7,605 matches
-
pe respectiva dimensiune este cu totul binevenită. Punând în discuție comunicarea de masă cel de-al doilea sens al conceptului de comunicare în psihosociologie sunt analizate dimensiunile impactului social al comunicării prin mass-media. Se tratează pertinent efectele cognitive, afective și comportamentale pe care mijloacele media cu deosebire televiziunea le produc în personalitatea oamenilor și în viața socială. În acest context, se analizează succint și fenomenul creșterii impresionante a consumului de televiziune în societatea românească care, pe lângă faptul că a produs o
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
comunicăm idei, atitudini și sentimente, de fapt noi dăm un răspuns. Dar răspunsul nostru este bazat pe evaluarea pe care o facem celeilalte persoane, cu alte cuvinte se referă la percepția celuilalt. Reprezintă o abilitate socială comunicațională să observăm aspectele comportamentale ale unei persoane și să le evaluăm cu acuratețe. În acest caz, ideea de feedback, despre care am mai vorbit, include reacțiile la spusele interlocutorului și implicit corecțiile pe care le facem propriei comunicării. Interacțiunea cu alții se desfășoară bine
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pentru a consuma produsul unei activități care nu "cântărește" decât 13 miliarde de franci. Consecințe sociale generate de televiziune Într-o încercare de sinteză a efectelor impactului televiziunii asupra oamenilor și societății surprindem trei domenii bine definite: cognitiv, afectiv și comportamental (2007, Case studies of various media. Television). Efecte cognitive * Factor social responsabil pentru schimbarea personalității contemporane. * Cauza majoră a descreșterii numărului de oameni care citesc ziare și reviste. * Reprezintă cea mai mare distracție pentru cei care au o educație sub
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
atractivă a educației, distracției și dezvoltării culturale a copiilor. * Anormalitățile vieții de zi cu zi devin informații obișnuite prin știrile televiziunii. * Asigură oportunități pentru eliberare emoțională și relaxare. * Comunică viața mai degrabă în termeni emoționali decât în termeni intelectuali. Efecte comportamentale * Efectele televiziunii în raport cu comportamentul: * produce efecte similare pentru toate clasele sociale, indiferent de locul de rezidență a oamenilor și durata vizionării; * efectul este mai mare asupra comportamentului adulților decât asupra comportamentului copiilor; * efectul este mai mare asupra oamenilor care prestează
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
include ideea că emițătorul adaptează stilul comunicării în răspuns la feedback-ul pe care îl primește. Feedback-ul este prezent continuu în conversație. El poate fi un răspuns deliberat (de exemplu, o replică) ori unul neintenționat (de exemplu, unele manifestări comportamentale nonverbale). Filtre (bariere) ale comunicării Factorii din procesul comunicării care împiedică o comunicare deschisă între sursă și destinație. Ei există în indivizi (filtre psihologice) în semnal / mesaj (filtre semantice) și context (filtre mecanice). Grup doi sau mai mulți oameni care
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mentală, psihică pe care și-o păstrează pe tot parcursul nuvelei. Eroina e un personaj ,,sănătos" care nu iese erodat din micile sau marile bătălii ale vieții de zi cu zi, ci maturizat de experiența trăită. Ultimele studii de psihologie comportamentală vorbesc despre ușurința cu care omul reușește să-și modifice parametrii de normalitate ai psihicului sub imperiul problemelor cotidiene. Egoismul, vanitatea, patimile dau personalităților marcate o orientare disfuncțională ce poate fi așezată, adeseori, în teritoriul patologiei. "Anxietatea de moment" o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Este excepțională capacitatea lui Slavici de a surprinde relația umană cu toate volutele pe care le presupune aceasta pe o durată de timp dată. Scriitorul e înzestrat cu această abilitate unică de a sesiza și nota în consecință toți indicatorii comportamentali greu observabili de către persoanele care îi produc sau de către cele care cu care intră în contact direct. Personajele devin oameni vii, iar rolul său pare a fi doar acela de a-i urmări în acțiune. Primind vestea despre nenorocirea ce
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
știm îns bine ce pondere crescând o au științele psihosociale din sistemul științelor în general și cât de mare este efectul educației și autoeducației, pentru a nu face abstracție tocmai de ceea ce particularizeaz ori caracterizeaz modul nostru de a fi comportamental, de a ne înscrie pe o orbit a devenirii prin educație și autoeducație, dac vrem cu adevrat s ne integrm social și s coexistm cu ceilalți semeni, printr-un raport de integrare și cooperare uman, schimbând idei și nu prudențe
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
viețile lor, dar în care investesc tot mai puțin interes și entuziasm; din acest punct de vedere, modul lor de a supraviețui în mediul școlar seamănă întrucâtva cu reacțiile animalelor închise în cușcă. Supertribul compactează, unifică, reducând numărul de tipare comportamentale la minimum. În sărăcia comportamentală și afectivă orice stimul este bun pentru a declanșa o reacție, iar reacția este privită ca o urmă de interes din partea copilului. Cum spunea Dewey, copilul se obișnuiește cu orice, dacă nu îi oferi ce
