10,418 matches
-
și-l amintea altfel decât îmbrăcat în costum, ținând în mână un baston, încălțat cu pantofi perfect lustruiți și plin de demnitate. Ce avea acum în fața ochilor puteau fi foarte bine resturile pământești ale unui om al străzii. - Răducu! Chemarea blândă îl făcu să își dorească să pară mai stăpân pe sine și mai detașat. Din mama mai rămăsese o palmă de om. I-ar fi recunoscut, însă, ochii, dintr-un milion. Curați, credincioși și plini de bunătate. O îmbrățișă și
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
Cerurilor dar ce nevoie am de cer când pământul mă înghite?! fericiți cei ce plâng că aceia se vor mângâia dar n-am mai plâns de când m-a bătut tata și de-atunci nu m-a mângâiat nimeni fericiți cei blânzi, că aceia vor moșteni pământul hai las-o dracului Doamne că n-am moștenit nica tata trăiește mama s-a pocăit mai am un an, doi, trei... de trăit și... de-amu!... fericiți cei ce flămânzesc și însetează de dreptate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
săraci cu duhulcă a lor este Împărăția Cerurilordar ce nevoie am de cercând pământul mă înghite?!fericiți cei ce plângcă aceia se vor mângâiadar n-am mai plâns de cândm-a bătut tatași de-atunci nu m-a mângâiat nimenifericiți cei blânzi,că aceia vor moșteni pământulhai las-o dracului Doamnecă n-am moștenit nicatata trăieștemama s-a pocăitmai am un an, doi, trei... de trăitși... de-amu!...fericiți cei ce flămânzescși însetează de dreptatecă aceia se vor săturacred că faci mișto
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
cufundata în amintiri. Scenă 2 Scenă este acoperită de mese rotunde potrivite pentru două persoane. Deasupra acestora se află un candelabru din sticlă care luminează întregul decor. Sofia stă alături de un băiat tânăr, brunet, cu ochii albaștri și o privire blândă. Sofia: Mă bucur că te-ai hotărât să vii, desi consideri că nu e potrivit. Îți mulțumesc, John. John: Știți că nu puteam rezista fără să vă văd, domnișoara Sofia. Chiar dacă ideea dumneavoastră mi se pare nebunească, am venit să
PEOPLE (TEATRU) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379968_a_381297]
-
capul în mâinile sale. John: Vă rog să mă...Te rog să mă scuzi (spune cu un ton vinovat), nu am vrut... Sofia: Nu ai de ce să iți ceri scuze. Îl ia ușor de mână și continuă să îl privească blând și iubitor. Scenă 3 Sofia doarme într-un pat de lemn, cu marginile vopsite în vișiniu. Alături, John stă într-un fotoliu și o privește fascinat, zâmbind dintr-un colț al gurii. Sofia: Bună dimineață, străine! Stai de mult timp
PEOPLE (TEATRU) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379968_a_381297]
-
la același liceu, fiindu-mi greu să nu-l observ, deoarece este foarte frumos. Simt că are ceva ce îl diferențiază de toți ceilalți. Din cate am observat, este un băiat înalt, cu niște ochi căprui, foarte expresivi și trăsături blânde. Zambetul lui îi dezvăluie o dantură perfectă, iar gropițele îi dau un aer inocent și dulce. Părul său creț și negru îi oferă un aspect copilăros și rebel, în același timp. Are un trup atletic, bine construit și pare un
PRIMELE IUBIRI (PAGINĂ DE JURNAL) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379986_a_381315]
-
2016 Toate Articolele Autorului Pe fruntea-mi albă de sidef Cu unduiri de aripi line S-a odihnit an după an O amintire...despre tine. O amintire parfumata Într-un boboc de trandafir Ce a-nflorit...demult...odată În șoaptă blândului zefir. Iubirea noastră s-a țesut Pe un boboc de trandafir, Eu am stiut, tu n-ai știut De ce a fost un singur fir. Floarea tristă, vestejita În amintiri de catifea Alină clipă învechita Un trandafir.....inima mea. Referință Bibliografica
AMINTIRE de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380019_a_381348]
-
acum o lună-două... Ce vrei, să te bage ăștia la zdup că nu-ți pui lacăt la gură? a adus vorba Ioana de necazul care abia trecuse și-l cam încrâncenase pe Vasile destul de rău. Se încurajase auzind cuvintele lui blânde. Nu îndrăznise până atunci să-i zică ceva și, văzându-l acum cu privirea în pământ, a continuat, parcă mai sigură pe ea: - Eu pot să cresc copiii de una singură? Ce să se aleagă de ei cu un tată
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
de toate... Am avut mare noroc cu așa femeie, de ce să mânii pe Dumnezeu? Ei, o să-i treacă și asta, că toate-s trecătoare", a concluzionat Vasile în gând și s-a apropiat încet de femeie, în tăcere, cu privirea blândă, ocrotitoare, pentru a-i vorbi liniștitor, aproape în șoaptă: - A fost o întâmplare sau două, nevastă... Nu va mai fi alta, își promit. Uiți că după beleaua aia m-am împrietenit cu șeful de post și... - Care șef de post
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
