6,690 matches
-
Rn nu se face prin raportarea la centru de gravitație G al norului de puncte-variabile, cum se face în spațiul Rp pentru puncte-indivizi, ci prin raportarea la origine. Toate punctele-variabile se află pe o sferă de rază egală cu 1 centrată în originea axelor, denumită “sferă de corelație”. Planurile de ajustare taie sfera în cercuri (de rază egală cu 1) denumite “cercuri de corelație”, în interiorul cărora se găsesc punctele-variabile. Axele factoriale sunt ortogonale, două câte două și se obține în final
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
will be the person who does not know how to learn." („Analfabetul viitorului nu va fi acela care nu poate citi, ci acela care nu va ști cum să Învețe.") Alvin Toffler Instruirea prin metoda proiectelor reprezintă un model educațional centrat pe elev. Învățând prin metoda proiectului elevii se pun În rolul persoanelor care se documentează, investighează, decid și pun În practică. Metoda proiectului permite utilizarea unor strategii de instruire variate astfel Încât indiferent de stilul de Învățare al elevului acesta să
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cerasela Ionela GRIGORAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93104]
-
În contexte legate de propria persoană, loc de muncă și comunitate. Cursul Intel® Teach „Instruirea În societatea cunoașterii” prezintă Într-o abordare inovativă, modernă și detaliată asupra procesului de instruire bazat pe proiecte având ca obiective de bază promovarea instruirii centrate pe elev și integrarea instrumentelor digitale În procesul educațional. <reflist> 1. http://educate.intel.com/ro/projectdesign 2. http://educate.intel.com/ro/AssessingProjects/ 3. Intel® Teach „Instruirea În societatea cunoașterii” - suport de curs 4. http://www.brainyquote.com
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cerasela Ionela GRIGORAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93104]
-
câmpului magnetic în material (Figura 3.5.b) b)Timpul de tranziție are valori relativ mari, ciclul dinamic de histerezis abătându-se de la forma sa rectangulară. Valorile intensității câmpului magnetic se situează de data aceasta într-un interval mai larg, centrat în jurul unei valori de câmp coercitiv, fie ea Hc (Figura 3.5.a) unde Hc, st reprezintă valoarea intensității câmpului magnetic coercitiv pe ciclul static corespunzător valorii maxime a inducției, Bm. Pierderile de energie la parcurgerea unui ciclu de histerezis
Pierderi de energie în materiale magnetice by Marinel Temneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91555_a_93178]
-
luate în mod gradat, în funcție de gravitatea încălcărilor făcute, în funcție de numărul de abateri și de durata continuității în timp, acestea variind de la embargouri asupra armelor și munițiilor la blocade asupra exportului de petrol sau asupra investițiilor străine. În ceea ce privește evenimentele ce au centrat Rusia ca prim jucător în relațiile economice internaționale și nu numai se poate observa cum factorul economic dictează sau alimentează puterea unui actor statal. Economicul nu mai poate fi trecut cu vederea, resursele naturale devin din ce în ce mai puține și din ce în ce mai vânate
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
ci de la modul în care instituțiile sociale, economice sau politice operează în realitate într-o societate la un moment anume și de la ceea ce îi împinge pe oameni să acționeze în diferite circumstanțe"51. De asemenea, susține Geuss, realismul său este centrat și pe următoarele asumpții/teze: 1) "Politica este în primă instanță despre acțiune și contextul acțiunii, nu despre simple opinii sau propoziții"52; 2) "Politica este localizată istoric"53; și 3) "Politica are mai multe în comun cu exercitarea unui
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sugestiei lui Waldron: 1) în tratarea problematicii ridicate de condițiile dezacordului (moral) rezonabil generalizat, filosofii politici sunt obligați să renunțe (doar) la concepțiile morale "comprehensive" (la concepțiile morale perfecționiste și "metafizice" despre viața bună), așa cum susțin și adepții liberalismului politic centrat pe ideea rațiunii publice 21; sau 2) în tratarea problematicii ridicate de condițiile dezacordului (moral) rezonabil generalizat, filosofii politici sunt obligați să renunțe la orice fel de principii morale (inclusiv cele care nu constituie susțineri perfecționiste despre binele moral sau
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
există, după știința mea, cel puțin un proiect despre care nu sunt foarte sigur că poate fi subsumat într-un mod cu totul neproblematic acestei caracterizări. Și nu am în vedere aici, așa cum s-ar putea crede, proiectul liberalismului politic centrat pe rațiunea publică. Realiștii nu s-au înșelat în opinia că liberalismul politic de acest tip constituie, la rândul său, o formă de moralism. Așa cum insistă și susținătorii săi, în ciuda caracterului său "politic", liberalismul centrat pe rațiunea publică rămâne o
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
