7,304 matches
-
habitatul lor. Gordon W. Allport și Thomas F. Pettigrew, studiind populațiile de zuluși din Africa, au remarcat că percepția acestora e puternic influențată de apartenența culturală. Astfel, populațiile de zuluși trăiesc în locuințe circulare și într-un mediu deschis construit circular și, în consecință, nu sînt atît de susceptibili la iluzia Müller-Lyer precum europenii, care trăiesc "verticalizant", în locuințe dreptunghiulare, dispuse de-a lungul unor linii (străzi, bulevarde) ce se intersectează în unghi drept (rectangular). Studii relevante care s-au derulat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
derivînd dintr un obiect rectangular. O asemenea achiziție perceptivă se formează încă din primii ani de viață, iar acest mod de structurare a percepției se consolidează pe parcursul socializării. Spre deosebire de subiecții confruntați mereu cu spații rectangulare, cei ce trăiesc în medii circulare și întinse în plan (precum în cadrul comunităților din zonele de cîmpie sau chiar deșertice) înregistrează proporții mult mai scăzute în percepțiile rutiniere pentru liniile și unghiurile drepte. Așadar, o asemenea obișnuință de inferență de a interpreta unghiurile obtuze sau ascuțite
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în al doilea rînd, dacă susținem că valorile au un rol important în structurarea și formarea personalității prin internalizarea lor la nivelul atitudinilor și comportamentelor, nu mai putem afirma că trăsăturile de personalitate determină valorile, deoarece am avansa un argument circular. Dilemele care apar în definirea conceptului de valoare rezultă din modul în care sînt constituite aceste definiții. Majoritatea definițiilor conțin elemente funcționale, valoarea fiind definită prin intermediul funcției pe care o îndeplinește. De exemplu, Kluckhohn se referă în definiția sa la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
anumite trăsături de personalitate sau caracteristicile de personalitate determină preferința pentru anumite valori? Prin urmare, atît timp cît conceptul de valoare nu există independent de dorințele, motivațiile și preferințele individului, atunci introducerea acestor elemente în definiție conduce la o inferență circulară. Toate încercările evocate de a defini valoarea ne-au creat mai degrabă o imagine care, în sens simbolic, întreține ambiguitatea căutării a ceva căruia îi vedem efectele, îi cunoaștem funcțiile, observăm că funcționează, însă cu toate acestea ne "învîrte" într-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este acela care creează valorile și tot el este cel care dă sens și semnificație acestor concepte prin activitatea lor. în contradicție cu aceste afirmații care, după cum am văzut deja în capitolul anterior, se constituie într-un tip de argument circular, Taylor (1998, p. 31) susținea că e imposibil să ne imaginăm un stadiu al vieții în care oamenii, ajungînd la concluzia că sînt ființe spirituale, au trebuit să inventeze un sens pentru "corect"/ "incorect" sau "bine"/"rău". în viziunea sa
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
surprindem ceea ce este specific conceptului de valoare. Pe măsură ce ne-am confruntat cu mai multe impasuri epistemologice, am realizat că este inutil să continuăm căutarea unei definiții nominale a conceptului de valoare. Orice definiție va conține în cele din urmă elemente circulare, de vreme ce trebuie să introducem aceste elemente în argumentele noastre pentru a defini semnificația valorii. în aceste condiții, conceptul de valoare va fi descris în următorii termeni: valorile sînt categorii apriorice, de natură nonempirică, avînd fundamente morale care operează în registrul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și răspunsul sînt două noțiuni total diferite, mai ales prin natura lor, pe cînd valorile și atitudinile au foarte multe elemente comune. Al doilea tip de abordare a fost deja dezbătut în capitolul precedent, noțiunea de dezirabilitate inducînd un raționament circular în cadrul relației valori atitudini. A treia abordare ne permite să conceptualizăm valorile nu ca stimuli, ci ca orientări fundamentale importante, care ne informează în procesul de formare a atitudinilor. Prin urmare, valorile, spre deosebire de atitudini, au o natură criterială, atitudinea reprezentînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de vedere economic, devine din ce în ce mai individualistă. Cînd bogăția unei țări crește, cetățenii au mai mare acces la resurse care le permit să aibă mai multă independență și intimitate și posibilitatea de a alege singuri, lucru ce potențează, într-un mod circular, individualismul inițial. Spre deosebire de individualism și distanța față de putere, dimensiunea culturală masculinitate-feminitate și evitarea incertitudinii nu sînt corelate cu nivelul economic și nici cu reperele climatice (Basabe et al., 2002, p. 108). Societățile relativ izolate tind să fie rînduite după reguli
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
