4,924 matches
-
de puternică, de „zguduitoare” impresie asupra mea cartea genială a lui Jonathan Swift, Călătoriile lui Gulliver, pe care am citit-o de zeci și zeci de ori, la diferite vârste - așa cum de altfel se și cade a fi re-lecturate marile capodopere ale omenirii! -, la Început În rezumate publicate pentru copii și apoi În textul integral și În câteva limbi. (Când m-am Împrietenit cu poetul Nichita, ne-am „Întâlnit”, dincolo de idei și de obsesii comune, și În coincidențe livrești și, pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o capacitate de trăire, de „cufundare” În Prezent care se apropie de un tip de nebunie sinucigașă. Voi face lectorilor mei o confesiune cu adevărat intimă: cu seriozitate și cu acel calm concentrat pe care-l cere o astfel de capodoperă absolută l-am recitit În traducerea germană - nu aveam Încredere În acei ani, ’60-’62, În cea românească, față de marele autor rus existau Încă „rezerve” importate de la sovietici, dar crescute și pe solul unei inapetențe critice față de autorul romanului Crimă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
indivizii „talentați”, cei care, Într-un domeniu sau altul, major, de cercetare și creație, se „apropie” de clipa, de rezultatul, de forma desăvârșită sau aproape desăvârșită, „visată” În multe nopți și zile „lunatice”, forme sau rezultate, numite apoi legi sau capodopere. Ceea ce vulgul numește „inspirație”, moment al „inspirației”, dar care - v-o mărturisesc În cunoștință de cauză! - nu există, nu apare În viața creatorului. Viața creatorului În artă sau a cercetătorului În științe este mai degrabă brăzdată, susținută, de câteva „idei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
și apoi, Încă o dată, după succesul fulgurant, literar și politic, după „demisie”, „cealaltă” singurătate, cea politică și socială, de data aceasta provocată de mine. O singurătate și o regăsire a demnității morale care m-au răsplătit neîntârziat și generos prin capodoperele mele - Îngerul de gips, ’73, Bunavestire, ’77, Don Juan, ’ 81, și Drumul la zid, ’84. Singurătatea autorului, a omului, a mea, după Întoarcerea post-decembristă am interpretat-o ca pe o formă pozitivă a marii surpări sociale și politice care s-
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
concluzii. Care ne duc nu rareori la acte reprobabile, ne-conforme cu firea și cu, să-i zicem, curentul major al existenței. N-am Înțeles niciodată prea bine reproșul unora față de cei ce se „refugiază În trecut”! O spuneam, marea capodoperă - și ultima! - a prozei moderne este În căutarea timpului pierdut, această epopee nici azi bine asimilată - nici măcar „la ea acasă”, mulți intelectuali francezi plângându-mi-se că „nu pot trece de prima sută de pagini! - este spectaculară și revoluționară nu
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de altă parte, la modul oarecum ticălos, Încearcă să ignore că abia după plecarea sa proza română a consemnat apariția unor autori și cărți de primă valoare. O privire „de sus” și snoabă asupra romanelor și nuvelelor, unele din ele capodopere certe, care au reușit să vadă lumina tiparului chiar și Într-un regim opresiv, cu greu egalabile azi, Într-un climat de În sfârșit regăsită libertate a cuvântului. Și, la o asemenea, globală și cu adevărat „reacționară” opinie asupra a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
unui perete gros de sticlă, care o protejează nu numai de agenții naturali ai eroziunii, cât mai ales de răufăcătorii bipezi. După ce fusese răpită și recuperată miraculos, se poate spune, s-au luat măsuri severe de securitate, hotărându-se plasarea capodoperei lui Leonardo în această cutie de sticlă. Peretele translucid are o nuanță gri și creează un efect prismatic, mărind ușor dimensiunile naturale ale tabloului, spre beneficiul celor care îl privesc. O „denaturare” atent calculată. Ce gânduri poți avea în fața mirabilei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
când în când șervețele ude, mi-a făcut, probabil, cea mai detaliată și profundă analiză a textului, înțelegându-l ca nici un alt critic și dăruindu-mi - ca o altă cataplasmă sufletului meu rănit și însângerat de singurătate - entuziasmul său față de „capodopera” absolută pe care o considera a fi Bunavestire. „Ah, de-aș fi scris eu acest roman, exclama el, cu figura radioasă, ascunzându-și de bine-de rău crispările dureroase pe care i le cauza fractura, de mi s-ar fi făcut
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
atacurilor modei culturale, mentalităților și școlilor literare diverse. Iată, în mare și puțin caricată, psihologia și „ambiția” care îl posedau pe acel tinerel între 28 și 31 de ani ce se pregătea să scrie nu numai „un roman” - cu ideea capodoperei, foarte răspândită în România și în țările sudului european, latine mai ales! -, ci să creeze un șir de texte epice, ample și, mai ales, apte să absoarbă nu numai marile inovații ale tehnicii și psihologiei genului, dar... și să inoveze
