5,695 matches
-
căile vieții lui; apoi din același pămînt răsar alții după el. 20. Nu, Dumnezeu nu leapădă pe omul fără prihană și nu ocrotește pe cei răi. 21. Ba încă, El îți umple gura cu strigăte de bucurie și buzele cu cîntări de veselie. 22. Vrăjmașii tăi vor fi acoperiți de rușine, iar cortul celor răi va pieri." $9 1. Iov a luat cuvîntul și a zis: 2. "Știu bine că este așa. Și cum ar putea omul să-și scoată dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
pricepere. 5. Cine i-a hotărît măsurile, știi? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el? 6. Pe ce sunt sprijinite temeliile lui? Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului, 7. atunci cînd stelele dimineții izbucneau în cîntări de bucurie, și cînd toți fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie? 8. Cine a închis marea cu porți, cînd s-a aruncat din pîntecele mamei ei? 9. Cînd i-am făcut haina din nori și scutece din întuneric; 10
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
șoldurile a dezmierdare și mușcându-și buzele ca răspuns unui gând doritor... Cu zâmbet dulce și zbor de gene, ne întreabă dacă mai dorim ceva. La această întrebare, ieșeanul, privind-o drept în ochi, îi răspunde cu un citat din „Cîntarea Cîntărilor”: „Sărută-mă cu sărutările gurii tale, că sărutările tale sînt mai bune ca vinul”. Bobocul de hangiță râde dezvelindu-și șiragul de perle al dinților și revine cu întrebarea: -Totuși, nu mai doriți nimic, în afară de... Și râde iar cu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a dezmierdare și mușcându-și buzele ca răspuns unui gând doritor... Cu zâmbet dulce și zbor de gene, ne întreabă dacă mai dorim ceva. La această întrebare, ieșeanul, privind-o drept în ochi, îi răspunde cu un citat din „Cîntarea Cîntărilor”: „Sărută-mă cu sărutările gurii tale, că sărutările tale sînt mai bune ca vinul”. Bobocul de hangiță râde dezvelindu-și șiragul de perle al dinților și revine cu întrebarea: -Totuși, nu mai doriți nimic, în afară de... Și râde iar cu tremur
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Bobocul de hangiță râde dezvelindu-și șiragul de perle al dinților și revine cu întrebarea: -Totuși, nu mai doriți nimic, în afară de... Și râde iar cu tremur de sâni ascunși sub țesătura fină a iei... Ieșeanul atacă din nou, declamând din „Cîntarea Cîntărilor”: „Sînul tău e cupă rotunjită, pururea de vin tămîios plină; trupul tău e snop de grîu , încins frumos cu crini din cîmp”. Hangița râde discret, curioasă parcă ce ar mai putea născoci prietenul meu. Ieșeanul însă șade pierdut în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de hangiță râde dezvelindu-și șiragul de perle al dinților și revine cu întrebarea: -Totuși, nu mai doriți nimic, în afară de... Și râde iar cu tremur de sâni ascunși sub țesătura fină a iei... Ieșeanul atacă din nou, declamând din „Cîntarea Cîntărilor”: „Sînul tău e cupă rotunjită, pururea de vin tămîios plină; trupul tău e snop de grîu , încins frumos cu crini din cîmp”. Hangița râde discret, curioasă parcă ce ar mai putea născoci prietenul meu. Ieșeanul însă șade pierdut în contemplarea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cu crini din cîmp”. Hangița râde discret, curioasă parcă ce ar mai putea născoci prietenul meu. Ieșeanul însă șade pierdut în contemplarea frumuseții ce o are în față... Ca o scânteie, mi-a venit în minte un citat din aceeași „Cîntarea Cîntărilor”. Îl repet în gând, apoi, aducându-mi aminte de felul cum își rostește Romeo chemările de dragoste către Julieta, am început să declam cu glas vibrat: „Smochinii își dezvelesc mugurii și florile de vie văzduhul parfumează. Scoală draga mea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
crini din cîmp”. Hangița râde discret, curioasă parcă ce ar mai putea născoci prietenul meu. Ieșeanul însă șade pierdut în contemplarea frumuseții ce o are în față... Ca o scânteie, mi-a venit în minte un citat din aceeași „Cîntarea Cîntărilor”. Îl repet în gând, apoi, aducându-mi aminte de felul cum își rostește Romeo chemările de dragoste către Julieta, am început să declam cu glas vibrat: „Smochinii își dezvelesc mugurii și florile de vie văzduhul parfumează. Scoală draga mea, și
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și o sută douăzeci de mii de oi. Astfel au făcut împăratul și tot poporul sfințirea Casei lui Dumnezeu. 6. Preoții stăteau la locul lor, și tot astfel și Leviții cu instrumentele făcute în cinstea Domnului de împăratul David pentru cîntarea laudelor Domnului, cînd i-a însărcinat David să mărească pe Domnul, zicînd: "Căci îndurarea lui ține în veac!" Preoții sunau din trîmbițe în fața lor și tot Israelul era de față. 7. Solomon a sfințit și mijlocul curții, care este înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