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
investesc tot mai puțin interes și entuziasm; din acest punct de vedere, modul lor de a supraviețui în mediul școlar seamănă întrucâtva cu reacțiile animalelor închise în cușcă. Supertribul compactează, unifică, reducând numărul de tipare comportamentale la minimum. În sărăcia comportamentală și afectivă orice stimul este bun pentru a declanșa o reacție, iar reacția este privită ca o urmă de interes din partea copilului. Cum spunea Dewey, copilul se obișnuiește cu orice, dacă nu îi oferi ce trebuie sau ce vrea. Dar
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
o face pentru că nu are încotro. Și nu are încotro deoarece școala nu-i oferă alternative: "Tiparele emoționale ale oamenilor din supertrib sunt blocate în mod constant dintr-un motiv sau altul. În mijlocul bogăției materiale se manifestă o mare sărăcie comportamentală. Atunci, ca și animalele de la zoo, sunt obligați să răspundă la stimuli subnormali, indiferent cât de slabi". (Morris, 2010, p. 286) Experiențele exterioare școlii se regăsesc fie în medii controversate (cluburi, baruri, săli de fitness etc.) fie în spațiul virtual
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ale copilului (stările de motivare/demotivare, interes/dezinteres, curiozitate/plictis în raport cu nivelul și complexitatea conținuturilor utilizate în activitățile de învățare). 5.11. Copilul între supra și sub motivare Dacă stimularea este prea puternică, afirmă Desmond Morris, îți poți reduce răspunsul comportamental prin scăderea reacțiilor față de stimulii primiți. Principiul detașării în cazul unei suprastimulări excesive presupune recursul la stereotipuri (ticuri) care liniștesc pentru că sunt familiare: închis ochii, somnolență, mâzgălitul unei hârtii, visarea cu ochii deschiși etc. Maimuța goală trăitoare în supertrib este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
modul de funcționare a elementelor înnăscute). Irenäus Eibl-Eibesfeldt notează: "Comportamentul agresiv este utilizat adesea pentru testarea spațiului social de mișcare. Copiii se comportă agresiv pentru a vedea cât de departe pot merge. Răspunsul celorlalți le indică limitele toleranței, precum și norma comportamentală a culturii din care fac parte. [...] Agresivitatea explorativă joacă un anumit rol și în cazul confruntărilor pentru o poziție în ierarhia grupului mic. Agresivitatea explorativă permite descoperirea punctelor slabe ale partenerilor". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 118) Școala se constituie prin excelență
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de salut, cel mai cunoscut fiind strângerea amicală a mâinii; comportamente de remotivare, ceea ce presupune utilizarea de către adulți a gesturilor și limbajului utilizate de copii, printre care și oferirea de hrană: "[...] am preferat ipoteza că este vorba de un mecanism comportamental înnăscut deoarece chiar și copii foarte mici apelează la acest comportament în mod spontan și adecvat situației, de exemplu atunci când vor să se împrietenească cu un străin". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 125) În aceeași categorie intră și comportamentele de îngrijire socială
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ceilalți; * limba folosită pentru a dezinforma sau direcționa greșit; * limba este traductibilă; * abstracțiunile în limbaj și gândire; * antonimele, sinonimele; * noțiunile logice de "și", "nu", "opus", "echivalent", "parte/întreg", "general-particular"; * distincțiile cognitive binare; * culorile alb și negru; * clasificarea după: vârstă, tendințele comportamentale, părți ale corpului, culori, faună, floră, sex, spațiu, instrumente, condiții meteo ș.a.; * discrepanțe între limbaj, gândire și acțiune; * vorbire figurativă, metafore; * simbolism, limbaj simbolic; * tabu-uri, interdicții; * discursuri speciale pentru ocazii speciale; * prestigiu pentru folosirea elevată a limbii; * unități temporale
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
pe Twitter. A dat, astfel, naștere nu numai unui curent în modă, dar și unei anumite atitudini, cântecele și aparițiile ei abordând în cele mai multe cazuri teme, precum sexualitatea, încrederea în sine și eșecul amoros. Succesul ei în construirea unui pattern comportamental, folosit la nivel global, poate fi înțeles din felul în care artista își motivează drumul pe care a pornit: Când scriu muzică, mă gândesc la hainele pe care vreau să le port pe scenă. Este important ca lucrurile să se
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sociale, decât de un set de norme. Argumentul structuralist a încercat să clarifice cum actorii unei societăți produc socialul și sunt produși social de către contextul cultural. Realizând distincția dintre actorii sociali și interacțiunea socială într-un sistem social, față de normele comportamentale, structuraliștii au încercat să stabilească o referință pentru structura socială, care este independentă din punct de vedere analitic față de cultura și artefactele produse în acel sistem. Normele de interacțiune sunt, de asemenea, produse de către participanții ce interacționează, dar întrebarea privind