navigație 52. Între timp, nici diplomația română nu a stat cu mâinile în sân. Presimțind o nouă ofensivă diplomatică a Austro-Ungariei la sesiunea CED din toamnă, ministrul român de externe, Vasile Boerescu, a trimis pe 23 iunie 1880 o notă circulară agenților diplomatici și miniștrilor plenipotențiari ai României din capitalele europene, cerându-le să sondeze opiniile guvernelor pe lângă care erau acreditați în privința proiectului austro-ungar, fără a dezvălui poziția oficială a autorităților de la București 53. Inițiativa șefului diplomației române a fost continuată
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și furtunoasă ofensivă diplomatică. Luând inițiativa, guvernul austro-ungar a încercat, în cursul primelor luni ale anului 1881, să-l determine pe cel român să accepte mult-discutatul proiect. La 9 februarie (1881), șeful diplomației vieneze, baronul Haymerle, a elaborat o notă circulară în care făcea guvernului de la București o seamă de concesii. Astfel, ministrul de externe al dublei monarhii a acceptat ca, în privința problemelor zise de principiu, viitoarele decizii ale acestui organism să fie luate cu unanimitate de voturi, iar în cazul
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
lunii iunie 1881 și a fost plină de surprize. Astfel, dacă România s-a arătat dispusă să renunțe la atitudinea intransigentă, dovedindu-se conciliantă, în schimb Puterile Centrale - Austro-Ungaria susținută de Germania - au refuzat orice concesie, neabătându-se de la nota circulară a baronului Haymerle de la 1 februarie. Dacă delegatul României, colonelul Pencovici, a refuzat la început să se pronunțe, amânându-și luarea cuvântului după ascultarea opiniilor celorlalți plenipotențiari, în schimb, spre marea surpriză a tuturor, adversarul nr. 1 al monarhiei habsburgice
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
nu a rămas pasivă, ea încercând prin toate mijloacele legale posibile să contracareze manevrele Vienei. Înainte de a afla despre negocierile Barrère-Wolkenstein - lucru care s-a petrecut de abia în septembrie 106 -, ministrul român al Afacerilor Străine, Eugeniu Stătescu, prin nota circulară din 20 iunie/2 iulie, le dădea instrucțiuni precise miniștrilor plenipotențiari ai României în străinătate să urmărească atent demersurile diplomatice austro-ungare pe lângă guvernele statelor acreditate și să informeze apoi cu promptitudine autoritățile de la București. În același timp, li se cerea
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
atribuții excepționale. Acest sistem îi poate părea Europei o garanție suficientă pentru interesele navigației, dar, din punct de vedere al drepturilor Statelor riverane, pare la fel de puțin acceptabil ca acela al proiectului aflat actualmente în discuție"159. În sfârșit, prin nota circulară din 15/27 decembrie 1881, guvernul român și-a precizat poziția oficială în legătură cu chestiunea Dunării. El era de acord cu elaborarea regulamentelor de navigație de către CED, cu participarea statelor riverane și cu supravegherea acestora de către un inspector general numit de
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
astfel încât șeful Foreign Office, lordul Granville, a dat instrucțiuni ambasadorului Regatului Unit la Paris, lordul Lyons, să încunoștiințeze cabinetul francez că Londra era dispusă să găzduiască viitoarea conferință a Marilor Puteri 216. Această intenție a fost repetată și în nota circulară din 11 decembrie (1882), trimisă de lordul Granville plenipotențiarilor Marii Britanii în capitalele europene 217. Prin acest document diplomatic, statele semnatare ale Tratatului de la Berlin erau invitate să participe la Conferința internațională de la Londra, preconizată a avea loc la începutul anului
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
conforme cu dorințele legitime ale României 220. Justețea punctului de vedere românesc și legitimitatea participării României la o viitoare conferință internațională în problema Dunării au fost expuse și argumentate de ministrul român de externe plenipotențiarilor României în străinătate în notele circulare din 25 noiembrie și 10 decembrie 1882, aceștia având misiunea de a le face cunoscute autorităților din țara de reședință 221. În urma primirii depeșei lui D.A. Sturdza, Ion Ghica, care sesizase deja guvernul român asupra unor indicii care duceau la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ai căror reprezentanți în Comisia Europeană și-au dat votul în favoarea lui când acesta a fost supus de comisarul francez în ședința din 27 mai"232. Poziția guvernului de la București era însă clară și intransigentă, ea fiind reflectată în telegrama circulară din 8 ianuarie 1883, expediată de ministrul Afacerilor Străine, Dimitrie A. Sturdza, plenipotențiarilor României de la Londra, Paris, Roma, Viena, Berlin, Sankt Petersburg și Constantinopol: "Având în vedere zvonurile atribuind Puterilor intenția de a nu oferi României, în perioada Conferinței de la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Având în vedere zvonurile atribuind Puterilor intenția de a nu oferi României, în perioada Conferinței de la Londra, decât o participare cu un titlu inferior și sub o modalitate specială oarecare, vă autorizez să declarați categoric, bazându-vă pe nota mea circulară din noiembrie, că guvernul regelui nu va lua parte la conferința în problema Dunării decât dacă România este pusă pe piciorul celei mai perfecte egalități cu celelalte puteri (s.n.)"233. La jumătatea lunii ianuarie, 1883, ministrul român de externe, D.A.