putea crede, proiectul liberalismului politic centrat pe rațiunea publică. Realiștii nu s-au înșelat în opinia că liberalismul politic de acest tip constituie, la rândul său, o formă de moralism. Așa cum insistă și susținătorii săi, în ciuda caracterului său "politic", liberalismul centrat pe rațiunea publică rămâne o teorie a "moralității politice", un răspuns la întrebări de natură morală cu privire la sfera politicului sau/și un proiect filosofic de argumentare pentru idealuri care, deși justificate fără recursul la concepții morale comprehensive, ci numai în
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
care trebuie să recurgă filosofia politică sunt, după cum a insistat Williams, produse istorice, nu manifestări ale "Rațiunii pure". Istoricitatea lor nu le face însă mai puțin valide. Și desigur, a insistat Larmore, deloc surprinzător pentru un adept al liberalismului politic centrat pe rațiunea publică, principiile morale pe care filosofia politică trebuie să se bazeze în această întreprindere nu sunt acele principii care formulează anumite viziuni comprehensive despre bine sau acele principii care definesc dreptatea ca ideal pur moral, ci principii referitoare
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
concluzie nu este, desigur, una cu totul nouă. Ea a fost sprijinită, cu ceva vreme în urmă, și de Charles Larmore, în comentariile sale pe marginea celebrei controverse din 1995 dintre John Rawls și Jürgen Habermas pe tema liberalismului politic centrat pe rațiunea publică (Jürgen Habermas, "Reconciliation Through the Public Use of Reason: Remarks on John Rawls's Political Liberalism", John Rawls, "Political Liberalism: Reply to Habermas", ambele în Journal of Philosophy 92, 3 (1995), pp. 109-131, respectiv 132-180. Merită consultată
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Law and Disagreement", în Political Studies Review 1, 2 (2003), pp. 167-178) 25 La fel cum stau lucrurile, după cum ne-a atras atenția Charles Larmore, în cazul standardului de argumentare neutralist susținut cu referire la filosofia politică în cadrul liberalismului politic centrat pe rațiunea publică (Charles Larmore, "The Moral Basis of Political Liberalism", The Journal of Philosophy 96, 12 (1999), pp. 599-625). 26 În afară de observațiile pe care le-am prezentat, se pot ridica, desigur, și cel puțin alte două întrebări cu privire la argumentul
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
International Social and Political Philosophy 1, 3 (1998), pp. 19-36). În ceea ce mă privește, nu am încă un punct de vedere final cu privire la această dispută. Tot ceea ce pot spune cu suficientă încredere este că nu împărtășesc susținerea că liberalismul politic centrat pe rațiunea publică se auto-respinge sau nu constituie o poziție fezabilă sau consecventă (așa cum au sugerat, printre alții, Jean Hampton, "Should Political Philosophy Be Done without Metaphysics?", în Ethics 99, 4 (1989), pp. 791-814, Raz, "Facing Diversity", David Estlund, "The
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Taylor, Reconstructing Rawls: The Kantian Foundations of Justice as Fairness (Pennsylvania State University Press, University Park, 2011) etc.). Am fost convins de Jonathan Quong, Alexander Kaufman sau Matthew Clayton că astfel de obiecții au la bază neînțelegeri ale liberalismului politic centrat pe rațiunea publică (Quong, Liberalism without Perfection, pp. 221-255, Alexander Kaufman, "Objectivity", în A Companion to Political Philosophy. Methods, Tools, Topics, (ed.) Antonella Besussi (Ashgate, Aldershot, 2012), pp. 29-40, Matthew Clayton, ",Liberal Equality: Political not Erinaceous", în Critical Review of
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
să justifice liberalismul chiar și celor care nu împărtășesc convingeri liberale fundamentale precum principiul tratării tuturor indivizilor ca liberi și egali sau principiul echității în distribuția bunurilor și avantajelor sociale între cetățeni. Faptul că stilul de argumentare specific liberalismului politic centrat pe rațiunea publică este unul "fezabil" (i.e., că justificarea "de sine stătătoare" (freestanding), "politică", fără recurs la concepții morale comprehensive, a liberalismului și a soluțiilor liberale este posibilă) nu înseamnă însă, desigur, și că acest stil de argumentare neutralist constituie
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
vegetale și animale) modificate genetic, terapiile genetice, cercetările asupra ADN-ului, clonarea, tratamentele hormonale, grefele de organe și reproducerea asistată,,.10 În aceste ultime condiții, nu doar identitatea suportă destructurări și- recompuneri, ci și antropologia însăși. Apar ramuri antropologice noi, centrate pe probleme sociale. Una dintre ele este antropologia bolii. Ea ,,aruncă o lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei...,,.11 Marc Auge și Jean-Paul Colleyn exemplifică aceste subiecte cu antropologia persoanei (Marcel Mauss) și simbolismul social
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Cer și Pământ. Acest fapt originar, de o ,,sacră gravitate" (Mircea Eliade) a devenit ulterior modelul ontologic unanim imitat de oamenii culturilor premoderne. Universul mental arhaic a fost saturat de imagini, simboluri, credințe și mitologii ale Magnei Mater. Toate erau centrate în jurul Pământului ca temei ontologic primordial, ca unitate cosmică a hierofaniilor și a formelor difuze ale sacrului. Una dintre aceste ipostaze magico-religioase ale sacrului era și dealul, colina. Dealul era deal și, în același timp, altceva. Era un simbol cosmic
