7,814 matches
-
asupra copilului, mai ales cu privire la viitorul lui statut marital, în distribuirea sarcinilor domestice în familia pe care o va avea. În tot cazul, investigarea mai îndeaproape a efectelor divorțului asupra copilului a nuanțat imaginea populară tipică asupra fenomenului, care enunță „bieții copii cu părinți divorțați”, înțelegând prin aceasta că aproape automat, prin divorț, copiii suferă. În acest caz sunt concludente cinci constatări principale: 1. Dacă după divorț copilul continuă să interacționeze cu celălalt părinte, în speță cu tatăl, diferențele în profilul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
București, 1971; Ernst Jünger, Pe falezele de marmură, pref. trad., București, 1971, Praștia, București, 1981, Albine de sticlă, pref. trad., București, 1989; Siegfried Lenz, Ora de germană, pref. trad., București, 1972, Modelul, București, 1978; Ulrich Bräker, Povestea vieții și aventurile bietului om din Tockenburg, pref. trad., București, 1973; Hans Liebhardt, Culoarea scaieților, pref. trad., București, 1973, Viața preaminunată a lui Andreas Weisskircher, pref. trad., București, 1983; Heinrich Mann, Orășelul, pref. trad., București, 1973; Dieter Forte, Martin Luther & Thomas Münzer sau Introducerea
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
să renunțe), a considerat Învățăturile... drept un „pseudoepigraf” târziu, compus de un călugăr din secolul al XVII-lea ce avea drept principală lectură Umilința lui Simion Monahul. „Mozaic”, a spus bizantinologul, încercând să definească felul în care autorul Învățăturilor... (un biet „plagiator”) a așezat într-un text nou - la ale cărui virtuți literare și filosofice învățatul nu a prea fost atent - fragmentele împrumutate din mai multe cărți . R. le-a dat mult de lucru, în deceniile ce vor veni, partizanilor autenticității
RUSSO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289404_a_290733]
-
aur (1958), Iubește ziua de mâine (1960), Strada Lux (1962), Vreau să trăiesc! (1964), Săptămâna neterminată (1965), Singur fără cer (1966), Prea cald pentru luna mai (1967), De ce văd invers? (1970), inclusiv polițiste și de aventuri: Moartea manechinului (1970), Un biet bunic și o biată crimă (1970), Bunicul și păcatele lumii (1971), Detectiv la paisprezece ani (1971), Bunicul și porunca să nu ucizi (1972), Bunicul și doi delincvenți minori (1974), Bunicul și o lacrimă de fată (1976) ș.a. Și-a cucerit
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
de mâine (1960), Strada Lux (1962), Vreau să trăiesc! (1964), Săptămâna neterminată (1965), Singur fără cer (1966), Prea cald pentru luna mai (1967), De ce văd invers? (1970), inclusiv polițiste și de aventuri: Moartea manechinului (1970), Un biet bunic și o biată crimă (1970), Bunicul și păcatele lumii (1971), Detectiv la paisprezece ani (1971), Bunicul și porunca să nu ucizi (1972), Bunicul și doi delincvenți minori (1974), Bunicul și o lacrimă de fată (1976) ș.a. Și-a cucerit însă o poziție centrală
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
Strada Lux, București, 1962; Vreau să trăiesc!, București, 1964; Săptămâna neterminată, București, 1965; Singur fără cer, București, [1966]; Corabia cu suflete, București, 1967; Prea cald pentru luna mai, București, 1967; De ce văd invers?, București, 1970; Moartea manechinului, București, 1970; Un biet bunic și-o biată crimă, București, 1970; Bunicul și păcatele lumii, București, 1971; Detectiv la paisprezece ani, București, 1971; Bunicul și porunca să nu ucizi, București, 1972; Bunicul și doi delincvenți minori, București, 1974; Un bunic și o biată aventură
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
Vreau să trăiesc!, București, 1964; Săptămâna neterminată, București, 1965; Singur fără cer, București, [1966]; Corabia cu suflete, București, 1967; Prea cald pentru luna mai, București, 1967; De ce văd invers?, București, 1970; Moartea manechinului, București, 1970; Un biet bunic și-o biată crimă, București, 1970; Bunicul și păcatele lumii, București, 1971; Detectiv la paisprezece ani, București, 1971; Bunicul și porunca să nu ucizi, București, 1972; Bunicul și doi delincvenți minori, București, 1974; Un bunic și o biată aventură, București, 1974; Ucenicie printre
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