câte unul, temperatura rece a tovarășilor de joacă mă incitau. Tot jucându-mă, am ajuns la locul întâlnirii, fata nu venise, am început să mă plimb prin fața cinematografului gândidu-mă la ea. Cineva ma prins ușor de mâna, era o strânsoare blândă, dar fermă, am întors capul și am văzut-o. Mă privea cu ochii ei blânzi, puțin umezi, aveau mai mult reflexe căprui, curiozitate și un pic de timiditate se citeau în ei. I-am prins mâinile într-un gest de
PRIMA IUBIRE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380027_a_381356]
-
la locul întâlnirii, fata nu venise, am început să mă plimb prin fața cinematografului gândidu-mă la ea. Cineva ma prins ușor de mâna, era o strânsoare blândă, dar fermă, am întors capul și am văzut-o. Mă privea cu ochii ei blânzi, puțin umezi, aveau mai mult reflexe căprui, curiozitate și un pic de timiditate se citeau în ei. I-am prins mâinile într-un gest de ocrotire a degetelor înghețate, apoi ușor am tras-o spre mine, simțeam parfumul femeii tinere
PRIMA IUBIRE. de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380027_a_381356]
-
din citoplasmă mă cheamă glasul verii/ câteva toamne se aud într-un colț lăcrimând/ iarna își flutură printre fulgi drapelul de pace/ vreo două viscole ciripesc în cuibul zăpezii/ zăresc un pui de primăvară alăptat/ la pieptul unei ierni mai blânde/ câtă desfătare e-n rostirea nespusă a luminii!...(p.110). Iubirea este o trăire magică, un eros cu energii neștiute, ca în ”revelație” (p.169): ”am aflat secretul mistic al viețuirii terestre/ îmi hrănesc toate celulele somatice cu dragoste” , sau
ELISABETA IOSIF COROLELE IUBIRII CRONICĂ LA VOLUMUL ”A.D.N.-UL FERICIRII” DE DAN TIPURIȚĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380026_a_381355]
-
liniștește, apropie sufletele, indiferent de cultură, vârstă sau rasă. Biblia recomandă blândețea și iubirea ca mijloace - adevărate arme spirituale - împotriva tuturor încercărilor, exagerărilor și patimilor ce duc în final la violențe. În acest sens Mântuitorului Hristos rostea cuvintele: „Fericiți cei blânzi că aceia se vor mângâia”( Ev Matei 5.7). Din punct de vedere istoric violența, această manifestare de primitivism, își are punctul de plecare încă din momentul săvârșirii crimei biblice a urmașilor lui Adam și Eva, Cain răzbunându-se pe
ANESTEZICUL ÎNȚELEPCIUNII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380050_a_381379]
-
viață, în care înțelepciunea se trezește prin cultură și credință - credința incluzându-se în cultură, bazată fiind pe simțirile nobile ale blândeții și iubirii, opuse violenței, prostiei, urii - , urmând civilizarea omului, dispariția barbariei din el. „Fiți înțelepți ca șerpii și blânzi ca porumbeii”, poate constitui un îndemn peste timpuri adresat de Divinitate umanității noastre violente. Înțelepciunea de a ne întoarce fața către Dumnezeu și a recunoaștere învățătura Lui, iată modalitatea prin care pot fi rezolvate problemele omului, pentru a avea o
ANESTEZICUL ÎNȚELEPCIUNII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380050_a_381379]
-
să-și înnoiască rădăcinile Lăsând în urmă toate rătăcirile. Se duc și ei chemați la Sfântul Să lumineze-n veci pământul Și de sub mantia împărătească Să-nvețe iarăși câmpul să rodească. Să-nvețe florile să cânte Sub ale lunii raze blânde Și să alunge clipele flămânde Ce scurmă-n ale noastre oseminte! Se duc și-n urmă doar pustiul Mai răsucește bisturiul Pe undeva, prin liniștea grădinii, Pe unde au trăit cândva gorunii! Trec pași prin ale noastre gânduri Și lacrimi
SE STING GORUNII! de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380075_a_381404]
-
Acasa > Poezie > Imagini > HIMERA Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 2061 din 22 august 2016 Toate Articolele Autorului Himerică în miez de noapte Pe cer apare blânda lună. Belșug de raze ea împarte, Cu chipul său de zână bună. Iar stelele sclipesc vrăjite Ca mici făclii ce luminează. Și-n noapte-ți văd chipul iubite, Venind spre mine, pe o rază. E a lunii rază de argint
HIMERA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380074_a_381403]
-
04 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Tu ești...eu sunt... Tu ești o mare înspumată Iar eu nisipul de pe mal Ce-așteaptă fremătând sărutul Primit prin fiecare val... Eu sunt o aripă deschisă În zborul către fericire Iar tu ești blânda adiere Ce mă susține prin iubire... Tu ești o stea lucind în noapte Eu, visător neobosit Ce vrea prin versul lui să-ți spună Că te iubesc...că te-am iubit... Noi suntem una...tu și eu... Un gând...o
POEMELE IUBIRII 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381818_a_383147]
-
