5,219 matches
-
Criminalitatea și creativitatea merg mînă-n mînă, Întotdeauna au mers. Cu cît e mai intensă percepția crimei, cu atît crește conștiința civică și se-mbogățește civilizația. Nimic altceva nu e-n stare să acționeze ca liant al comunității. E un paradox bizar. — Dar, Charles... M-am aplecat să-mi iau valizele, dar Paula m-a oprit. — CÎnd o să plece, ce-o să se-ntîmple? m-a Întrebat. Ce anume ține totul Închegat? Știam că Paula Încerca să mă momească, să mă ghideze printre termenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
francez, Alain Robbe-Grillet.##) pentru anii ’90, un studiu asupra trezirii unei comunități de către un intrus misterios, cu o fină aluzie la Teorema lui Pasolini(##notă - Titlul original: Teorema, film de autor al lui Pier Paolo Pasolini, În care un oaspete bizar al unei familii bogate Îi seduce pe rînd pe toți ai casei, schimbîndu-le radical viețile.## Nerăbdător să mă instalez În vilă, să Încerc apa din piscină și să Întorc mingile servite de mașina de tenis, am accelerat În ultima curbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care îi acoperă aproape de tot. Mai întâi am un reflex de respingere. Dar, apoi, tocmai figura lui lugubră, care mă scrutează lipsită de orice speranță, mă face să-l simpatizez, așa, dintr-un fel de solidaritate neașteptată. 6. Ce zi bizară am avut, Edo! Aseară, după întâlnirea din parc cu Bobo, m-a sunat Eduard și m-a invitat la el acasă azi la prânz, să-mi spună „ceva important“. M-am frământat toată noaptea. Ce putea fi acel „ceva important
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
că atrage privirile. Că inclusiv cicatricea lui adâncă de pe obrazul drept pare a fi un magnet irezistibil. Ba chiar și mersul lui cumpătat și cu călcătură apăsată, care se impregna orgolios în nisip, le capta atenția. însă el, în mod bizar, nu avea ochi pentru ele. Dimpotrivă, se simțea solidar cu marea. Se simțea și el cântărit și dezbrăcat de privirile nude ale fetelor de pe plajă, atins și chiar bruscat de schimburile lor insolente de replici, toate la fel de nude. Se străduise
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de urgență, și ochii i se repeziră să înfulece detaliile salvatoare - la o adică. Pe mâinile lui păroase și butucănoase, aproape pătrate, străluceau broboane de sudoare. Clara își retrase cu dezgust privirea de la mâinile lui transpirate de frică. în mod bizar, etalarea asta de agitație nervoasă din preajma ei îi înghețase, pur și simplu, orice fior de surescitare. își întoarse privirea înspre revista nedesfăcută de pe genunchi. Chiar atunci se deschise o ușă a avionului și în spațiul îngust dintre scaune se înșirui
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
până la cea mai mică capelă, În toate religiile lumii, descind din aura naturală a anumitor crânguri sau locuri Împădurite. În mijlocul lor, ne aflăm printre cu totul alte ființe, mai vârstnice și mai impozante, mai Îndepărtate de noi decât cele mai bizare alte forme non-umane de viață: oarbe, imobile, mute (sau grăind doar acele confuses paroles ale lui Baudelaire), În așteptare... Întru totul asemeni unicei forme pe care un zeu universal ar putea-o lua. Oamenii neoliticului, sclavi, așa cum suntem și noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
arătările din morminte, pe trecătorii de pe drum. Ca și ceilalți oameni din Goldana, Nicanor era cât se poate de nedumerit: nu cumva, Iuga, cumnatul său, are o firavă idee asupra trăncănelilor sale, potrivind vorbele străine, nu după înțeles, ci după bizare asociații cromatice? Dacă își aducea bine aminte de scenă, cumnatul său auzise pe o vecină agitându-se voioasă, fiindcă îi ieșise pâinea din cuptor foarte bine rumenită. Atunci, Iuga a ridicat un deget în sus, grăind inoportun și insinuant: Heute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dialogul se înfiripă și Caterina se simțea tot mai în largul ei, precum floricica albastră de in, în adierea zefirului de iunie. Pe măsură ce își deșerta ghiozdanul cu nestemate verbale, Profetul dădea la iveală tot mai puține și mai rare cuvinte bizare, învățând, ca năzdrăvanul din basme, să vorbească tot mai lesne și tot mai ademenitor. Felul acesta de a se înțelege a continuat între ei și la masa rotundă, din casa cea mare, așternută cu pânză galbenă de borangic, căreia Trandafira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
