5,129 matches
-
moși de Muppets, în acțiune-n străinătate. Ne și vezi sărind gardul la vecini.“ „Mai bine-afară, decât în putoarea asta.“ „Serios?“, m-am iritat. „Unde să fugim? La Viena, tu să faci soft-uri pentru orarul gării, iar eu să car tava cu cești în cofetăria Universității? Să-i întreb politicos pe studenți, cu șervetul pe braț: ce doriți, kaffee und milch, kaffee und kuchen, kaffee und cognac? Jacobs, Mövenpick, Joseph Meinl? naturmild, klassisch, entkoffeiniert? Sau s-o-ntindem în Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
coloana se punea în mișcare. Orașul mai fusese împânzit de niște bicicliști demenți, care pedalau frenetic, făcând slalom printre mașini. Purtau șepci și gecuțe de fâș, colorate cu numele firmei care îi arunca la bătaie. Agitații ăștia pe două roți cărau pizze și sandwichuri, ziare și cărți, mape de corespondență și colete cu acte și dosare, strecurându-se pe oriunde, adică peste tot: în stațiile de autobuz, printre oglinzi retrovizoare sau chiar pe pantofii tăi. Treceau pe roșu la stop, aterizau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
și el de curiozitate, dar n-ar fi recunoscut-o nici în ruptul capului. „Ce nu vă convine? Totul e plătit, actele sunt în regulă, ne-am ales cu-o săptămână de vacanță.“ „Cine-a plătit?“, s-a interesat Mihnea. Căra o valijoară mică, neagră, pe role și-o servietă de umăr unde păstra laptop-ul. Trecuse vremea papornițelor turcești, cadrilate, în care călătoreau clandestin sarmalele, murăturile, țuica sau baxurile de țigări fără timbru. „Te crezi în filme?“, i-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bune. Originalele.“ „Cineva ar fi avut timp să le trucheze...“ „Sau să înlocuiască pagini, cum schimbi un pasaj dintr-o carte. De-aceea, m-am bazat numai pe colecția mea de epocă, prima, cea adevărată, venită prin abonament. Am și cărat o parte din ea cu mine aici, la Viena.“ „Da.“, am zis, bazându-mă pe cuvântul băbuței, „Numerele 170-180.“ „Ești bine informat!“, a bombănit inginerul. „Oricum, în 1972, când a avut loc accidentul, aveam 18 ani. Suficient cât să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
inginerul. Doar mirosul de tutun și prună, încă persistent, îmi amintea că fusese acolo. În drumul spre ieșire, tipul devorase probabil toate prăjiturile, pentru că nu mai găseai una în galantar: cineva comandase până și nesuferitul de tort Sacher sau îl căraseră ospătarii jos cu ei, în subsol. Procedeul nu părea nou, și nici neobișnuit. Auzisem de la noi că, din când în când, dacă vroiai să faci niște prăjituri vechi să arate bine, le scoteai din vitrină și le transportai în camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
deschis: nimic. Nici o haină, nici o valiză. Am trântit ușa de la baie, în căutarea săpunurilor noastre, șterpelite de pe tren. Nici unul. Podeaua fusese ștearsă și lustruită; nu lucea o picătură de apă. Perdeluțele trase. Dușul neatins. Prosoapele cu romburi, pe care le cărasem special din București, lipseau. Trusa de baie a Mariei, la fel. De fapt, lipsea totul; parcă și camera pierduse ceva: nici unghiurile, nici consistența pereților nu mai păreau aceleași. Brusc, m-au trecut transpirațiile. Am fugit pe culoar și-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
îngăimă generalul, tremurând și pierzându-se cu firea. — Nu știu dacă mă credeți, i se adresă deodată căpităneasa prințului, nu știu dacă mă credeți că acest om fără rușine nu i-a cruțat pe copiii mei orfani! A prădat, a cărat, a vândut și a amanetat tot, nimic nu mi-a lăsat. Ce să fac eu cu înscrisurile tale de împrumut, om viclean și fără rușine? Răspunde, șmecherule, răspunde, inimă nesătulă: cu ce, cu ce o să-mi hrănesc orfanii? Uite-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ba încă mai socotea și că e o onoare pentru el -, adică, uite ce făcea o persoană atât de sus-pusă și sfântă! Știi tu asta? Citesc pe fața ta că nu știi! Hai, spune, cum a murit? Răspunde, dacă știi. — Cară-te! Nu mă bate la cap. A murit, și uite cum: după asemenea onoare, pe această suverană, fără vreo vină, a târât-o pe eșafod călăul Samson, spre distracția poissardes-lor*** pariziene, iar ea, de spaimă, nu pricepea ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
