8,717 matches
-
colecția Alecsandri (1866) sau Cum trebuie culese și publicate cântecele populare, Iași, 1889; Vasile Alecsandri sau Meșterul drege-strică și apărătorii săi, Craiova, 1889; Evreii în literatura populară română. Studiu de psihologie populară. Anexă: Evreii în literatura populară universală, București, 1892; Basmul cu pantoful la evrei, români și la alte popoare, București, 1893; Evreii în literatura lor populară (sau Cum se judecă evreii înșiși), [București], 1898. Ediții: Practica și apropourile lui Cilibi Moise vestitul din Țara Românească, pref. edit., Craiova, 1883; Două
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
în ansamblul lor, formează un corpus ce nuanțează o veritabilă ontologie”, S. își propune în lucrarea Viața spirituală. Un model ontologic (2001) să prezinte acest orizont, dedus mai întâi din textele ceremoniale de înmormântare, apoi din folclorul obiceiurilor și al basmelor. Autorul se referă și la elemente din cultura dacilor, prevenind că cercetările asupra acestui subiect trebuie ferite de accentele patetice sau naționaliste, caracteristice anilor totalitarismului. S. a elaborat, de asemenea, studii didactice consacrate literaturii pentru copii, istoriei culturii și civilizației
SECHESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289595_a_290924]
-
Filipciuc, Simion Gociu, Vitali Kolodii, Mircea Lutic ș.a. „Poezia tânără bucovineană” este reprezentată în sumar de Rodica Ursuleac, Constantin Ungureanu, Elena Apetri. Texte de obicei memorialistice semnează Grigore Crigan (Programul «Timpul», Petrică), Dumitru Covalciuc (Tinerețea lui Doxachi Hurmuzachi), Gheoghe Ardinu (Basme și clepsidre), Nicolae Havriliuc (Pe strada Holgasse). La rubrica „Documentar” se prezintă Memorandumul Congresului Intelectualității Românești din regiunea Cernăuți (nr. 1-2, 2000). „Cronica literară” e semnată de Ștefan Hostiuc, rubrica „Etimologii neconvenționale” e susținută de Theodor Herodot, „Cuvinte românești fundamentale
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
Moștenitorii, Șoc la mezanin, Pragul invizibil, Radiografia, Un rulment numit Calypso (1977). A scris și numeroase scenarii de teatru radiofonic și pentru televiziune: Fericire cu raze X, Un tânăr mai puțin furios, Bal la minus 13 grade, Ideea doctorului Bărăgan, Basm modern, Fata care a mutat Parângul, Labe de leu, Cei ce rămân mereu tineri, Odisee în gamă majoră, Atelierul romantic, După al doilea cântec de ciocârlie. Doar vreo jumătate din aceste producții au fost tipărite; în schimb, unele au fost
SERBAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289629_a_290958]
-
prin predilecția pentru lexicul arhaic, regional. Asimilează doina (Doina Iancului, Doina doinei, Doina graiului românesc, Doina timpului), cântecul (Cântec din nai, Cântec din fluier), descântecul (Descântec de dor, Descântecul lui Orfeu), orația (Orația vârstelor), colinda (Colindul vieții), preia trama unor basme, ca În căutarea tinereții fără bătrânețe și a vieții fără moarte, pleacă de la balade și legende, ca în Chemarea firii, unde valorizează motivul vânătorilor transformați în cerbi. Tonalitatea imnică e caracteristică, în acest mod fiind elogiate personaje emblematice ale Transilvaniei
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
volume în seriile Folclor din Transilvania, Folclor din Oltenia și Muntenia, Folclor din Moldova, Folclor din Dobrogea și Folclor din Banat, în fine în calitate de îngrijitor al unor ediții: C. Rădulescu-Codin, Literatură populară (I, 1986, în colaborare cu Florica Șerb), Antologia basmului cult (I-II, 1968, în colaborare cu Aurelia Rusu), Romulus Vuia, Studii de etnografie și folclor (I-II, 1975-1980, în colaborare cu Mihai Pop și Florica Șerb), și Ovid Densusianu, Opere (I-VI, 1968-1985, în colaborare cu Boris Cazacu, Valeriu
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
