10,335 matches
-
publicațiile și editurile românești din exil (revista „Destin”, Editura Cartea Pribegiei ș.a.), cronici de carte, articole și studii de literatură română. Vintilă Horia este cel mai constant colaborator al acestei rubrici: cronici literare la volume apărute în exil, un eseu consacrat lui Liviu Rebreanu (Ion, după un sfert de veac), un text cu memorabile reflecții asupra literaturii „realist socialiste” (Răposatul Sadoveanu, 8/1951). În articolul De la ignoranță la neobonjurism el semnalează pericolul „amatorismului”, de această dată în literatura exilului („Din vina
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
club” literar condus de Vintilă C.A. Rosetti îi reunea, în anii 1890-1891, pe colaboratorii oficiosului liberal. Pentru a face cunoscută activitatea cercului s-a editat R.l., prin transformarea numărului de duminică al „Românului” într-o publicație de beletristică. Paginile consacrate politicii sunt înlocuite cu o succintă rubrică de știri și un rezumat al evenimentelor din săptămâna precedentă. Alături de foiletonul cotidian din „Românul”, care continuă în supliment, se publică și cronici literare sau dramatice, poezii, schițe, nuvele. Viața culturală din București
ROMANUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289357_a_290686]
-
ROMÂNIA, publicație apărută la New York, mai întâi lunar, apoi cu o periodicitate variabilă, între 15 martie 1956 și decembrie 1971, editată de Comitetul Național Român, sub președinția lui Constantin Vișoianu. Gazetă consacrată problemei naționale, R. urmărește evoluția evenimentelor din țară și în plan internațional. Cuprinde informații de politică internațională, despre activitatea Comitetului Național Român și poziția reprezentanților săi (C. Vișoianu, Grigore Gafencu ș.a.) la sesiunile Adunării Națiunilor Captive, știri referitoare la Casa
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
câteva mărturisiri referitoare la presa românească din exil, „mai mult de jumătate din textul publicației era scrisă la Paris”, de unde și bogăția de informații asupra activității scriitorilor și intelectualilor români aflați în capitala Franței. De la primul număr, paginile 7-8 sunt consacrate rubricii permanente „România literară”, devenită, de la numărul 15, „România culturală”. Colaboratorii paginilor literar-culturale sunt Mircea Eliade (Păstori, haiduci, pribegi, Lupii și „Lupoaica”. Introducere la o istorie religioasă a Daciei, Tradiții universale în cultura românească, Amintiri despre Alexandru Busuioceanu), Eugen Ionescu
ROMANIA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289346_a_290675]
-
Mihai Eminescu. Opțiunea tradiționalistă transpare și din pagina intitulată mai întâi „Însemnări culturale, artistice, literare”, apoi „Însemnări, cronici culturale, literare și artistice”, unde se publică sau se reeditează literatură propriu-zisă, comentarii, note și articole diverse. Printre semnatari se numără autori consacrați sau în curs de afirmare. De reținut e, în primul rând, prezența în sumar a unor poeți cunoscuți, ca V. Voiculescu (Inscripție pe o piatră de la Epidaur), Ion Pillat (Mi-e dragă amintirea..., Cină, Vestitorul), Victor Eftimiu (Vă port pe
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
a momentului, publicația reușește să-și atragă inițial simpatia unor intelectuali ca Emil Petrovici, Liviu Rusu, Alexandru Roșca, Constantin Daicovici, care scriu editoriale și articole pe teme de actualitate. Colaborarea acestora încetează curând, iar în locul lor sunt cooptați câțiva scriitori consacrați sau în curs de afirmare. În paginile culturale, la rubricile intitulate „Cultură pentru toți”, „Literare-culturale-artistice”, „Literatură-artă-știință”, „Șantier cultural”, pot fi întâlnite semnăturile lui Mihail Sadoveanu (note de călătorie în URSS) și G. Călinescu (articolul Arta și lumea,), ca și ale
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