adesea chiar la sfârșitul acesteia), inventatorii și geniile n-au fost considerați de către societate decât niște proști, iar aceasta este observația cea mai de rutină, prea bine cunoscută tuturor. Dacă, de pildă, în decurs de zece ani toți și-au cărat banii la casele de amanet și au dus acolo miliarde cu dobândă de patru la sută, atunci, firește, când casele de amanet au dispărut și toți au rămas la discreția propriei lor inițiative, cele mai multe dintre milioanele respective trebuiau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dea foc lumii din toate patru părțile numai din răzbunare meschină; de altminteri, ca să fim drepți, așa ar face fiecare dintre noi, așa aș face și eu, cel mai infam dintre toți, căci eu, poate, aș fi primul care aș căra vreascuri și apoi aș lua-o la sănătoasa. Dar iarăși nu de asta e vorba. Atunci despre ce-i vorba, la urma urmei? — Ni s-a urât de tine! — E vorba despre următoarea anecdotă din veacurile trecute, căci simt nevoia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
acum pentru nimic în lume! strigă Varia cu sufletul la gură și speriată. Nici urmă de scandal să nu mai fie! Du-te și roagă-l să te ierte! Dar capul de familie era deja în stradă. Îl urma Kolea, cărându-i rucsacul. Nina Alexandrovna stătea în pridvor și plângea; voia să dea fuga după el, dar n-o lăsa Ptițân. — L-ai ațâța numai și mai mult, îi spunea. N-are unde se duce, peste un sfert de oră va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de un nepilduit patriotism. Căci iată, cuvintele iscălite, ba rostite poate de el: Se întîmplă de stătură mitropoliți și domnitori țării oameni străini nouă, nu cu legea sfântă, ci cu neamul, cu limba și cu năravurile cele rele, adică greci; cari, după ce nu se îndurară nici se leneviră a pune jos obiceiurile cele bune, bătrâne ale țării, pentru care stricăciune a obiceiurilor curând le fu a aduce și țara la risipire desăvârșită și la pustiire... De care lucru bine venise vremea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
din capitală cu privire la proiectul de lege asupra instrucțiunii publice estragem și publicăm următorul discurs, rostit de către unul din asistenți, d. N. Kirilov, profesor la gimnaziul Cantemir. Precum se va vedea din citirea lui, un șir de noi dispozițiuni din proiect cari până acum n-au fost analizate prin ziare fac obiectul observațiunilor d-lui profesor. [11 februarie 1881] ROMÎNII DIN VIENA Reproducem fără comentare următoarele rânduri din "Deutsche Zeitung" relative la balul dat de studenții români din Viena. Adevăratul vienez, zice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a rezolva cestiunea secularizării moșiilor mănăstirești. Atât "Buciumul" cât și "Trompeta Carpaților" au fost în vremea lor ziare foarte mult citite, scrise fiind în graiul viu al poporului, cu acel bun simț și cu acea bogăție de locuțiuni și figuri cari ele abia dau un caracter curat național și propriu limbii noastre. A fost pururea un inamic neîmpăcat al emancipării precum și a imigrațiunii evreilor, o cestiune în care nicicând nu se putea transige cu el. De mortuis nil nisi bene. Daca
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
inteligență nu consistă decât în șiretlic comun, precum îl are orice zaraf evreu și orice samsar grec din Brăila, asemenea capete lipsite de orice adâncime și de rezonanță, asemenea caractere meschine se găsesc pe toate ulițele. După lăcrămoasele vorbe prin cari da a se înțelege că dumnealui și-a pierdut starea pe care n-a avut - o, că dumnealui a fost cel care a mâncat în restauranturile cele mai elegante ale Parisului pînea amară a exilului, înduioșarea și entuziasmul clicei s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cămătarilor din Viena... Un bărbat ca Taaffe nu va permite ca sub ochii săi, într-o țară devotată guvernului, să se negustorească mandatele în modul cel mai nerușinat. După cum aflăm, candidații celor două dintre colegie sunt consilierii Pitey și Călinescu, cari amândoi sunt bine priviți de elementele cele mai bune ale țării și ca atari trebuiesc sprijiniți și de influința autorităților. [2 aprilie 1881] D-NA PEZZANA Aseară a fost a șaptea reprezentație a d-nei Pezzana, a acestei ilustre artiste care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de esploatație, în loc de a se încredința la oameni competenți, cunoscători de exigențele tecnice ale lucrării cu care se însărcinează. Roșii îndeplinesc prin aceasta două scopuri egal de meschine. Pe de o parte se 'n [țolesc ] ei; fiecare din acești patrioți cari ieri sau n-aveau ce mânca sau duceau o existență lihnit [ă ] e azi milionar, pe de altă parte scopul lor principal este de a dovedi că, fiind ei incapabili de a administra căile ferate, românii în genere ar fi