1989; Metafizica dorului, pref. Al. A. Philippide, cu scrisori inedite de Petru Caraman, București, 2000. Ediții, antologii: Flori alese din poezia populară. Antologia poeziei lirice, pref. Mihai Pop, București, 1960; ed. București, 2003; Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Basme populare românești, pref. Virgiliu Ene, București, 1961; Folclor din Transilvania, I-II, pref. Mihai Beniuc, București, 1962; Basme populare românești, I-II, pref. Virgil Ene, București, 1967; Antologia basmului cult, I-II, pref. edit.,București, 1968 (în colaborare cu Aurelia
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
alese din poezia populară. Antologia poeziei lirice, pref. Mihai Pop, București, 1960; ed. București, 2003; Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Basme populare românești, pref. Virgiliu Ene, București, 1961; Folclor din Transilvania, I-II, pref. Mihai Beniuc, București, 1962; Basme populare românești, I-II, pref. Virgil Ene, București, 1967; Antologia basmului cult, I-II, pref. edit.,București, 1968 (în colaborare cu Aurelia Rusu); ed. 2, București, 2003; Ovid Densusianu, Opere, I-VI, pref. Boris Cazacu, București, 1968-1985 (în colaborare cu
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
1960; ed. București, 2003; Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. Basme populare românești, pref. Virgiliu Ene, București, 1961; Folclor din Transilvania, I-II, pref. Mihai Beniuc, București, 1962; Basme populare românești, I-II, pref. Virgil Ene, București, 1967; Antologia basmului cult, I-II, pref. edit.,București, 1968 (în colaborare cu Aurelia Rusu); ed. 2, București, 2003; Ovid Densusianu, Opere, I-VI, pref. Boris Cazacu, București, 1968-1985 (în colaborare cu Boris Cazacu, Valeria Rusu și Florica Șerb); Poezia română clasică (De la
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
colaborare cu Al. Piru); Horea și Iancu în tradițiile și cântecele poporului, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1973 (în colaborare cu Ovidiu Bârlea); Novac și zâna, pref. Marin Sorescu, București 1973; Toma Alimoș, pref. Mihai Beniuc, București 1973; Poveștile lui Făt-Frumos. Basme fantastice, pref. Valeriu Filimon, București, 1974 (în colaborare cu Florica Șerb); Romulus Vuia, Studii de etnografie și folclor, I-II, pref. Mihai Pop București, 1975-1980 (în colaborare cu Mihai Pop și Florica Șerb); Frumosul românesc în concepția și viziunea poporului
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
în colaborare cu Florica Șerb); C. Rădulescu-Codin, Literatură populară, I, pref. Dan Simonescu, București, 1986 (în colaborare cu Florica Șerb); Legende despre flori și păsări, pref. Mihai Coman, București, 1990; Legende populare românești, cu ilustrații de Val Munteanu, București, 1991; Basmele românilor I. Poveștile lui Făt-Frumos, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1991; Al. Tzigara-Samurcaș, Memorii, I-II, pref. Dan Grigorescu, București, 1991-1999 (în colaborare cu Florica Șerb); Fata în grădina de aur, pref. edit., București, 1992 (în colaborare cu Aurelia Rusu); Simion
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
1962, 14; Valeriu Rusu, „Flori alese din poezia populară”, LR, 1962, 3; Ion Taloș, „Folclor din Transilvania”, TR, 1962, 47; Ion Horea, „Folclor din Transilvania”, „Scânteia”, 1963, 5 762; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 182-199; Vrabie, Folcloristica, 424-425; Nicolae Bot, „Antologia basmului cult”, ST, 1969, 4; I. Oprișan, „Antologia basmului cult”, RITL, 1969, 3; V. Fanache, „Florile norocului”, TR, 1970, 3; M. Nițescu, „Florile norocului”, VR, 1970, 8; I. C. Chițimia, Folclor românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 398-399; Bârlea, Ist. folc., 573-574
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
populară”, LR, 1962, 3; Ion Taloș, „Folclor din Transilvania”, TR, 1962, 47; Ion Horea, „Folclor din Transilvania”, „Scânteia”, 1963, 5 762; Perpessicius, Alte mențiuni, II, 182-199; Vrabie, Folcloristica, 424-425; Nicolae Bot, „Antologia basmului cult”, ST, 1969, 4; I. Oprișan, „Antologia basmului cult”, RITL, 1969, 3; V. Fanache, „Florile norocului”, TR, 1970, 3; M. Nițescu, „Florile norocului”, VR, 1970, 8; I. C. Chițimia, Folclor românesc în perspectivă comparată, București, 1971, 398-399; Bârlea, Ist. folc., 573-574; Eugen Simion, Frumosul românesc, LCF, 1978, 16; Șerban
