsulei, iar Imperiul Habsburgic o poziție similară de dominație în vest, inclusiv o influență majoră în Serbia. Din punctul de vedere al statelor balcanice, rezultatele conferinței au fost foarte dezamăgitoare. României, Muntenegrului și Serbiei li se recunoșteau independența. Muntenegru obținea un port la Marea Adriatică, dar nu atît de mult teritoriu cît dorise. Serbia primea doar ceva pămînt în plus. Cu toate că năzuințelele grecilor nu erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
i se cerea totuși să cedeze sudul Basarabiei, primind în schimb Delta Dunării și Dobrogea. Recunoașterea independenței României era însoțită de modificări privind statutul evreilor în stat, condiții care au stîrnit o mare nemulțumire la București. Deci, chiar dacă toate guvernele balcanice au primit unele compensații, trataul nu s-a ridicat deloc la înălțimea aspirațiilor lor. Cele mai mari pierderi le-a suferit desigur Imperiul Otoman. Pe lîngă ținuturile atribuite statelor balcanice, Poarta a trebuit să cedeze zone și mai importante marilor
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
stîrnit o mare nemulțumire la București. Deci, chiar dacă toate guvernele balcanice au primit unele compensații, trataul nu s-a ridicat deloc la înălțimea aspirațiilor lor. Cele mai mari pierderi le-a suferit desigur Imperiul Otoman. Pe lîngă ținuturile atribuite statelor balcanice, Poarta a trebuit să cedeze zone și mai importante marilor puteri. În afara sudului Basarabiei, Rusia a anexat Batumul, Karsul și Ardahanul. Chiar înainte de deschiderea lucrărilor conferinței, Marea Britanie obligase Imperiul Otoman să renunțe la controlul asupra insulei Cipru, majoritatea locuitorilor căreia
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
otomană era provocată de ocuparea de către habsburgi a Bosniei, Herțegovinei și sangeacului Novi Pazar. Monarhia nu învinsese Poarta în război, astfel că cererea ei a fost cu totul neașteptată. Acest aranjament a marcat sfîrșitul efectiv al puterii otomane în Peninsula Balcanică. Deși Albania și Macedonia, ca și Tesalia și Epirul pînă în 1881, erau încă sub administrație otomană, ele puteau fi cu greu ținute sub control. Luase deja ființă o mișcare națională albaneză. Ambele state bulgare, alături de Bosnia, Herțegovina și de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
evenimentele din regiunea aceasta. Una dintre principalele sarcini îndeplinite de adunarea de la Prizren a fost trimiterea unui memorandum Congresului de la Berlin. Apelul acesta nu a avut un efect mai mare asupra deciziilor marilor puteri decît cele ale oricărei alte naționalități balcanice. La Berlin, Muntenegrului i s-au atribuit orașele Bar (Antivari) și Podgorica, împreună cu districtele Gusinje și Plav, pe care liderii albanezi le considerau ca părți integrante ale propriilor lor ținuturi. Ei erau de asemenea preocupați de viitorul aranjament teritorial cu
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
puțin din teritoriile albaneze decît ar fi obținut fără organizarea protestului etniei albaneze. Pe lîngă aceasta, marile puteri fuseseră obligate să țină cont de existența unor interese naționale specifice poporului albanez. Pericolul ca ținuturile albaneze să fie împărțite între statele balcanice vecine rămînea de actualitate, dar fusese cel puțin făcut primul pas în direcția instituirii unei organizații naționale. UNIFICAREA BULGARIEI, 1878-1887 Divizarea statului bulgar înființat prin Tratatul de la San Stefano a constituit bineînțeles o lovitură puternică pentru naționaliștii bulgari, ei considerînd
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
În ciuda faptului că în Bulgaria nu apăruse nici un organism de acest fel, poporul acesta avea realmente o oarecare experiență administrativă. Bulgarii deținuseră posturi importante în cadrul administrației otomane, iar comunitățile sătești își conduseseră propriile lor afaceri. Ca și în alte state balcanice, trecerea la un regim autonom nu a implicat nici o revoluție socială. Cei care dirijaseră problemele locale în timpul stăpînirii otomane au ajuns acum să conducă națiunea. Răspunderea instituirii primului guvern național a revenit guvernului rus. Tratatul de la Berlin limita ocupația armatei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
