4,653 matches
-
contabilitatea veniturilor și cheltuielilor sale, la început fiind ținută de conducere, ca apoi să fie executată de un contabil. Despre o contabilitate regulată și normală, în trecut, la noi în comună nu putea fi vorba. Deși Constantin Brâncoveanu menționează în „Condica Vistieriei” despre modul abuziv în care se făcea administrarea financiară a țării apăsate de dușmani, abia mai târziu, în urma păcii de la Adrianopole (1829), prin Regulamentul Organic s-a reglementat și în Țările Române o contabilitate care să facă „controlul daravelilor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vechi timpuri. Paralel cu aceste ocupații de bază, localnicii au cules din păduri și de pe islazuri plante pentru tămăduirea bolilor și pentru vopsit, fructe de pădure și ciuperci pentru hrană sau au vânat animale sălbatice pentru carne și blană. Din Condica Livezilor de pe anul 1803, aflăm că în satul Tarnița erau vii și vite, dar puțin loc pentru culturi agricole. Este interesant de consemnat faptul că, numai cu 13 ani mai târziu, în anul 1816, satul apare cu o parte de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cai de schimb și cai de poștă). Alături de agricultură, creșterea animalelor a constituit ocupația de bază a locuitorilor din zonă. În evul mediu, răzeșii erau obligați să producă fân pentru boieri și pentru domnitori. Aceste obligații erau consemnate și în Condica lui Constantin Mavrocordat din anul 1742, când sătenii din Lichitișeni și Oncești trebuiau să presteze această muncă. Animalele (boi, vaci, oi, porci, cai) erau o însemnată bogăție . În anii 1772-1774, erau consemnați 2 ciobani, un văcar, un porcar și un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
din perimetrul lucrării noastre în funcție de toate acestea. Din recensământul pe anii 1772-1773, rezultă că satul Oncești avea 83 de case cu oameni în ele, pentru ca un an mai târziu numărul lor să scadă la 78 de case. În „Condica iluzilor pe anul 1803”, localitatea Oncești era trecută ca având 62 de iluzi 1 și 10 scutiți, pentru ca în „Condica vistieriei Moldovei din anul 1816” să apară un număr de 30 de birnici și 25 de scutiți. În anul 1830
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de case cu oameni în ele, pentru ca un an mai târziu numărul lor să scadă la 78 de case. În „Condica iluzilor pe anul 1803”, localitatea Oncești era trecută ca având 62 de iluzi 1 și 10 scutiți, pentru ca în „Condica vistieriei Moldovei din anul 1816” să apară un număr de 30 de birnici și 25 de scutiți. În anul 1830 erau consemnate 102 case, iar cu doi ani mai târziu, populația satului Oncești era de 100 de birnici, 14 fără
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
bugetul statului. Ca încurajare la muncă, li se dădeau pînă la 50 grame de rachiu pe zi, iar duminica primeau 1 litru de vin. Regulamentele organice instituie pentru prima oară cazierul arestaților, închisorile fiind obligate să țină un registru, o "condică numerotată, scriptuită și jnuruită spre a se scrie în aceea tîlharii osîndiți spre pedeapsa ocnelor cu numele, porecla, fizionomia lor, fie și satul și ținutul de unde vor fi șezători acei vinovați și ziua și luna în care s-au primit
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
elaborînd cele mai importante legi și regulamente penitenciare. Reforma inițiată în Moldova a fost extinsă și în Muntenia, el fiind artizanul unificării serviciilor închisorilor și al codului penal român (a lucrat la elaborarea lui sub coordonarea lui Mihail Kogălniceanu), înlocuind "condicele criminalicești" domnești și trecînd administrația penitenciarelor în subordinea Ministerului de Interne ("Departamentul din năuntru"). A construit primele închisori pentru minori, care erau scoși la munci agricole, a stabilit ca nimeni să nu fie ținut în închisoare decît pe baza unui
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
despre locul Înmormântării, acesta pare a fi curtea Bisericii Zlataust din Iași deși nu există nici un document În acest sens. În curțile bisericii se Înmormântau, după obiceiul vremii, doar ctitorii și credincioșii cei mai apropiați parohiei respective, menționați sârguincios În condici. În arhiva bisericii, care conține documente Începând cu anul 1800, nu există Însă nici o mențiune, ceea ce, având În vedere popularitatea enormă de care se bucura Barbu Lăutarul, pare destul de curios, mai ales că, În tinerețe, cântase În strana Bisericii Zlataust
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
candida din nou, devenind staroste, dar al unui singur cartier din Iași. Avea trei fii, Gheorghe, Ioan și Vasile, toți cunoscuți cu apelativul Scripcariul, care călcau pe urmele bătrânului. Adunaseră sume considerabile odată ce În 1845 se răscumpărau din robie, conform „Condicii de Prescrierea birnicilor și a dezrobiților țigani din orașul Eși” (6 iulie 1845). Dacă imaginea devenită clasică, tabloul lui Iosif Iser (fig. nr. 3) după un desen de epocă, nil prezintă pe Barbu Lăutarul cântând la cobză, nici În această