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
acele falii care se îmbinau într-o formă discordant-armonică, propunând în aceeași carte registre tematice și uneori chiar stilistice diferite, erau o „descoperire proprie”, era felul și forma în care eu eram capabil să construiesc un roman. Și cele două capodopere ale mele, Animale bolnave și Bunavestire, duc la vârf acest tip de structură: în Animale... cele două „registre” epice alternează și se epuizează, se „neagă” reciproc, narațiunea realist-obiectivă este contrapunctată și „negată” în „adevărul” ei de re-inventarea aceleiași „realități”, făcută
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
modelor puternice și furtunoase care ne bântuie teritoriul și continentul! Or, sublimul este în esența sa o „creație nepotrivită” cu ceea ce o înconjoară, ca și cu „necesitățile” drastice și de moment ale colectivităților sau indivizilor. Sublimul, exemplificat printre altele de capodoperele acelor „nebuni fastuoși” care au fost Maeștrii inegalabili ai Renașterii sau impozantele, „arogantele” catedrale gotice ale Franței, Angliei, Italiei, Spaniei, construcții de „turn Babel”, dar conținând atâtea Semne și simboluri ale Omului ales și ale divinității, construcții enorme, „disproporționate” față de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și coborî. (Burghezia și pleiada ei uriașă, inegalabilă, de scriitori, de la Balzac și Zola la Hermann Hesse, Th. Mann și Musil, au creat o întreagă, memorabilă și greu egalabilă operă - în sensul „descendent” al cuvântului carieră, chiar dacă în multe din capodoperele lor e vorba de cariera „descendentă”, de ruina unei familii, acele bildungsromane.Ă Acest cuvânt, în mare vogă la noi între războaie, și aproape numai cu sensul său pozitiv, e un reflex probabil al „succesului” de tip american ce începuse
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
chestiunile care mă privesc, cele profesionale; astfel, de la începuturile mele literare, chiar și la primul mare interviu pe care l-am dat excelentei prozatoare care a fost Maria-Luiza Cristescu, am polemizat cu atracția pe care o suferă literații „sudici” față de capodoperă, manifestându-mi propensiunea pentru operă, pentru creația monumentală, capabilă de a oferi nu numai stări, fapte și personaje memorabile, dar și o viziune! Iar în falsa opoziție care se face încă în mediile noastre literare între „cantitate și calitate”, eu
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
ochii unui critic literar sau ai unui profesor de filosofie și-a avut totuși punctele sale forte. Caracterul imprecis al lucrării i-a permis fiecărei epoci să-și regleze lentilele pentru a se acomoda cu vederile expuse. Bestsellerurile sunt rareori capodopere. Moralitățile izgonesc circumstanțialul și interstițialul, asemeni unui Power Point fără înflorituri. Ar fi avut ele această posteritate fără schematismul sinopsisurilor? Sunt ceva idei în lucrare, dar nu și destule imagini. Completați urmând linia punctată." Generații întregi de scenariști și-au
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
alături de efigia lui Abdallah, fiul său, suveranul actual, ambii purtând costum și cravată, fără keffieh. În jur, hărți și vederi aeriene. În centru, o reproducere la scară a pavimentului cu mozaic de la Madaba reprezentând Țara Sfântă cu Iordania la mijloc -, capodoperă cartografică din secolul al VI-lea, expusă pe vertical și încadrată glorios cu două drapele, al țării și al dinastiei, într-un fel de altar teologico-monarhic. Greu de făcut distincția între cultul creștin și mult mai tânărul cult al statului
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
el și de dată recentă, cum este cazul Ammanului din Iordania, născut la începutul secolului XX, odată cu Tel-Avivul. Suntem mai aproape de transplantul de organe, din Europa în Orient, și fără concesii făcute ADN-ului local, cortului, oii sau suk-ului. O capodoperă de urbanism raționalist. O realizare a voinței. Dar poți oare trăi într-o regiune continuând să aparții atât de puțin regiunii? Banalitatea binelui? Dacă scopul ar fi ca națiunea lui să devină ca oricare alta, israelianul ar putea să-și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