SERB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289627_a_290956]
-
literare, S. studiază originea și evoluția creației populare, pe specii. Poezia a apărut în faza „juniei” omenirii, iar „poeticitatea românilor” este moștenită pe de o parte de la romani, pe de altă parte este determinată de mediul geografic. „Legendele mitice”, adică basmele, descind din mituri străvechi, ariene, originare din Asia și evoluează spre „narațiuni epice”, tot mai sărăcite de miraculos. Datinile și credințele sunt, de asemenea, reminiscențe ale aceluiași fond mitologic. Analiza poeziei populare îl determină să constate varietatea acesteia și strânsa
SILASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
sau Constantin Stere, „umbrele rembrandtiene” din scrisul lui F. M. Dostoievski și chiar pe James Joyce (care are, prin S., una din primele receptări românești) pentru forța „materiei obscure” din romanul Ulise. Aprecia folclorul, afirmând, precum, mai târziu, Mircea Eliade, că „basmele noastre au elemente care ar putea revendica, în fața altor literaturi, o originalitate bine definită” (De la Petre Ispirescu la George Lesnea, C. Berariu), îi elogia pe marii creatori de limbă, Eminescu, Creangă, Arghezi, Sadoveanu. Din literatura română îi recomandă pe G.
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
în „Convorbiri literare” au o formă oarecum cizelată de către folclorist. Formulele tradiționale (inițiale, medii, finale), proverbele, zicătorile, expresiile populare, destul de numeroase, provincialismele introduse moderat de S., care intervine și cu unele reflecții în maniera povestitorului popular, conferă textelor ceva din pitorescul basmelor lui Ion Creangă. Culegerea Ardeleanu glumeț (1889) reunește anecdote cu o tematică variată. Prostia, îngâmfarea, infidelitatea conjugală sunt câteva defecte satirizate. Merită, de asemenea, amintite ghicitorile, întrebările și răspunsurile, „frământările de limbă” adunate în colecția Din bătrâni (1885), interesul pentru
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
populare. Impresionat de bogăția și varietatea repertoriului folcloric bucovinean, el transpune patruzeci și opt de povești populare. Culegerea Romänische Märchen aus der Bukowina, inclusă în „Zeitschrift für deutsche Mythologie und Sittenkunde” (1853, 1855) și în „Czernowitzer Zeitung” (1881, 1883), cuprinde basme, povești propriu-zise, povești cu animale, prezente și în colecțiile lui I. G. Sbiera și S. Fl. Marian, dar cea mai mare parte a textelor este rezervată snoavelor despre țigani. Versiunile în limba germană se impun prin ținuta îngrijită, prin limbajul
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
Cugetări, I-II, Iași, 1940-1943. Traduceri: Platon, Gorgias, Iași, 1920; Panciatantra, I-V, București, 1932-1936; ed. București, 1969; Dionisie Pseudo-Areopagitul, Despre numele divine. Teologia mistică, Iași, 1936 (în colaborare cu Cicerone Iordăchescu); ed. postfață Ștefan Afloroaei, Iași, 1993; Apa vie (basm neogrec), Chișinău, 1937; Povestea lui Nala (episod din Mahabharata), Chișinău, 1937; Lucian, Toxaris (Despre prietenie), Chișinău, 1938; Musaios, Hero și Leandru, Chișinău, 1938; Herodot, Cresus, Iași, 1941; Bhagavadgita, București, 1944; Un dicționar al înțelepciunii, I-IV, îngr. Mihai Grădinaru, Iași
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
experiență, ivirea unor rezonanțe intime și dobândirea unui simț scenic determină un progres în dramatizările unor povești ori în piesa Ciufulici, care a înregistrat un notabil succes de public.Calități deosebite, în registru dramatic, dar și în cel poetic, are „basmul” în trei acte Salba fermecată. Stăpân pe unelte, adesea inventiv se arată S. și în fabulele scrise în ultima parte a vieții. Din aceeași perioadă mai rețin atenția atât o suită de expresii lirice ale condiției exilatului, cât și romanul