izbuti." 21. Apoi, în învoire cu poporul, a numit niște cîntăreți care, îmbrăcați cu podoabe sfinte, și mergînd înaintea oștirii, lăudau pe Domnul și ziceau: "Lăudați pe Domnul, căci îndurarea Lui ține în veac!" 22. În clipa cînd au început cîntările și laudele, Domnul a pus o pîndă împotriva fiilor lui Amon și ai lui Moab și împotriva celor din muntele Seir, care veniseră împotriva lui Iuda. Și au fost bătuți. 23. Fiii lui Amon și ai lui Moab s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
în Casa Domnului. 13. S-a uitat. Și iată că împăratul stătea pe scaunul său împărătesc la intrare. Căpeteniile și trîmbițele erau lîngă împărat, tot poporul țării se bucura, și sunau din trîmbițe, iar cîntăreții cu instrumentele de muzică ziceau cîntările de laudă. Atalia și-a sfîșiat hainele, și a zis: "Vînzare! Vînzare!" 14. Atunci preotul Iehoiada, scoțînd pe sutași, care erau în fruntea oștirii, le-a zis: "Scoateți-o afară din șiruri și oricine o va urma, să fie ucis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
pe Matan, preotul lui Baal. 18. Iehoiada a încredințat slujbele Casei Domnului în mîinile preoților, Leviților, pe care-i împărțise David în Casa Domnului, ca să aducă arderi de tot Domnului, cum este scris în legea lui Moise, în mijlocul bucuriilor și cîntărilor; după rînduiala lui David. 19. A pus ușieri la porțile Casei Domnului, ca să nu intre nimeni spurcat prin ceva. 20. A luat pe sutași, pe oamenii cu vază, pe cei ce aveau putere peste popor, și pe tot poporul țării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
dată prin proorocii Săi. 26. Leviții au luat loc cu instrumentele lui David, și preoții cu trîmbițele. 27. Ezechia a poruncit să aducă arderea de tot pe altar; și, în clipa cînd a început arderea de tot, a început și cîntarea Domnului, în sunetul trîmbițelor și instrumentelor lui David, împăratul lui Israel. 28. Toată adunarea s-a închinat, au cîntat cîntarea, și au sunat din trîmbițe, pînă s-a isprăvit arderea de tot. 29. Și cînd au isprăvit de adus arderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
poruncit să aducă arderea de tot pe altar; și, în clipa cînd a început arderea de tot, a început și cîntarea Domnului, în sunetul trîmbițelor și instrumentelor lui David, împăratul lui Israel. 28. Toată adunarea s-a închinat, au cîntat cîntarea, și au sunat din trîmbițe, pînă s-a isprăvit arderea de tot. 29. Și cînd au isprăvit de adus arderea de tot, împăratul și toți cei ce erau cu el, au îngenuncheat și s-au închinat. 30. Apoi împăratul Ezechia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
au întors în cetățile lor, fiecare la moșia lui. 2. Ezechia a așezat din nou cetele preoților și Leviților, după șirul lor, fiecare după slujbele sale, preoți și Leviți, pentru arderile de tot și jertfele de mulțumire, pentru slujbă, pentru cîntări și laude, la porțile taberei Domnului. 3. Împăratul a dat o parte din averile lui pentru arderi de tot, pentru arderile de tot de dimineață și de seara și pentru arderile de tot din zilele de Sabat, de lună nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
au plîns pe Iosia. 25. Ieremia a făcut un cîntec de jale pentru Iosia. Toți cîntăreții și toate cîntărețele au vorbit de Iosia în cîntecele lor de jale pînă în ziua de azi, și au ajuns o datină în Israel. Cîntările acestea sunt scrise în "Cîntecele de jale." 26. Celelalte fapte ale lui Iosia, și faptele lui evlavioase, făcute așa cum poruncește Legea Domnului, 27. cele dintîi și cele de pe urmă fapte ale lui, sunt scrise în cartea împăraților lui Israel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
și Isus? Care e deosebirea dintre înțelepciunea care nu scrie și inteligența care umple biblioteci pentru sau contra înțelepciunii? Chiar dacă n-a lăsat cărți, Isus, să nu uităm, a trăit pe o carte enormă, cuprinzând epopeea unui popor, psalmii lui, cântarea dragostei lui și, prin Iov, a disperării lui. Omul din Nazaret a vrut să fie indexul acelei cărți și încununarea ei. Scena iertării femeii căzute-n păcat mi se pare parabola centrală a Evangheliei, iar scrisul rămas în țărână - cea
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