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Zosim Oancea evocă în cartea sa tratamentul bolnavilor din lagărul Noua Culme prin replica dată de un medic deținut unui avocat deținut care i-a cerut medicamente: -”...medicamentele se dau numai la morți. Când moare omul trebuie să scrii în condică că l-ai tratat cu medicamente”. Un deținut care, deși bolnav a fost scos forțat la muncă, le-a spus anchetatorilor: “Robu-i rob, el nu poate lucra benevol.. Nu fac altceva decât să- și arate minciuna care e la baza
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și tabel cronologic de Maria Protase, București, Minerva, 1976. Munteanu, R.-I., Argumente pentru integrarea literară a României, http://editura.liternet.ro; Pann, Anton, Despre amor sau dragoste și ură, în vol. Opere complete, București, Semne, 2004. Prav. Cond. - Pravilniceasca Condică (1780), București, Editura Academiei Române, 1957. SD6 - Studii și documente cu privire la istoria românilor, vol. VI, Cărți donești, zapise și răvașe, ed. Iorga, Nicolae, București, Editura Ministerului de Instrucție, 1901-1914. Sweeney, Thomas J., Adlerian Counseling and Psychotherapy: A Practitioner's Approach, books
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
relațiile economice cu Ungaria au contribuit la fenomenul împrumutului termenilor de origine maghiară: vamă (cf. ung. vám); vameș (cf. ung. vámos) etc. Comerțul cu grecii și turcii a avut consecințe lexico - semantice în contactul lingvistic: catastif (cf. ngr. katástihon - registru, condică), mâzdă (cf. tc. plată), peșin (cf. tc. peșin - numerar) etc. Tot prin intermediul grecilor pătrund italienismele: spițer (cf. it. speziaria "negustor de mirodenii", azi "farmacist sau droghist"), piață (cf. it. piazza) etc. Foarte rari sunt termenii economici de origine slavă. Dosoftei
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
precum și în Legiuirea lui Caragea (1817, Muntenia) și Codul Calimach (1828-Moldova). Prin intermediul dispozițiilor cuprinse în Regulamentele Organice de la 1831 Codul comercial francez este aplicat și în Muntenia și Moldova, iar în 1864, după constituirea statului unitar român, a fost adoptată Condica de comerciu a principatelor Unite care reproduce modelul francez. În 1887 este adoptat un cod comercial propriu, inspirat de Codul comercial italian de la 1882 dar și de legislația belgiană și germană, iar în 1938 a fosta adoptat un nou Cod
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
pentru românii din nordul Bucovinei și din sudul Basarabiei. Rumoarea patriotică nu mai impresionează pe nimeni. Dar ceea ce deranjează mai tare este „prilejul” de care s-au agățat atâția profitori ai ideii naționale în Basarabia, pentru a bifa, retoric, în condica „iubirii de țară”, după ce și-au demonstrat bicisnicia pe terenul faptelor. Cu cât mai aproape de idealul unionist se află „independenta” Moldovă dintre Prut și Nistru, decât teritoriile românești stăpânite azi de Kiev? Dorin Tudoran, una din cele mai strălucite minți
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cronicii, concluzie întărită cu argumente lingvistice-stilistice de N.A. Ursu. În acest caz, meritele lui M. ar fi cu mult mai mari, el alăturându-se, deși cu o realizare mai modestă, unui ilustru șir de istoriografi. Istorie pentru sfânta mănăstire Putna, Condica mănăstirii Voronețul (care cuprinde și Domnia lui Ștefan Voevoda cel Viteaz) sunt texte cu caracter strict informativ. Scriind Condica mănăstirii Solca, el adaugă Arătare pentru Ștefan Tomșe Voevoda, o prelucrare în spirit hagiografic a vieții domnitorului. În timpul călătoriei la Petersburg
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
mai mari, el alăturându-se, deși cu o realizare mai modestă, unui ilustru șir de istoriografi. Istorie pentru sfânta mănăstire Putna, Condica mănăstirii Voronețul (care cuprinde și Domnia lui Ștefan Voevoda cel Viteaz) sunt texte cu caracter strict informativ. Scriind Condica mănăstirii Solca, el adaugă Arătare pentru Ștefan Tomșe Voevoda, o prelucrare în spirit hagiografic a vieții domnitorului. În timpul călătoriei la Petersburg arhimandritul și-a făcut unele însemnări, din care reiese în primul rând preocuparea pentru procurarea de cărți și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
lărgirea sferei lexicale și expresive M. este o figură de prim rang a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. SCRIERI: Călătoria la Petersburg de p.p. Vartolomei și Benedict (publ. Mihail Kogălniceanu), „Arhiva românească”, 1841, 335-360; Condica mănăstirii Voronețul, îngr. S.Fl. Marian, Suceava, 1900; Condica mănăstirii Solca, îngr. S.Fl. Marian, Suceava, 1902; Domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Ștefan Tomșa, îngr. S.Fl. Marian, Suceava, 1904. Repere bibliografice: V.A. Urechia, Arhimandritul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