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a violenței urbane, derulându-se Într-un mediu impersonal, denotă adesea, după opinia psihanaliștilor și a câtorva sociologi, În mod paradoxal, dorința de a intra În contact cu celălalt, chiar dacă Îl distruge. Violența devine un element esențial al constituirii subiectului, centrată pe conflict și pe stăpânirea surselor de putere. Aceste concepte pot reprezenta idei În elaborarea unei cercetari. Elaborarea unui chestionar tip pentru validarea ipotezei violenței simbolice (si a frustrării comparativeă ar putea verifica existența corelațiilor dintre trei tipuri de agresivitate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
se crede de multă vreme egal cu sfătuitorii săi. Impulsivitatea, necenzurată Încă suficient de autoinhibițiile impuse de normele sociale, poate fi la originea fenomenelor de vandalism cu care școala Începe să se confrunte Într-o măsură tot mai mare. Activitățile centrate pe interesele reale ale vârstei, inițiate de educatori pentru a valorifica timpul elevilor, pot fi factori de prevenire dacă un asfel de demers se bazează pe excluderea formalismului și a poziției autoritare. Dorința reală a educatorului de a afla ce
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
agresive. Din acest motiv, pentru ca școala să-și asume acest rol de prevenire și stăpânire a fenomenului, prima investiție trebuie facută În domeniul formării formatorilor. Trebuie să recunoaștem că, atât În cadrul formării inițiale, cât și al formării continuie, atenția este centrată asupra lucrului cu clasele de elevi “fără probleme”. Se discută mult prea puțin despre modalitățile de abordare a claselor dificile. Este nevoie de o formare specifica, În masură să permită satisfacerea cerințelor elevilor “cu probleme”. Nu putem aștepta pasivi ca
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
violență; - ameliorarea comunicării cu elevii ce manifestă comportamente violente și stabilirea unor relații de Încredere; - determinarea conflictelor cu ajutorul formatorilor În discuție; - dezvoltarea parteneriatului școală-familie; - colaborarea cu specialiștii În cadrul lucrului În rețea; Este recomandabil ca aceste cursuri de formare să se centreze Îndeosebi pe exerciții practice care pleacă de la experiența concretă a profesorilor, de la studii de caz, puneri În situații prin care profesorii au ocazia de a schimba opinii, de a găsi soluții din perspectiva rolului pe care Îl joacă.Multitudinea și
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a violenței urbane, derulându-se Într-un mediu impersonal, denotă adesea, dupa opinia psihanalistilor și a câtoreva sociologi, În mod paradoxal, dorința de a intra În contact cu celalalt, chiar dacă Îl distruge. Violența devine un element esențial al constituirii subiectului, centrată pe conflict și pe stapânirea surselor de putere. Aceste concepte pot reprezenta idei În elaborarea unei cercetări. Elaborarea unui chestionar tip pentru validarea ipotezei violenței simbolice (și a frustrării comparative) ar putea verifica existența corelațiilor dintre trei tipuri de agresivitate
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
medalia Mihai Viteazul, de la 1600, sunt în mare parte divergențe. Mergând pe linia exigentei dure în judecarea autenticității medaliilor, instaurata la început de secol de Corneliu Secăsanu, Constantin Moisil a întreprins un studiu atent și amănunțit al tuturor exemplarelor cunoscute, centrat pe ideea că nici unul nu este o realizare contemporană cu Viteazul Domnitor. Ștefan Tănăsescu, raportând medalia la portrete ale voievodului din 1600 și la realizări numismatice din același an și din zona transilvana, judecând deci medalia într-un context mai
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
contemporană cu Viteazul Domnitor. Ștefan Tănăsescu, raportând medalia la portrete ale voievodului din 1600 și la realizări numismatice din același an și din zona transilvana, judecând deci medalia într-un context mai larg, încearcă să acrediteze ideea, pe care se centrează întregul sau studiu, că se cunoaște doar un singur exemplar original, cel de la Viena. Părerea lui Ștefan Tănăsescu nu este împărtășită de Octavian Iliescu, care își propune, cum ne comunica prin titlul studiului citat în notă 67, „identificarea exemplarelor originale
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu cea actuala, credem că aceasta nu sună prea românește mai ales pe medalia celei mai vechi instituții de învățământ academic din România. În finalul acestui capitol vom evidenția că reprezentările de pe medaliile instituțiilor de învățământ superior din Iași se centrează pe aceeași idee esențială, a stabilirii identității proprii, a statutului istoric și actual. După cum s-a văzut, Universitatea de Stiinte Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” a realizat două medalii ale căror reprezentări comunica opinii diferite în legătură cu începutul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]