introdus un sistem administrativ centralizat. Statul a fost împărțit în departamente și districte, ai căror funcționari erau numiți de guvernul central. Era totuși acordată mai multă putere populației locale la cel mai scăzut nivel administrativ, comunelor, decît în alte state balcanice, ca o recunoaștere a rolului istoric jucat de acestea în viața poporului bulgar. Primarul era numit aici de un consiliu ales. Cu toate că adunarea bulgară răspundea în primul rînd de aprobarea constituției, conducătorul țării era ales de marile puteri. Ele l-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și toți ofițerii care aveau grade mai mari decît cel de căpitan. Ministerul Apărării al imperiului țarist se aștepta să fie consultat în toate chestiunile importante. Acest aranjament îi oferea guvernului rus o puternică bază militară chiar în inima Peninsulei Balcanice și nu departe de Constantinopol. Acest fapt ar fi trebuit să-i asigure și o deplină dominare politică a principatului. Au apărut trei centre ale puterii politice în acest moment: prințul, partidele politice și agenții ruși. Situația era complicată și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
compensații. Pentru a-și impune poziția, guvernul lui a declarat în noiembrie război Bulgariei și a început invadarea ei. Spre surprinderea majorității observatorilor, armata sîrbă a suferit o înfrîngere rușinoasă. Austro-Ungaria a fost obligată să intervină ca să-și protejeze aliata balcanică. Pacea a fost încheiată pur și simplu pe baza restabilirii situației anterioare războiului. În ciuda faptului că guvernul bulgar nu a obținut nici un cîștig în urma victoriei, puterile au fost forțate să recunoască faptul că unirea trebuia să fie acceptată. Marea problemă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Celor Trei Impărați din deceniul al optulea nu fusese o înțelegere oficială. Pe viitor însă, alianțele internaționale aveau să fie bazate pe angajamente scrise, care specificau obligațiile partenerilor. Ele erau teoretic secrete, dar prevederile lor erau în general cunoscute. Statele balcanice au devenit părtașe la alianțele marilor puteri fie direct, prin acorduri suplimentare, fie indirect, prin intermediul unor relații speciale cu una dintre membrele acestora. În cadrul negocierilor de după 1878, principala responsabilitate i-a revenit lui Bismarck. Germania, cel mai puternic stat european
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
acorduri suplimentare, fie indirect, prin intermediul unor relații speciale cu una dintre membrele acestora. În cadrul negocierilor de după 1878, principala responsabilitate i-a revenit lui Bismarck. Germania, cel mai puternic stat european, se afla în centrul scenei diplomatice. Să observăm că problemele balcanice jucau un rol-cheie în încheierea alianțelor. Dubla Alianță semnată de Germania și Austro-Ungaria în octombrie 1879 a fost primul acord încheiat în perioada aceasta. Era o alianță defensivă împotriva Rusiei, care le obliga pe membrele ei să declare război Rusiei
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
închiderii Strîmtorilor. Un al treilea acord, Tripla Alianță, a fost încheiat în mai 1882. Ea implica Germania, Italia și Austro-Ungaria. În ciuda faptului că era inițial îndreptată în primul rînd împotriva Franței, ea avea să aibă o mare importanță pentru problemele balcanice. În ceea ce privește propria lor țară și în calitate de mare putere cu drepturi egale, plus că erau nemulțumiți de nereușita de a obține un cîștig cît de mic în urma Congresului de la Berlin, oamenii de stat italieni doreau să aibă și ei influență asupra
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]