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
al „gesturilor și ritualurilor domestice” (precum în Cartea cu jucării), uimirea în raport cu „miracolul creației în general și al creației artistice în special” (Ce-ai cu mine, vântule?) definesc arta argheziană a poemului în proză, în vreme ce romanul poate avea ceva de „basm modern” (Ochii Maicii Domnului), alteori devenind receptare-interpretare a imaginii lumii „din unghiul derizoriului” (Cimitirul Buna-Vestire). Sunt scoase în evidență valențe complementare sau convergente cu cele din lirică. Pamfletarul, satiricul, moralistul e prețuit nu numai pentru arta prozastică, dar și pentru
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
redimensionat printr-o elaborare modernă. A mai editat Istoria filologiei române (1892), un glosar la ediția operei lui Miron Costin, îngrijită de V. A. Urechia, cel mai înverșunat adversar al său, iar în 1895 monografia, solicitată și premiată de Academia Română, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice. În 1896 tipărea culegerea Studii folclorice, iar în 1900 lucrarea Influența orientală asupra limbei și culturei române, mai târziu tradusă și premiată de
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
române (1892), un glosar la ediția operei lui Miron Costin, îngrijită de V. A. Urechia, cel mai înverșunat adversar al său, iar în 1895 monografia, solicitată și premiată de Academia Română, Basmele române în comparațiune cu legendele antice clasice și în legătură cu basmele popoarelor învecinate și ale tuturor popoarelor romanice. În 1896 tipărea culegerea Studii folclorice, iar în 1900 lucrarea Influența orientală asupra limbei și culturei române, mai târziu tradusă și premiată de L’Institut de France. Părăsește țara, plecând cu soția sa
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
specifică fiecărei națiuni. Poeziei culte îi era atribuită misiunea de a împrospăta aceste metafore lingvistice ades tocite, „gârbovite” prin îndelungă folosire. Numeroase trimiteri la elementul popular se găsesc în monografia Influența orientală asupra limbei și culturei române. Cercetările speciale asupra basmelor (Basmele române...) ori cele asupra datinilor, credințelor, obiceiurilor, legendelor, teatrului popular, adunate în Studii folclorice, sunt monografii istorico-comparative. Ș. aderă la acea orientare a folcloristicii europene care interpreta creația populară prin recursul la etnopsihologie, curent care avusese ecou și în
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
fiecărei națiuni. Poeziei culte îi era atribuită misiunea de a împrospăta aceste metafore lingvistice ades tocite, „gârbovite” prin îndelungă folosire. Numeroase trimiteri la elementul popular se găsesc în monografia Influența orientală asupra limbei și culturei române. Cercetările speciale asupra basmelor (Basmele române...) ori cele asupra datinilor, credințelor, obiceiurilor, legendelor, teatrului popular, adunate în Studii folclorice, sunt monografii istorico-comparative. Ș. aderă la acea orientare a folcloristicii europene care interpreta creația populară prin recursul la etnopsihologie, curent care avusese ecou și în lucrările
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]
-
materialul folcloric după scheme tematice. Astfel, legenda Meșterul Manole este studiată în cadrul literaturii balcanice, stabilindu-se, prin analiză, trei tipuri ale credinței despre construcție (grec, sârb și român), iar în cadrul lor, mai multe variante. După ce prezintă critic lucrări similare asupra basmului, apreciind clasificarea basmelor neogrecești făcute de J. G. von Hahn, Ș. expune în prima parte a monografiei Basmele române... teoria substratului antropologic și a suprapunerii factorului etnologic în poveștile populare. El grupează basmele românești în patru secțiuni: povești mitico-fantastice, etico-mitice
SAINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289434_a_290763]