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
iulie 1881] ["COLONELUL SIBORNE... Colonelul Siborne făcuse în Comisia Europeană a Dunării declarația că nu poate primi o comisie mixtă în chipul în care o stipulează anteproiectul austriac. Astfel cestiunile de principiu fiind pendente, comisia a discutat mai multe amănunte cari fără razimul principiilor generale nu au o valoare tocmai însemnată. Cabinetul din Viena s-a pus pe tratări și diplomații austriaci oscilează împrejurul cestiunii cu multă rezerva și sfiindu-se a lua o hotărâre definitivă. Constantin Efendi, delegatul Turciei, a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Radu (Leon) Vodă descrie activitatea străinilor din acele timpuri în vorbe mai energice decât ale noastre: Miluind Domnia Mea pe oamenii străini cu boierii și slujbe, începură a face și a adăoga lucruri și obiceiuri rele în țara Domniei Mele, cari lucruri toată țara nu le-au putut obicinui, văzând că sunt de mare pagubă. Am căutat să se afle de unde cad acele nevoi pe țară și am adeverit de 'mpreună cu toată țara cum toate nevoile și sărăcia este de la
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai înaintați decât vecinii lor ca cultură intelectuală. Ei și-au apropriat c-o minunată lesniciune legile și datinele Occidentului și pot fi educatori foarte folositori ai Principatelor slave ce-i înconjură. Pe de altă parte prevențiunile, ba urele chiar cari [î} i separa de slavi și îndeosebi de bulgari au căzut în mare parte de când au combătut împreună pe inamicul comun. Se pare îndealtmintrele că nimic n-ar fi mai ușor, pentru că nu există între Principatele Dunării de Jos interese
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fantaziilor despre constituirea unui nou partid, ci totodată, obiectul oarecăror manopere diplomatice din partea bizantinilor de la putere. De câte ori un conservator s-ar fi părut a avea opinii deosebite în cutare sau cutare cestiune el era încurajat, i se atașau ambasadori anume cari să-l întărească în dizidența lui, i se propunea un portofoliu pentru realizarea ideilor lui. Astfel demagogul d. C. A. Rosetti se arăta gata a oferi, în aparență, sprijinul său proiectelor de reformă ale d-lui Carp, deși ele, naționale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ziarului englez văzu în insistența cancelarului de a-i vorbi de d. Gambetta o invitare indirectă de a-i pregăti o întrevedere. El se grăbi a-i vorbi principelui de Hohenlohe și baronului Holstein, unul din consilierii intimi ai principelui, cari amândoi au fost asemenea de această părere, ba s-au discutat chiar condițiile în care s-ar putea pune la cale o asemenea întrevedere. A doua zi d. de Blowitz, crezând că baronul Holstein va fi avut timpul de a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că stă în legătură cu cestiunea Dunării. Nu! Nu mai e vorba de-a înlocui pe Giani cu Fleva, pe Fleva cu Pherekydis, pe Pherekydis cu Stolojan; chestiunea e mult mai adâncă. E vorba de-a se afla oameni cu mintea subțire cari - ce-or face, ce-or drege - să afle modul de-a aplica formula contelui Andrassy despre "identitatea intereselor României cu acele ale Austro-Ungariei". Pre cât se știe teoria aceasta e veche. Mai cu seamă ungurii binevoiesc a ne dovedi zilnic
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lucrurilor, de atunci țăranul sărăcește și averea se urcă numai în orașe și chiar aci nu în populațiunea română, ci în cea străină. Nu se intervertesc factorii ecuațiunii sociale, ci devin cu totul alții, Avem a calcula astăzi cu factori cari înainte, în vechea noastră organizație, lipseau cu totul, avem pe străin cu puterea strivitoare a capitalului bănesc față cu românul care amenință a cădea în robia celui dendîi, a deveni o simplă unealtă pentru fructificarea capitalului lui. Când se vorbește
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
avocatului Jacques Groag, și soția sa e moartă. Ei au fost însoțiți de profesorul Loew cu soția sa. Aceștia de asemenea sunt morți. Apoi se anunță moartea arhitectului Melic din Viena. El însoțise la teatru pe oaspeții săi din Nikolsburg, cari și ei poate vor fi pierit în flăcări. [2 decembrie 1881] [""ROMÎNUL" ADMITE... "] Romînul admite, pentru a ne face plăcere, că de la proclamarea regatului încoace, nu mai e nici o deosebire între liberali și conservatori. Stabilind această teză generală, pe care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]