fu promovat al doilea, fiind după aceea mereu primul, cu excepția clasei a șaptea, când din cauza unei întâmplări nefericite, fu al patrulea. Ca o recunoaștere a conștiinciozității lui, fu numit șef al laboratorului de fizico-chimice (care între timp fusese înzestrat cu cântare, nivelă și cumpăna zidarului, sisteme de scripeți, cu telegraf), al câmpului de experiențe și al muzeului de științele naturii. Acolo zăbovea, în dorul plantelor sălbatice îndrăgite acasă. Planșele cu diferite sisteme de altoire, cu semințe agricole așezate ordonat pe categorii
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Columna, rănită cu spada de-un rege” este reparată de alt rege (nu știm dacă vreunul dintre ei este Memnon). Intenția celui de al doilea este aceea de a face “ca-n veci să se-aprindă, la ora ei certă, cîntarea”, darul pe care-l dobîndise piatra rănită de a cînta “atinsă de-ntîiele raze solare”. Rezultatul este dezastruos și nu necesită alte comentarii decît cele din finalul sonetului: “În clipa aceea se stinse minunea. Căci are un suflet și piatra inertă
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
1981); Poezia (1983); Pasărea Phoenix (Cartea Românească, 1986); Oglinzile (Humanitas, 1993); Luminile și umbrele sufletului (Univers Enciclopedic, 1995); Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997); În adâncile fântâni ale mării (Albatros, 1997). TRADUCERI: - din Vechiul Testament: Iov, Iona, Ecleziastul, Ruth, Cântarea cântărilor (cu studii introductive) - 1995; - din latina medievală: Dante - De vulgari eloquentia, Epistolae, Eclogae; - din italiană: M. Bontempelli, Oameni în timp - 1966, E. Cecchi, Peștii roșii - 1973, Longos, Daphnis și Chloe, A. Tilgher, Viața și nemurirea în viziunea greacă - 1995
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Poezia (1983); Pasărea Phoenix (Cartea Românească, 1986); Oglinzile (Humanitas, 1993); Luminile și umbrele sufletului (Univers Enciclopedic, 1995); Catedrala de lumini. Homer, Dante, Shakespeare (Humanitas, 1997); În adâncile fântâni ale mării (Albatros, 1997). TRADUCERI: - din Vechiul Testament: Iov, Iona, Ecleziastul, Ruth, Cântarea cântărilor (cu studii introductive) - 1995; - din latina medievală: Dante - De vulgari eloquentia, Epistolae, Eclogae; - din italiană: M. Bontempelli, Oameni în timp - 1966, E. Cecchi, Peștii roșii - 1973, Longos, Daphnis și Chloe, A. Tilgher, Viața și nemurirea în viziunea greacă - 1995; - din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
dus-o mult mai rău, mai ales că, în afară de Ahile, nu prea întâlnim eroi citați ca eroi ai aprovizionării unei tabere. Dacă adăugăm la aceasta știința medicală a lui Ahile (dobândită de la centaurul Chivon și transmisă și lui Patrocles), farmecul cântărilor sale, marea lui frumusețe, integrarea lui, parțială și provizorie cum este, în funcțiunea a treia pare greu de contestat. Dar trebuie să adăugăm la asta că sufletul lui a oscilat mereu între idealul militar și eroic și cel al vieții
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și cea mai înaltă, amintirea faptelor sale, a poveștii sale, a pătimirii sale, a izbânzilor și a înfrângerii sale în moarte. Mari întâmplări rămân astfel în slava amintirii, în gloria unui nume care dăinuie mereu în nevăzutul viitorului, materie pentru cântări. Viața și moartea omenească se transfigurează în poem, câmpia plină de sânge și de leșuri de lângă Troia devine poveste de spus mai târziu și de ascultat mai târziu. Lumea homerică nu are gândul să-și asigure nemurirea înălțând morminte trufașe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
rele și pornit pe rele, dar totuși singurul ei aborigen și „rege“, singur el este acela care, simțindu-i, ca făptură a naturii, farmecul și fericirea, îi înalță, spre laudă, un imn: „Ostrovu-i plin de zvonuri, / De sunete și dulci cântări ce-mbată,/ Dar rău nu fac. Îmi zumzuie-n urechi / Când leneșe-alăute, 159 mii, când glasuri / Care, dacă m-aș trezi din somn prelung, / M-ar adormi din nou; și-n visu-mi, norii / Îmi par că se desfac, spre-a mi
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
întorc cu fluxul, zâne care dănțuiesc în hore, lăsând urmele verzi și circulare ale pașilor lor, spiriduși care, în puterea nopții, fac să crească ciuperci, „râzând / Când sună-a nopții stingere“ (de ce râzând?). Și oare ele, tot ele, umplu de cântări și 161 de o revărsare de comori cerești visele după care plânge, la trezire, Caliban? Multe nu sunt de știut, iar în lumea poeziei nici nu se cuvine. Fapt este că insula, citită, auzită, este adevărată în toate elementele ei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]