odinioară, le împuia capul tuturor colegelor cu Problema numerelor prietene, vorbindu-le, printre pupături, despre Tirania numerelor întregi. Celebritatea de matematician genial i se atașase lui Vladimir după câteva confruntări pe care le avusese cu un penibil profesor cu nume bizar, Bozdorog, pripășit în orașul lor, care se împotmolea în hățișurile unor ecuații cu trei necunoscute. Limitat și suficient, dar cu intenții de epatare a fetelor de liceu, într-un rând tânărul profesor se aventurase imprudent pe terenul începuturilor calculului diferențial
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
glorii triviale, care mă puneau la grea încercare. Avea, însă, o bibliotecă aleasă, care nu i se datora ei, ființă aproape deloc interesată de lecturi, ci îi rămăsese de la nobilii înaintași. Păstra cu sfințenie stocul ei de cărți din sentimentul bizar că așa își putea susține ascendența deosebită. Aceasta până când cei cu noua orânduire au scos-o din casă, naționalizându-i-o cu tot cu somptuoasa bibliotecă și lăsând-o pe drumuri. Miorlăi luni în șir la serviciul de spațiu locativ, spunând că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
făcându-i, parcă, în ciudă, prin fixitatea privirii. Ca un mai înțelept ce era, Vladimir cedă primul, acoperindu-l cu un colț de plapumă peste pieptul rece și scofâlcit: Să stai așa, învelit, ca să transpiri! porunci el acestui pacient cu bizară, trufașă și plină de neobrăzată comportare. Dintr-odată, aprigă, aspră, barbară, intoleranța față de ingratitudine și față de lipsa de respect îl năpădi pe Vladimir, răbufnindu-l ca un pârjol. Peste puțin timp, cătrănit din te miri ce, în văzul întregii gloate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a mirare orgolioasă: Firește că sunt la mine acasă și firește că am să intru, întrucât sunt directorul hotelului și în obiceiul casei este cutuma de a ne cunoaște clienții. Rostea cuvintele cu distincție și eleganță, deși avea un accent bizar, a cărui proveniență Vladimir nu știa de unde să o ia: nu e scandinavă, măcar că e blondă! Dar nu poate fi nici venețiancă, nici poloncă ori cehoaică! Mai știi? O fi ceva unguroaică sau de o altă extracție dintre minoritățile naționale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
rebegit pe meandre de gânduri amare, orbecăind, cu mâinile întinse înainte, pe poteci înecate în zăpadă, între siluete imprecise de piatră. Într-o locație în care simți, sub pași, moliciunea unui troian de frunze moarte, adunate din toamnă, în virtutea unei bizare dinamici a curenților de aer, descoperi un spațiu rămas tăinuit de ascuțișurile crivățului. Căută cu priceperea și consecvența unui grăbit greieraș, surprins de năvala iernii, să scurme sub zăpadă, în grămada de frunze, spre a-și încropi un cuibar, bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pieptul bronzat, spre a scoate un sunet de gong și, indicându-se astfel, spuse limpede: O'Piatră! Profesorul pricepu pe dată că noua sa cunoștință tocmai îi precizase cum îl cheamă, menționând în mod surprinzător un nume ce includea acea bizară particulă, specifică irlandezilor: un O mare, cu apostrof după el. Se înclină ceremonios, înainte de a-și rosti și el numele, care, târziu, la romani începu să fie considerat un prenomen: Albert este numele meu mic. În locul cuvintelor absente din conversația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
joacă feste. Devine din nou vioaie și își lăsă capul pe umărul lui Marius. Hai, să uităm ce s-a întâmplat. Nu vreau să stricăm prima noastră seară cu prostiile mele. Chiar dacă nelămurit în privința motivelor care conduseră la atitudinea ei bizară, trebuie să-i dea dreptate. Este prima lor seară după îndelungata lui plecare și nu merită să o strice cu întrebări insistente. La momentul potrivit o va întreba, cu siguranță. Holul de la Athénée forfotește, plin cu ofițeri germani de diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
locotenentului prăbușit într-o baltă de sânge, cu țeasta spulberată. Apoi, foarte încet, aproape imperceptibil, atmosfera se relaxează. Dacă la început nimeni nu înțelege ce se întâmplase, lucrurile se lămuresc foarte repede. Rateu. Glonțul nu plecase. Parcă supuși unei fascinații bizare soldați și civili de-a valma privesc pe cel care se arată în ochii lor protejat ca de o vrajă indestructibilă, ce-l face invincibil. Ce zei stranii păzesc pe omul acesta care sfidează cu atâta dispreț moartea dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
infiltrați în teritoriul inamic, într-o misiune de cercetare, ultimele două zile fuseseră petrecute în ritmul infernal aflat la limita unui permanent marș forțat și alergare. Brusc, țipătul de agonie al unui animal ucis de alt animal spintecă pădurea. Ecoul bizar al strigătului de moarte se împrăștie în cele patru vânturi, frângându-se in mii și mii de alte ecouri ce dispar vag peste coroanele copacilor întâlniți în cale. Culcat pe o parte sub o foaie de cort, Marius ascultă atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