identificase pe adevăratul autor al Umilinței într-o ediție grecească din 1873, pe care o poseda, în timp ce R. cita în ghilimele: „Aus «Johannes Chrysostomos»”), monografia Mahnreden des Walachischen Wojwoden Neagoe Basarab an seinen Sohn Theodosios (1908) - prima teză de doctorat consacrată Învățăturilor... într-o limbă de circulație internațională - face și o caracterizare generală a epocii și personalității lui Neagoe Basarab, rămânând un moment de referință în bibliografia consacrată acestei opere fundamentale a spiritualității românești și locului ei în spațiul cultural european
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
Walachischen Wojwoden Neagoe Basarab an seinen Sohn Theodosios (1908) - prima teză de doctorat consacrată Învățăturilor... într-o limbă de circulație internațională - face și o caracterizare generală a epocii și personalității lui Neagoe Basarab, rămânând un moment de referință în bibliografia consacrată acestei opere fundamentale a spiritualității românești și locului ei în spațiul cultural european. SCRIERI: Bălgarskata knijnina vă Romănia i edno neino proizvedenie, în Izvestia na seminara po slavianska filologhia, Sofia, 1905, 1-100; Mahnreden des Walachischen Wojwoden Neagoe Basarab an seinen
ROMANSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289352_a_290681]
-
exprimă adeziunea la noua orientare: Gala Galaction publică articolul O lume nouă, Perpessicius scrie Triumful muncii, Cezar Petrescu își intitulează transparent câteva însemnări conjuncturale - O literatură care a murit ș.a.m.d. După o primă etapă de denigrare a scriitorilor consacrați, urmează etapa „revalorificării” literaturii române, citită acum prin grilă proletcultistă. În „Suplimentul de duminică”, ce apare din 1948 până în 1950, se publică articole de tipul Despre unele aspecte progresiste în opera lui Mihai Eminescu, „Sărbătorirea” lui Eminescu în timpul regimului burghezo-moșieresc
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
detensionat - în perioada 1970-1983 redactor-șef este Octavian Paler -, odată cu anii ’80 se revine, abil camuflat, la tonalități virulente. Lirica și publicistica îndeosebi vor sluji propaganda de partid și de stat. Rubricile sunt extrem de numeroase și de variate. Dintre cele consacrate fenomenului cultural-artistic face parte „Cronica literară”, cu apariții sporadice anterior. Semnează Eugen Luca, Georgeta Horodincă, Zaharia Stancu, Silvian Iosifescu, Ion Vitner, Boris Buzilă, Tia Șerbănescu, I.D. Bălan ș.a. „Vitrina cărții” cuprinde recenzii aparținând lui Alex. Ștefănescu, Mircea Martin, Gheorghe Grigurcu
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
de luptă anticomunistă. Deseori editorialele vor fi semnate de Octavian Paler, Tia Șerbănescu, Nicolae Prelipceanu, Tudor Octavian. Pagina culturală iese de două sau de trei ori pe săptămână. O atenție deosebită se acordă literaturii (cronici, interviuri, eseuri scrise de autori consacrați) până în 1993-1994, ulterior predominante fiind informațiile despre film, teatru, evenimente culturale sau de divertisment. Primele numere (din 1989-1990) conțin poezii de Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Mircea Dinescu (la rubrica de pe prima pagină, sub titlul „Din poezia rezistenței”) ș.a. În 1991
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Politehnic din Chișinău (1970) și cursurile literare de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1983). A funcționat ca economist, iar din 1987 ca director al Fondului Literar al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Debutează editorial cu placheta Pânzele babei (1978), consacrată lumii adolescenților. Culegerile de povestiri Havuzul (1982), Meri sălbatici (1987), Avem de trăit și mâine (1992) sunt consemnări realiste bazate pe sondaje psihologice, în care R. conturează diferite tipuri umane - dezrădăcinați, filistini, dar și firi vizionare -, tinzând spre o delimitare
RUSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289412_a_290741]
-