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
comune caracterizează viața socială. Ele iau forma unor așteptări sociale încorporate în norme. Normele sunt reguli sociale sau linii directoare (eng., guidelines) care stabilesc care tip de comportament este potrivit sau nepotrivit în anumite situații"84. Normele sociale reprezintă așteptările comportamentale, oferind indicii despre cum ar trebui să ne comportăm într-un grup sau într-o societate. Din punct de vedere strict sociologic, normele au fost definite drept "regulile pe care un grup le folosește pentru a stabili care sunt valorile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care normele și valorile sociale sunt configurate în cadrul procesului din ce în ce mai accentuat de specializare a rolurilor sociale și de diviziune a muncii în societatea industrială de la sfârșitul secolului al XX-lea. Integrarea în viața socială se realizează în conformitate cu valorile și normele comportamentale, care permit unui individ să se miște în spațiul social și să se bucure de coeziune, încredere și stabilitate 128. Durkheim a intuit importanța valorilor în construirea reprezentărilor sociale colective (cum sunt idealurile), în asigurarea sentimentului de apartenență socială la
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Valori personale și valori culturale O valoarea personală sau una culturală funcționează ca o valoare etică absolută sau relativă, iar interiorizarea (acceptarea și respectarea) acesteia întemeiază acțiunea etică 155. Un sistem de valori este un set de valori și prescripții comportamentale, care poate explica acțiunile sociale ale unui individ sau ale unei colectivități care folosesc respectivul sistem și care, totodată, are o structură internă, ce definește relațiile dintre valori (unele valori sunt centrale, altele marginale, unele sunt fundamentale, altele particulare). Configurarea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
alegătorilor, fiind astfel interesat să-i convingă pe aceștia că valorile pe care el le susține sunt cele mai bune. El va căuta să impună valorile lui față de cele ale contracandidaților. * "Valorile dau naștere atitudinilor și orientează comportamentele. Semnificația matricelor comportamentale nu poate fi elucidată fără a ne referi la valorile culturii cu care avem de-a face". * "Valorile mobilizează acțiunile, mai ales când sunt neglijate, contrazise, atacate, luate în derâdere"181. Capitolul 7 Configurarea valorilor la nivel național 7.1
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
principii valorice și tipuri de valori). O valoarea personală sau una culturală funcționează ca o valoare etică absolută sau relativă, iar interiorizarea (acceptarea și respectarea) acesteia întemeiază acțiunea etică. Un sistem de valori este un set de valori și precripții comportamentale, care poate explica acțiunile sociale ale unui individ sau ale unei colectivități care folosesc respectivul sistem și care, totodată, are o structură internă, ce definește relațiile dintre valori (unele valori sunt centrale, altele marginale, unele sunt fundamentale, altele particulare). Configurarea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
omului în ea, la relațiile omului în ea, la relațiile omului cu ceilalți și cu privire la dezirabil și indezirabil, așa cum pot fi acestea legate de mediu și de relațiile inter-umane" (Kluckhohn). Sistemul de valori Este un set de valori și prescripții comportamentale, care poate explica acțiunile sociale ale unui individ sau ale unei colectivități care folosesc respectivul sistem și care, totodată, are o structură internă, ce definește relațiile dintre valori (unele valori sunt centrale, altele marginale, unele sunt fundamentale, altele particulare). Configurarea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
societăți diferite. Deși difuziunea culturală este asociată cu manifestări foarte diverse, din domeniul artelor, tradițiilor, economiei, războiului etc., acestea pot fi grupate în 4 tipuri: difuziunea expansivă; difuziunea relocată; difuziunea ierarhică; difuziunea prin contagiune. Normele sociale Normele sociale reprezintă așteptările comportamentale, oferind indicii despre cum ar trebui să ne comportăm într-un grup sau într-o societate. Din punct de vedere strict sociologic, normele au fost definite drept "regulile pe care un grup le folosește pentru a stabili care sunt valorile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
care normele și valorile sociale sunt configurate în cadrul procesului din ce în ce mai accentuat de specializare a rolurilor sociale și de diviziune a muncii în societatea industrială de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Integrarea în viața socială se realizează în conformitate cu valorile și normele comportamentale, care permit unui individ să se miște în spațiul social și să se bucure de coeziune, încredere și stabilitate 215. Durkheim a intuit importanța valorilor în construirea reprezentărilor sociale colective (cum sunt idealurile), în asigurarea sentimentului de apartenență socială la
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]