li se năzărea că literatura mea e o funcție firească în care cheltuiesc puțină substanță: nu cunoșteau pe faurul aburit care se ostenea fără răgaz sub calm înșelător..." Numeroase notații de jurnal intim probează că tranziția de la orizontul prim la capodopere implică un lent proces de selecție și cristalizare. La o anchetă a României literare (I, 1930, nr. 30), la care participaseră Camil Petrescu, Gala Galaction, Ion Minulescu, Nichifor Crainic, Perpessicius și alții, Sadoveanu (atunci la cincizeci de ani) venea cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sadoveanu doar un arhaizant, un îndatorat marilor cronicari și cărților populare, e o eroare; pelerinul printre arhetipuri nutrea (programatic) nostalgia cunoașterii totalizante, integraționiste, angajându-se în lecturi istorice, parcurgând lucrări de filozofie generală, de filozofia culturii și, bineînțeles, apelând la capodopere ale literaturii universale. Când după o întâlnire în redacția Adevărului literar (la 31 ianuarie 1937), G. Călinescu conchidea pripit; Îl cred foarte necultivat" criticul era în necunoștință de cauză... Ne-am referit altădată (în Propilee, 1984) la procedeele citaționale sadoveniene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
aspect descriptiv lasă loc, în continuare, unui proiect de nuvelă pe tema dezumanizării: "Iarna moale. Faliboga și muierea lui. Primăvara glodoasă.; boierul vine la moșie cu carul cu boi. Primar Perceptor (portrete). În 1912 va apărea ampla nuvelă Bordeienii, o capodoperă pe tema mortificării lente. Ca mai totdeauna când descifrează mentalități rudimentare, naratorul (acum analist întristat) e magistral; odată cu Bordeienii, Sadoveanu demonstra disponibilități pentru viitoare pânze ample. Tot ce ține de fenomenul autohton invită la notații succinte; istorisiri populare, vorbe de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
verzuie, care se mișcă încet... Duduia Lizuca e copila lui conu Panaite. Mama ei a murit. C.c.P. s-a însurat a doua oară. Năcazul maștihăi pentru partea de avere a fetei cuvenită după mamă..." Semne despre geneza unei capodopere se întrevedeau încă în 1921; o pagină de jurnal se intitula Povești la Hanul Ancuței: povești care în fapt sunt povestiri: Toată lumea știa cum se naște mârgărintarul... din rana cerului care cade în amurg în scoica deschisă... (...) Sălămandrele cristalul: ghiață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la apogeul realizatorilor lui: "Cea mai înaltă conștiință estetică a neamului în momentul de față și, desigur, alături de Eminescu și Caragiale, cea de a treia culme a literaturii noastre moderne" (M. Ralea, în Viața românească, 1927, nr. 2). Dacă Baltagul, capodopera absolută, fusese scris în căldură, în mai puțin de zece zile, e pentru că naratorul avea în minte toate componentele de aspect etnografic, psihologic și etic. Cu patru ani înainte de Baltagul, apriga Vitoria Lipan și fiica ei, Minodora, se numeau Ileana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Se poate spune că frescele de la Pătrăuți au fost pictate imediat după ce s-a terminat zidirea bisericii. Deși deteriorate, se pot distinge în altar unele scene ca patimile lui Iisus, Judecata, Mironosițele, etc. În pronaos, s-a păstrat una din capodoperele artei medievale românești, Aflarea Sfintei Cruci, numită și Cavalcada lui Constantin cel Mare. Existența unor inscripții grecești l-a făcut pe istoricul de artă André Grabar să presupună că pictura de la Pătrăuți a fost făcută de un zugrav venit din
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
determinată de primejdia pe care o reprezenta ofensiva turcescă în a doua jumătate a secolului al XV-lea. S-a făcut o apropiere între fresca de la Pătrăuți și cea de la Arezzo. Despre Judecata de Apoi, este suficient să amintim două capodopere, cea datorată lui Luca Signorelli, de la Domul din Siena (1499-1502) și celebra operă a lui Michelangelo din Capela Sixtină (1535-1541). Jean Delumeau, unul din cei mai buni cunoscători ai Renașterii, scria în prefața cărții lui Paul Henry, retipărită în 1984
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
adaogă Paul Henry, “nimic nu ne obligă să îi contestăm simțul artistic”. Datorită puternicului său îndemn a dat “avântul necesar arhitecturii naționale care se dezvoltă, se amplifică și crează o formulă originală și în câțiva ani numai, dă la iveală capodopere.” Sculptura. Din a doua jumătate a secolului al XV-lea, sculptura este prezentă în chenarele ferestrelor și al ușilor, unde se simte influența gotică și apoi cea renascentistă. În rândul sculpturii se încadrează lespezile de pe morminte, bogat decorate cu motive
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mult-păcătosului monah Vasile, din porunca lui Ștefan cel Mare Leastvița lui Ion Scărarul. Și acest manuscris se păstrează la Putna, în timp ce un al doilea manuscris al aceleași opere, se află la Biblioteca Academiei. Și astfel ajungem la Tetraevanghelul de la Humor, capodopera manuscriselor din vremea lui Ștefan, așa cum acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop este capodopera de neegalat a broderiei românești medievale. Tetraevanghelul se păstrează astăzi la Putna. În inscripția de pe manuscris ne arată că domnul „a dat de <s->a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]