atrage atenția că în evaluarea creației literare nu are ce căuta criteriul sincerității, după cum I. Negoițescu blamează „pășunismul”. La moartea lui E. Lovinescu, S. îl omagiază prin intermediul lui Victor Iancu. Există în această publicație de aleasă intelectualitate și numeroase texte consacrate literaturilor și scriitorilor străini. Astfel, Basil Munteanu e prezent cu studiul de sociologie literară Forme de sociabilitate în literatura franceză, Dragoș Protopopescu face, cu referiri la Chaucer, Shakespeare, Milton, Shelley, Keats, Byron, Wordsworth ș.a., un excurs intitulat Viziunea lumii la
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
Universității din Timișoara (1962-1967). Funcționează ca profesor la Școala Generală din Siclău, județul Arad (1967-1969), se transferă apoi la liceul din Chișineu-Criș (1969-1990) și la Școala Normală „Eftimie Murgu” din Timișoara (1990-1998). În 1994 își susține doctoratul cu o monografie consacrată lui Aron Cotruș. Trece în învățământul universitar, unde în 1998 devine conferențiar, iar în 2002 profesor la Facultatea de Litere a Universității de Vest din Timișoara. În 1966 debutează la revista „Orizont”, iar în 1979 îi apare prima carte, Valori
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
ezitări și de clișee didactice. Treptat, aceste scăderi își vor diminua ponderea, o dimensiune didactică persistând totuși, în ceea ce are aceasta superior: spiritul de ordine, claritatea și rigoarea. Evoluția se vede limpede în Parte din întreg (I-II, 1994-1999), lucrare consacrată literaturii Banatului și care atestă vocația pentru promovarea culturii din zona de vest a țării. Conștient că aici literatura a trăit „mai mult din orgoliu, din aspirație”, el nu pierde din vedere nici faptul că ultimele decenii tind să îl
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
se ocupă de vecinătăți și comunități și Încurajează recreația, sporturile și activitățile ludice. În majoritatea lor, aceste activități se desfășoară În interiorul frontierelor naționale și nu au În general un caracter politic clar. În al doilea rând, societatea civilă implică organizațiile consacrate „drepturilor”, ale căror obiective sunt mult mai orientate politic și a căror activitate, cel mai adesea, transcende frontierele naționale către procupări universale. În al treilea rând, avem de-a face cu numeroase organizații care reprezintă interesele culturilor locale și ale
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
HYPERLINK "http://www.faluninfo.net"www.faluninfo.net, Falun Dafa Information Entities Abroad, 21 noiembrie 2003. 47. Beck, Ulrich, What Is Globalization?, p. 28; Friedman, J., „Cultural Logics of the Global System”, Theory, Culture and Society, vol. 5, număr special consacrat postmodernismului, 1988, p. 458. 48. Pries, Ludger, Internationale Migration, ediție specială: Soziale Welt, Baden-Baden, 1997. 49. Ibidem. 50. Ibidem. 51. „IOM News: Inside, a Sneak Preview of World Migration”, International Organization on Migration, decembrie 2002. 52. Fleming, Charles și Carreyrou
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Petrescu publică în 1935, în câteva numere succesive, fragmente din Romanul lui Eminescu. Mai colaborează Victor Eftimiu, G. Bacovia, Emil Isac, D. Iov, Victor Al. Stamatiad și Coca Farago. Din aria bănățeană se lansează nume noi sau se promovează scriitori consacrați: Anișoara Odeanu, Constantin Miu-Lerca, Grigore Bugarin, Dorian Grozdan, Grigore Popiți, Gheorghe Atanasiu, Ion Jebeleanu, Petru Sfetca, Pavel Bellu, Traian Birăescu, Mircea Șerbănescu, Petre Pascu, Virgil Birou, Nicolae Țirioi ș.a. Secțiunea de cultură și artă, ca și cea de istorie și
LUCEAFARUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
schemele, montajele decizionale sunt rezultatul evoluției biologice (prin selecții și mutații). A evita durerea, frica, foamea etc. și a căuta opusul lor - continuumul dintre cei doi poli putând fi cuantificat -, iată „valorile” explicate „psihobiologic”. E o deturnare-diversiune evidentă a înțelesului consacrat al conceptului de valoare. Dorind cu orice preț să introducă biologicul, Pugh extinde, nepermis de mult, sfera valorii la nevoile și mecanismele elementare. Neputând eluda realitatea valorilor umane propriu-zise (cinste, adevăr, frumos ș.a.), el le consideră valori secundare și le