de prim rang a culturii românești din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. SCRIERI: Călătoria la Petersburg de p.p. Vartolomei și Benedict (publ. Mihail Kogălniceanu), „Arhiva românească”, 1841, 335-360; Condica mănăstirii Voronețul, îngr. S.Fl. Marian, Suceava, 1900; Condica mănăstirii Solca, îngr. S.Fl. Marian, Suceava, 1902; Domnia lui Ștefan cel Mare și cea a lui Ștefan Tomșa, îngr. S.Fl. Marian, Suceava, 1904. Repere bibliografice: V.A. Urechia, Arhimandritul Vartolomei Măzăreanul (1720-1780), București, 1889; Iorga, Ist. lit. XVIII
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288070_a_289399]
-
una pustie. în ele trăiau o față bisericească și 35 de moldoveni. La scutiți sunt trecuți 1 vornic, 1 vătaf. Toți ceilalți sunt scutiți fiindcă s-a format sat nou și încă nu s-a împlinit termenul stabilit. Nici în Condica Liuzilor nu este trecut satul și nici în Catagrafia pe 1774 ci probabil a fost înglobat la Hudești. în schimb, în Condica Liuzilor la o rubrică aparte sunt trecuți 18 breslași ai spătarului Mihalache Costache ot Hudești și 8 breslași
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
sunt scutiți fiindcă s-a format sat nou și încă nu s-a împlinit termenul stabilit. Nici în Condica Liuzilor nu este trecut satul și nici în Catagrafia pe 1774 ci probabil a fost înglobat la Hudești. în schimb, în Condica Liuzilor la o rubrică aparte sunt trecuți 18 breslași ai spătarului Mihalache Costache ot Hudești și 8 breslași ai armașului Ioan Costache ot Hudești. S-ar putea ca aceștia să fie din Baranca. Catagrafiile din 1820 și 1832 nu înregistrează
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
salutare!..."). probabilitatea se exprimă prin modalizatorii specifici "mi-ar plăcea", "nu știu dacă te-aș iubi", "aș vrea". Este aici o proiectare în spațiul poetic a unui univers caragialian din care nu lipsesc nici adulterul, nici cadrul specific ("la CFR condica se ridică dimineața la 7 și jumătate"). Eul liric se prezintă uneori în ipostaza celui care are intuiția adevărului universal și atunci mărcile unui discurs care sintetizează esența lumii iau locul elementelor de incertitudine. Veșnicul joc se construiește pe un
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de ruși. Sunt deplânse abuzurile fanarioților, excesele dregătorilor și spolierile domnilor Constantin Hangerli, Ioan Gheorghe Caragea sau Alecu Suțu, rămași de pomină prin dăjdiile impuse. La sfârșitul cronicii se află un tezaur de date geografice, statistice și economice, preluate din condici boierești. Cronograful are o frază sobră, cam fără relief, cu o sintaxă arhaizantă, în grai muntenesc. Despre aceeași perioadă istorică N. R. scrie în grecește Cronicul de la 1768-1810 și Izbucnirea și urmările zaverei din Valahia, lucrare ce vădește poziția autorului, temător
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
Mareșal asupra acestei comunicări, dat fiind, probabil că avea s-o facă la Palat, întrucât urmau să se întâlnească în minutele următoare la Rege, unul (Mihai Antonescu) ajungând mai devreme, iar celălalt (Ion Antonescu) cu oarecare întârziere. Ne conducem după condica de audiențe la Rege, aflată în păstrare la Biblioteca Academiei Române, unde se menționează „intrările” la Palat: Mihai Antonescu - ora 15,00, Ion Antonescu - ora 16,15. e) Mihai Antonescu, care, înainte de sosirea Mareșalului, s-a întâlnit cu Regele și generalul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
desăvârșit, dându-mi prețios concurs, mult mai devotat decât toți ceilalți pretori (Unul Crivăț din Pașcani nu-și cunoștea nici satele. Trebuia să Întrebăm pe oameni de drumul spre cutare sat. El juca toată noaptea cărți și primarii Îi aduceau „Condica de inspecții” la Pașcani, s-o semneze. Așa ceva! Parazitism adevărat.). Apariții editoriale? Da, e vorba de „Nibelungi” În proză ritmată, care urmează să apară În Bpt. (dacă se vor ține de cuvânt), În 1974. E jale cu editurile, mai ales
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
tema principală a revoltei de la Negrești: „...după ce au stricat dughenile s’au dus la curtea boerească unde cel întâi cari a intrat în cancelarie a fost V. a Iordăchioaei care striga că acolo e nenorocirea lor (subl.ns.), au scos condicile afară și C. a Andrioaei le rupea”. Probabil, toate cele relatate de către martor se întâmplaseră seara, aproape de înnoptare, deoarece povestea zilei de 7 martie 1907 se oprește la curtea boierească, însă nici a doua zi nu a fost pace și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]