pe scenă și în aer liber de Vama Veche") dovedesc, odată în plus, intenția evident denigratoare a celui care semnează articolul. Articolul face referire la dispariția "dintre invitați, vădit emoționați, după o serie pasionala de pupaturi, fapt care a confirmat bizară poveste de amor dintre cei doi". În fapt, Ada Mîlea și Emil Brumaru au schimbat cîteva cuvinte, cantautoarea fiind prezenta în grup de-a lungul întregii zile petrecute la Iași. Poetul Emil Brumaru a plecat cu adevarat spre București pentru
Nu l-am ars pe Cărtărescu by Daniel Corbu () [Corola-journal/Journalistic/8369_a_9694]
-
tensiuni intra-generaționiste nu mai puțin productive decât cele inter-generaționiste". Luptele intestine, ca și cele purtate cu predecesorii ori cu succesorii, nu dau un conflict distrugător, de tipul ori/ ori. Și divergența poate fi relevantă, nu numai omogenitatea preluată, în mod bizar, de la cei mai puriști dintre moderniști. Ca să-l completez pe Alexandru Cistelecan, e limpede azi că neomodernismul "șaizecist" a fost, el însuși, un modernism sincretic, deloc restrictiv, câtuși de puțin exclusivist. O generație cuprinzând poeți atât de diferiți ca Nichita
Marca inteligenței by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8675_a_10000]
-
civilizației și a altor mofturi pentru a acoperi unica tendență a acelei negre mulțimi de liberali care nu caută, nu visează decât puterea statului, pentru ca prin mijlocul ei să prade. O mulțime de oameni mari se mișcă pe această scenă bizară, pe care toate sânt cu putință afară de un singur lucru: onestitatea. Autori cari nu știu a scrie o frază corectă (vezi Pseudo-Ureche), oameni de stat cari nu pot justifica nici săvârșirea școalei primare, advocați fără știrea lui Dumnezeu, pictori orbi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
le vedeam de-aproape, curate, puțin deschise parcă de extaz când mă pieptăna, înainte de a pleca la școală și seara când mă culca și mă închina, stând umilă, adesea în genunchi în fața mea ca în fața unei zeități care în mod bizar îi și semăna la trăsături, copilul ei și în același timp "al lui Dumnezeu"... Să fi avut treizeci și șapte de ani mama, sau poate treizeci și opt, când între ea și tata se întîmplă ceva. Sau abia atunci ghiceam
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ridică fruntea, i se uită în ochi și pronunță distinct expresia. Înalta doamnă a scos un țipăt și s-a îndepărtat; i se spusese, și aici Szekely traduse exact și direct ce însemna acea expresie, adică o porcărie, în românește bizară, organul calului în curul dumitale. Domnișoara Romulus râse tare, în cascade, cu râsul ei cristalin, când auzi expresia pe șleau. Era plăcut, oricum eram ascultat când vorbeam, firește nu despre filozofie, ci despre lucruri obișnuite, palpabile, care aveau grosime, în
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
etica bazată pe ideea de Dumnezeu și să aduc în locul ei cunoașterea pe baza descoperirilor științifice. O nouă gnoză care să redea integritatea conștiinței umane în fața universului, fără conștiința disperată, care se vântură acum în Europa, zguduită de un danez bizar din secolul trecut, spiritualizat la extrem, dar lipsit de forță vitală... "Conștiința nu e dublă și nu se scindează, cum crede și Dostoievski, din pricină că putem în același timp să facem și bine și rău, sau să urâm fiindcă ni se
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Mama răniților", după care dormisem toată noaptea cu "o depravată". Cuvântul acesta îl rosti tata. De unde aflaseră? Și de ce așa de tîrziu? Oricum aflaseră atunci, în ziua aceea, când mă întîmpinară îndată ce intrai în casă cu acea stare de spirit bizară, care ne arată cât de puțin fluid e sufletul omenesc și cum deplasările în el seamănă cu deplasările geologice, surpări de roci sau de pământ ireversibile. "Bine, mă, începu tata, fără introducere, ca o erupție, adică fără înțelegere, departe de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
simpla atingere, fără împlinire, lucru care pe ea n-o împiedica să-l iubească, să-și petreacă cu el chiar și nopțile, fiindcă avea totul de la celălalt, atrasă însă irezistibil de intelectualul fin, căci acesta o iubea într-un mod bizar, se îmbrăca cu rochiile ei, se îmbrobodea, iar alteori o întîmpina în costume fanteziste, de pildă cisme înalte până sub coaste, de cauciuc, de pescar sau instalator și haină cu broderii și lavalieră, iar chipul pudrat, dat cu fond de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]