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
individul în cauză. Câteva mențiuni mai sunt necesare în înțelegerea figurii de mai sus: a) Acțiunea factorilor independenți implică, desigur, caracteristicile acestora, cum ar fi prestigiul sursei, dacă mesajul conține informații numai despre poziția promovată sau și despre cea contrară - consacrată în literatura de specialitate ca o parte versus două părți (one side versus two sides) -, vârsta și sexul recipientului și multe altele, dintre care cele mai relevante au fost prezentate în secvențele anterioare. La variabilele contextului ar fi de adăugat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care, pe de o parte, împart recompense și pedepse și, pe de altă parte, servesc drept modele concrete și perpetue. Relevanța celor „șapte ani de acasă” a fost confirmată prin studii riguroase și pentru comportamentul prosocial. Astfel, într-o lucrare consacrată inteligenței morale la copii, R. Coles (1997) arată importanța conduitelor concrete din partea părinților față de propriii copii (și față de alte persoane) în a-i învăța pe aceștia să fie binevoitori, amabili, buni la suflet. Autorul marchează două lucruri notabile: (1) manifestările
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Întotdeauna, după cum se va vedea, organigrama este dublată și, uneori, minată de o „sociogramă”, o structură a relațiilor afectiv-emoționale din grup. Dar, chiar în cazul aranjamentelor sociale informale, se pot înfiripa legături, atitudini și conduite ce nu coincid cu habitusurile consacrate tradițional. Vecinătatea este un caz de acest gen; e) după gradul de integralitate și stabilitate temporară a intereselor: grupuri naturale, cu interese și scopuri comune de „bătaie lungă” (familia, un colectiv de muncă etc.), și grupuri ocazionale, unde există minime
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și complexe în schimb, faptul de a fi pierdut între ceilalți, de a nu-și putea evalua (critic) contribuția personală, îl eliberează pe individ de stres și performanța are șanse să se îmbunătățească. Acest efect nu are încă un nume consacrat, S. Brehm și colaboratorii săi (2002) propunând noțiunea de securitate socială. 3. Structuri (rețele) și procese grupaletc "3. Structuri (rețele) și procese grupale" 3.1. Comunicarea în gruptc "3.1. Comunicarea în grup" 3.1.1. Caracteristicile comunicăriitc "3.1
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îngâmfare, desconsiderare la adresa lor, fără ca eu să intenționez o asemenea citire de informație. În acest sens, unii autori (vezi De Visscher și Neculau, 2001) preferă să distingă între comunicare intenționată și cea neintenționată. Sunt însă de părere că, păstrând proprietatea consacrată a termenului „comunicare” și, mai ales, a verbului „a comunica”, în mod necesar comunicarea este intenționată, celelalte genuri de percepții și interpretări ale informației subsumându-se conceptului mai larg de interacțiune umană. 4) De regulă, comunicarea, fie ea unilaterală, numai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din acel mediu. 2) Comunicarea interpersonală, grupală și mass-media. Despre primele două am amintit, urmând să le dezvoltăm ceva mai târziu; aici menționăm doar că ele interferează ca sferă și conținut. Și să mai spunem că, din ce în ce mai mult, în literatura consacrată comunicării se vorbește și despre comunicarea intrapersonală, care se referă la dialogurile interioare ale ființei umane, la a sta de vorbă cu tine însuți, ceea ce implică plasarea discuției în arealul sinelui (eului) multiplu (vezi Iluț, 2001). Comunicarea interpersonală (în principiu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]