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Convențiuni de navigație. Chestiunea Dunărei, vol. 192, dos. 8 Conv. D2 a, partea I 1879-1880. Lucrări preparatorii, f. 278-280. 67 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, loc. cit., f. 451. 68 Ibidem, dosar nr. 13/1881, filele 1-3. Nota circulară a cabinetului de la Viena din 17 august 1880. 69 Ibidem, dosar nr. 40/1880, fila 749. Telegrama din 12 decembrie 1880, trimisă din București de Hoyos, la Viena, lui Haymerle. 70 Ibidem, dosar nr. 13/1881. filele 3-4. Nota circulară
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
circulară a cabinetului de la Viena din 17 august 1880. 69 Ibidem, dosar nr. 40/1880, fila 749. Telegrama din 12 decembrie 1880, trimisă din București de Hoyos, la Viena, lui Haymerle. 70 Ibidem, dosar nr. 13/1881. filele 3-4. Nota circulară din 9 februarie 1881 a cabinetului din Viena, trimisă ministrului Hoyos la București. 71 Ibidem, f. 4-5. 72 Ibidem, f.5. 73 Ibidem, f. 5-6. 74 Cestiunea Dunărei, p. 115. Raportul lui Mihail Kogălniceanu către Vasile Boerescu, din 11 decembrie
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
p. 86. 103 Paul Gogeanu, op. cit., p. 87. 104 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 117. 105 H. Hajnal, op. cit., p. 156. 106 Cestiunea Dunărei, p. 300. Eugeniu Stătescu către Ion Ghica, telegrama din 6 septembrie 1881. 107 Ibidem, pp. 219-220. Nota circulară a lui Eugeniu Stătescu, ministrul Afacerilor Străine, către reprezentanții României în străinătate, 20 iunie 1881; de asemenea, Arhiva M.A.E., loc. cit., vol. 193, f. 391. Circulara lui Eugeniu Stătescu către Legațiile României din 20 iunie/2 iulie 1881
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Biblioteca Națională, fond Brătianu, pachet XLVI, dosar 1, mapa 4. Ion Bălăceanu către I.C.Brătianu, 18 decembrie 1881. 124 Arhiva MAE, fond 21, Corespondență cu Legația din Viena 1880-1884, vol. 177, f. 81. De asemenea, Cestiunea Dunărei, pp. 303-307. Nota circulară a lui E. Stătescu din 15/27 decembrie 1881. 125 Arhivele Naționale, Microfilme Anglia, r. 131, P.R.O.F.O. 104/22, f. 278-279. White către Granville, raportul secret din 15 noiembrie 1881. 126 Ibidem, f. 278. 127 Ibidem, f.
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
iunie 1882 a lui Ion Bălăceanu către Eugeniu Stătescu. 215 Paul Gogeanu, op. cit., p. 113. 216 Ibidem. De asemenea, Cestiunea Dunărei, p. 436-437. Telegrama din 28 octombrie 1882 adresată de contele Granville vicontelui Lyons. 217 Cestiunea Dunărei, p. 464. Nota circulară a lordului Granville către miniștrii plenipotențiari ai Marii Britanii în străinătate, din 11 decembrie 1882. 218 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 124. 219 Cestiunea Dunărei, pp. 446-447, 450 și 455. Telegramele lui P.P. Carp către D.A. Sturdza din 23 și 25 noiembrie
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Dunărei, vol. 195, dosar 8 conv, D2 d.p. IV, iunie-decembrie 1882, f. 315 și 381. 220 Ibidem, p. 447-448. Telegrama lui D.A.Sturdza către Ion Ghica din 25 noiembrie 1882; Ibidem, f. 329. 221 Ibidem, pp. 448-450 și 458-460. Notele circulare ale lui D.A. Sturdza către reprezentanții României în străinătate din 25 noiembrie și 10 decembrie 1882; Ibidem, f. 330-332 și 448-451. 222 Anastasie Iordache, op. cit., p. 329. 223 Ion Ghica, La Question du Danube, în Anastasie Iordache, op. cit., pp. 330-332
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și de ridicarea a buzei superioare; - mișcări de închidere deschidere a maxilarelor; - mișcări de închidere deschidere a maxilarelor asociate mișcărilor de apropiere - îndepărtare a comisurilor bucale; 3. Exerciții pentru limbă și obraji: - masajul obrajilor cu vârful limbii într-o mișcare circulară ce trece pe sub buza superioară și buza inferioară; - mișcări alternative de umflare - sugere a obrajilor; - mișcări de scoatere - introducere a limbii ascuțite, respectiv a limbii lățite;mișcari de plasare a limbii înafară pe buza superioară sau buza inferioară; - mișcări de
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
IRADIEREA INTRAOPERATORIE (IORT) Este rezervată strict pentru CC extrahepatic și mai ales distal; se utilizează un mini-accelerator liniar cu electroni, energie de 8-9 MeV. Se practică examenul histopatologic extemporaneu al marginilor de rezecție. Doza este în fracțiune unică, cu aplicatorul circular de 6 cm diametru (5- 7 cm), sterilizat, introdus în imediata vecinătate a patului operator, cu îndepărtarea instrumentală a ficatului, stomacului si intestinului subțire (în particular duodenul) din proximitatea câmpului de iradiere. Doza este de 12,5 Gy pentru rezecție
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Adrian Bartoş, Cornel Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/92165_a_92660]