Un biet bunic și-o biată crimă, București, 1970; Bunicul și păcatele lumii, București, 1971; Detectiv la paisprezece ani, București, 1971; Bunicul și porunca să nu ucizi, București, 1972; Bunicul și doi delincvenți minori, București, 1974; Un bunic și o biată aventură, București, 1974; Ucenicie printre gloanțe, București, 1974; Bunicul și o lacrimă de fată, București, 1976; „Munții în flăcări” - Transilvania 1849, București, 1978; Biblioteca din Alexandria, București, 1980; ed. 3, postfață Gabriel Dimisianu, București, 1992; Un biet bunic și o
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
bunic și o biată aventură, București, 1974; Ucenicie printre gloanțe, București, 1974; Bunicul și o lacrimă de fată, București, 1976; „Munții în flăcări” - Transilvania 1849, București, 1978; Biblioteca din Alexandria, București, 1980; ed. 3, postfață Gabriel Dimisianu, București, 1992; Un biet bunic și o biată cinste, Cluj-Napoca, 1980; Apa care tace, București, 1984; Cina cea de taină, București, 1984; Judecata de Apoi, București, 1987; ed. București, 1992; Ochiul și marea, București, 1989; Nuntă cu garoafe mov, București, 1990; Umbre, București, 1990
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
aventură, București, 1974; Ucenicie printre gloanțe, București, 1974; Bunicul și o lacrimă de fată, București, 1976; „Munții în flăcări” - Transilvania 1849, București, 1978; Biblioteca din Alexandria, București, 1980; ed. 3, postfață Gabriel Dimisianu, București, 1992; Un biet bunic și o biată cinste, Cluj-Napoca, 1980; Apa care tace, București, 1984; Cina cea de taină, București, 1984; Judecata de Apoi, București, 1987; ed. București, 1992; Ochiul și marea, București, 1989; Nuntă cu garoafe mov, București, 1990; Umbre, București, 1990; Păcatele lumii, București, 1993
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
În loc de asta, ea poate activa starea de Copil, exprimând: „Mă critici întotdeauna. Ce ți-am ascuns-o eu?”, ori starea de Părinte: „La cât de distrat ești îți pierzi tot timpul lucrurile. Nu ești în stare nici să găsești o biată cămașă!”. Este evident că apariția unei tranzacții încrucișate nu poate fi rezolvată decât în momentul în care unul dintre parteneri își schimbă starea. Spre exemplu, soțul poate intra în starea de Copil adaptat, reacționând la starea de Părinte a soției
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
într-o discuție privată - el se va scuza: „Domnule director, îmi cer scuze că nu am fost de acord cu dumneavoastră și- mai mult decât atât - v-am criticat, dar nu am ce să fac, eu sunt un om sincer”. Bietul director, care a avut în trecut probleme cu persoanele lingușitoare va fi fericit: „De un om sincer ca tine am nevoie, nu de cineva care mimează că este de fiecare dată de acord cu mine!”. În fapt, persoana cu care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
la o fabrică de tutun/ Bunicul dinspre mamă căzut prizonier la Cotul Donului/ Și revenit printre noi ca prin farmec/ Toți dar absolut toți nu încetează să mă iubească/ Și iubindu-mă să repete la nesfârșit/ Să nu osândesc cumva bietul adevăr/ [...] / Să fiu bun și să aștept și să tac/ Căci steaua mea va surâde lumii într-o zi / [...] / Dar nu cunosc eu mai bine decât ei/ Tăcerea stelei care ucide?” (Autobiografie). Ca urmare, poetul se „apără” cu luciditate, sedus
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
realcătuiește începând din 1973, când îi apar volumul Povestiri petrilene și romanul „pentru copii și părinți” De ce plânge mama?. Vor urma trei culegeri de piese - Teatru (1976), Arca bunei speranțe (1982; Premiul Uniunii Scriitorilor, Premiul „I. L. Caragiale” al Academiei Române) și Bieții comedianți (1985; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) -, Șoarecele B și alte povestiri (1983; Premiul Uniunii Scriitorilor), romanul „pentru copii și bunici” Dansul ursului (1988). Scriitorul își reorientează, în ultimii ani de viață, interesul dinspre zona teatrului (i se și jucaseră
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
unor rezultate artistice pe măsură. Sâmbăta amăgirilor, unde un cățel este ridicat, în joacă, la rangul de canis divinus, „ultimul vlăstar al unei nobile rase”, Dacia 1301, o „satiră fantastico-științifică” având drept personaj titular o vacă ținută într-un garaj, Bieții comedianți, care numără printre eroi o capră „răbdătoare și misterioasă”, au toate un umor discutabil. Autorul își hibridizează textele, compune aceste comedii-eseu cu procedee și tehnici dramatice divergente, aglomerând spațiul lor cu filosofeme proprii. Ambițiile de prozator ale lui S.