n-ai niciun reper, nicio perspectivă. Nu poți să te-opui ca viața să-ți fie dusă-n derivă. N-ai întrezărit steaua ta polară, dar ai fost convins că e-ntr-un Acolo strălucind intens o lumină clară în blând tremolo. Ești trist că n-ai fost tors din caer teafăr, că ți-au dat pământ refuzându-ți crugul, și nu mai zărești măcar un luceafăr dorindu-ți rugul. De-asupra e-un cer doldora de stele, dar n-a
FÃRÃ CER de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381846_a_383175]
-
Viviana Radu, Mamă pentru 16 copii”, „Iulian Siminiuc, «Crimă și pedeapsă»”, „Cătălin Stănescu, Căldărarul cu dragoste de carte”, „Alin Totorean, Supraviețuitorul din deșert”, „Adina Violeta Trifan, O nouă viață”, „Ioana Voicu Arnăuțoiu, Născută în grota partizanilor”. 29 septembrie 2015, zi blândă, de toamnă scurtă, a netoamnele anilor de azi ai anotimpurilor abdicate, bună și plăcută ca o mână răcoritoare pe frunțile arse de soarele unei veri abia sfârșite și nedorite a se mai întoarce vreodată, mistuită în timp ca o clipă
IULIANA MARCIUC, OANA GEORGESCU „DESTINE CA-N FILME”, O CARTE ELEVATĂ ŞI ATRACTIVĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381813_a_383142]
-
alte aspirații mai înalte și mai sfinte, acelea ale crezului în atotputernicia Divinității și găsirea unei vieți mai drepte acolo sus în ceruri, alături de Dumnezeu. S-a stins la vârsta de 104 ani, lăsându-ne mai săraci cu un suflet blând și nevinovat cum îl avea ea. De câte ori mă scăpase bunica de furia mamei mele când făceam câte o boroboață nici nu mai știu să le număr. Cum nuiaua mamei era mai mereu îndreptată spre fundul meu, cum alergam spre odaia
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
fost odată ca nici odată, al 1989-lea an, după Hristos, în istoria umanității, an menit să zguduie amorțeala ce cuprinsese de mai bine de patru decenii Europa răsăriteană. 1989... zile de toamnă târzie, zile calde și însorite. Zile frumoase, blânde, cu cer senin, zile care - cu toate că natura se pregătea să întâmpine anotimpul hibernal - îți îmboldeau speranțele și-ți turnau în suflet pofta nesățioasă de viață. Da... așa a fost, pentru petru mine, acea toamnă a anului 1989. Eram, în permanență
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
identificat prin câteva trăsături și calități distincte și anume: în primul rând prin maturitatea și bogata experiență sau înțelepciune pastorală și duhovnicească, prin atașamentul față de valorile spirituale, perene ale poporului nostru, prin felul său de a fi, unul foarte calm, blând și așezat, și, totodată, foarte firesc și mai puțin sofisticat sau complicat; după aceea prin tenacitatea, fermitatea și perseverența, prin dispoziția pe care o avea spre intensificarea eforturilor în vederea rezolvării unei probleme, atunci când situația o reclama; prin cultura teologică, duhovnicească
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE DR. NICOLAE CORNEANU – ARHIEPISCOPUL TIMIŞOAREI ŞI MITROPOLITUL BANATULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/381855_a_383184]
-
a glasului ce a păstrat aceleași inflexiuni și peste care timpul nu s-a îndurat să lase urme, precum și nealterata sa încredere în puterea lui Dumnezeu pe care a insuflat-o permanent acelora care i s-au adresat. Cuvintele sale blânde dar pline de conținut, mesaj și miez au fost un sincer și adevărat îndemn spre a merge mai departe, înfruntând vicisitudinile acestor vremuri tulburi, când oamenii se simt oarecum dezrădăcinați. Și-a înțeles misiunea de la bun început, știa că a
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE DR. NICOLAE CORNEANU – ARHIEPISCOPUL TIMIŞOAREI ŞI MITROPOLITUL BANATULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/381855_a_383184]
-
SEPTEMBRIE Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1710 din 06 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului SEPTEMBRIE E soare. Bolta e albastră. E școala iar în sărbătoare! Se-adună toți din clasa noastră În jurul doamnei profesoare. Ne strânge-n brațe blânda doamnă, Ni-i dragă, e atât de bună! În aerul călduț de toamnă Se-aude-un clopoțel că sună... Referință Bibliografică: SEPTEMBRIE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1710, Anul V, 06 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe
SEPTEMBRIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381890_a_383219]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > SCRISORI CĂTRE DUMNEZEU. Autor: Claudia Archip Publicat în: Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului În așteptarea infinitului Mă împiedic de secunde Când nebune, când mai blânde, Ajungând în neștiință. Poposind la o răscruce, Mă închin în gându-mi, Să iubești a mea ființă Plină de cusururi. Mai fac un pas, altu-napoi, Și mă gândesc să îndrăznesc... N-aș vrea ca din amândoi Pe unul să rătăcesc
SCRISORI CĂTRE DUMNEZEU. de CLAUDIA ARCHIP în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381893_a_383222]