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
1973; ed. 2, îngr. Elisabeta Sîrbu, Craiova, 1994; Povestiri petrilene, Iași, 1973; ed. 2, Craiova, 1994; Catrafusele, București, 1974; Teatru, Craiova, 1976; Hațeg ’77 (Rapsodie transilvană), București, 1977; Arca bunei speranțe, București, 1982; Șoarecele B și alte povestiri, București, 1983; Bieții comedianți, Craiova, 1985; Dansul ursului, București, 1988; Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, vol. I, îngr. Marius Ghica, Craiova, 1991, vol. II, îngr. Elisabeta Sîrbu, postfață Marin Sorescu, Craiova, 1993; ed. I-II, îngr. Toma Velici și Elena Ungureanu, pref. Ovidiu
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
de o dădacă inventivă, își înșeală fără pic de căință bărbatul, până ce îl lovește damblaua. O parodie a instabilității firii femeiești, în căutarea unui străin ales și de neam, care se dovedește a fi în cele din urmă doar un biet cântăreț ce dă bir cu fugiții, dezvoltă Săptămâna Tudoriței. În Piua lui Istrate Nan, un sătean își mută utilajul când pe un mal, când pe celălalt al apei ce desparte Țara de Sus de cea de Jos, în funcție de birurile poruncite
STANCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289857_a_291186]
-
zeu, fiindu-i de-ajuns „o fereastră spre lume/ spre toate”, spre a surprinde „câteva picături de frumusețe”. Căci realitatea înseamnă doar „indecise părți”, „amintirea e doar amurg”, „întregul se refuză”, iar iubirea închide „doar un ceas,/ o fărâmă, o biată fărâmă de adevăr”. S. s-a dedicat și elaborării unor lucrări bibliografice. Astfel, în afara biobibliografiei Tudor Vianu, în colaborare cu H. Zalis a mai repertoriat contribuțiile referitoare la modernism (1968) și la clasicism (1969) în literatura română. Se rețin, de
STOICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289951_a_291280]
-
nisip, fără oaze și fără izvoare", ci doar o "regiune accidentată", cu un relief căruia ar trebui să i se acorde mai multă atenție. Cine ar fi vinovat pentru eretica teorie a "petei albe"? Nu alții decît, în chip năstrușnic, bieții scriitori și critici, care n-ar fi avut "curajul" decît a-i vitupera pe slujitorii socialismului, a condamna bietele condeie mercenare, în loc de a indica drept sursă a răului socialismul însuși, fapt ce era, desigur, floare la ureche pe vremea cenzurii
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
se acorde mai multă atenție. Cine ar fi vinovat pentru eretica teorie a "petei albe"? Nu alții decît, în chip năstrușnic, bieții scriitori și critici, care n-ar fi avut "curajul" decît a-i vitupera pe slujitorii socialismului, a condamna bietele condeie mercenare, în loc de a indica drept sursă a răului socialismul însuși, fapt ce era, desigur, floare la ureche pe vremea cenzurii și a represiunii cu multiple fațete: "Doar că cei care au argumentat pentru această teză a "petei albe" uită
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
războaie civile? Bieții domnitori, de-ar fi știut ei în ce bătălii le va fi târât numele, probabil că ar fi lăsat testamente peste testamente că nici ei, nici urmașii urmașilor lor nu sunt nici securiști, nici comuniști, ci niște bieți comandanți de oști feudali care urmăreau, ca tot războinicul, să mai acapareze o moșie, un râu, un ram! Cât despre Eminescu, probabil că nimic nu l-ar scârbi mai mult decât să se vadă eroul unui cult deșănțat, irațional și
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
Ce se întîmplă? De ce nu mai scrii? Etc. etc. Ar fi trebuit să-i răspund că Wittgenstein n-a scris în totul decît un sfert decît am produs eu, și că în comparație cu el, cu E., W. nu e decît un biet ratat - dacă numărul cărților e un criteriu. Dar am tăcut , căci, în mod vizibil, era prea mulțumit de sine ca să poată suporta fără să reacționeze o cît de mică insinuare vexantă. Mi-am propus concizia; prietenii, în loc să-mi mulțumească, nu
Un jurnal al lui Cioran? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17162_a_18487]
-
a topit într-un ceremonial de forme și culori care trimite mai degrabă la marile ceremonii liturgice decît la peisagistica de primă instanță. Coroana de lumină s-a preschimbat în aură, verticalitatea în levitație și lanul în procesiune mistică. După cum bietele sperietori de ciori, atît de banale și de anonime în orizonturile agrariene, au devenit dintr-o dată figuri tragice, rudimente ale unei mitologii abisale și personaje care-și trăiesc, sub imensa anvelopă a cerului, nesfîrșita tristețe a solitudinii. Întîlnind lumea halucinantă
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
și inadaptabili, de cheflii simpatici și ratați întristători, aceea care, mai ales la căderea nopții, se perindă în paginile acestor ușor aburite rememorări. Cozeuri de scăpărătoare vervă, firi dificile, făcându-și din nonconformismul criant un panaș, inși care stârnesc râsul, bieți nefericiți, purtându-și la vedere crucea, chipuri atinse de umbrele ftiziei în floare, cătând parcă dincolo de clipă, spre sorocul funest ce se apropie. Glume, farse (crude, uneori), dueluri ale vorbelor de spirit, dar și jalnice răsuciri de destin ori întâmplări
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
utile cu moralizarea specifică anilor de avânt stalinisto-dejist, L. ajunge la „pădurea de povești și fabule” din Biblioteca fantastică (1976; Premiul Uniunii Scriitorilor), proză influențată de literatura lui Borges, pentru a se defini ca romancier de „saga familială” în romanul Bietele corpuri (1986). Nu au fost puțini cei care au citit în Bietele corpuri povestea „ființei romanești” ori, în filigran, povestea evreității în spațiul românesc și european, romanul fiind afiliat Metamorfozei lui Franz Kafka ori „pasajelor letale” din Jens Peter Jacobsen
LARIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287748_a_289077]