4,459 matches
-
Între principiile practicii (În această carte) și mostre de practică (În cealaltă). În ciuda acestor schimbări și actualizări, În mare, textul și capitolele vor apărea la fel ca În ediția a doua. Stabilitatea (nu sterilitatea!) este de dorit deoarece contribuie la consistența metodei studiului de caz. De-a lungul acestui Întreg proces, am revăzut cu atenție fiecare cuvânt al textului original, Încercând În continuare să Îmbunătățesc structura și sintaxa frazelor. Editările de acest gen vor fi mereu necesare, deoarece sunt cerute de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
și ingenioși, adaptându-se repede și intuitiv la noile condiții apărute În timpul colectării datelor sau descoperind noi patternuri atrăgătoare În timpul etapei de analiză a datelor. În cazul unei echipe de cercetători, asemenea talente ar putea fi Înăbușite din cauza nevoii de consistență Între cercetători, Însă această disciplină va fi recompensată prin minimizarea posibilității apariției biasului. Capitolul 4tc " Capitolul 4" Realizarea studiilor de caz: Colectarea dovezilortc "Realizarea studiilor de caz\: Colectarea dovezilor" Dovezile pentru studiile de caz pot veni din șase surse: documente
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
înainte de orice, dezgusturi". Pierre Bourdieu, 1979, Introducere, pp. II, VIII și 60. În numeroase alte anchete, scopul explicit este de a caracteriza o "cultură de clasă". În loc să se evoce "practicile culturale ale muncitorilor" (presupuse diverse), se vorbește de "cultura muncitorească". Consistența și obiectivitatea acesteia sunt consolidate prin datele empirice care abundă, până când rezultă autonomia grupului (Michel Verret, La Culture ouvrière, Albaron, Thonon-les-Bains, 1988; Hoggart, 1970, despre "clasele populare"). • Cazul 3: anchetele relativizează existența grupurilor inițiale Alte anchete arată că există o
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
fie a unei tromboze venoase profunde. Examenul clinic trebuie făcut în ortostatism și comparativ la ambele membre inferioare. Palparea poate evidenția prezența edemelor, a gradului de golire și umplere a Cercetări histologice, histochimice și electronomicroscopice în venele varicoase varicelor tronculare, consistența tegumentelor suprajacente dilatațiilor venoase. Proba tusei poate decela refluxul venos. Pacientul în ortostatism este invitat să tușească, examinatorul palpând crosa venei safene interne unde se poate percepe freamătul produs de refluxul venos. Percuția și palparea concomitentă a trunchiului venos cu
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
identificarea eventualelor modificărilor morfologice macroscopice (dilatații sacciforme, tortuoase), afluenți dilatați și poziția acestora, realizând astfel o primă cartografiere a sistemului venos superficial al membrelor inferioare. La palpare am urmărit existența edemelor, a gradului de golire și umplere a varicelor tronculare, consistența tegumentelor suprajacente dilatațiilor venoase, orificiile venelor perforante dilatate, incontinente. Proba tusei a fost practicată, prin palparea crosei safenei interne, perceperea freamătului fiind indicator al decelării refluxului venos. Percuția și palparea concomitentă a trunchiului venos cu ambele mâini a fost practicată
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
procedurile de analiză și a-și interdefini conceptele. Generată de o "tradiție de rigoare" (structuralismul lingvistic al lui Saussure, antropologia structurală a lui Claude Lévi-Strauss în Franța, logica peirciană și behaviorismul morrissian în America), semiotica oferă un teritoriu de coerență, consistență, științificitate, compatibilizînd științele umane cu științele naturii și cele logico- matematice. "Bazîndu-ne pe experiența personală în domeniul marketingului și comunicării, considerăm că semiotica poate reprezenta o valoare adăugată reală, în trei tipuri de producere sau transformare: cînd trebuie obținut un
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
leagă de regulile de funcționare, de raporturile elementelor, pentru că morala structuralismului (lingvistic în primul rînd) este solidaritatea elementelor ce compun sistemul. Sistematizării îi urmează transformările prezidate de un set de reguli, în virtutea cărora elementele nu contează unul cîte unul (prin consistența proprie), ci în rețeaua interdependențelor. Structuralismul trebuie pus în legătură cu schimbările de paradigmă ale secolului al XX-lea ( La mort de l'homme la M. Foucault, rimbaldianul Je est un autre, nuclearizarea limbajului ca model epistemologic general). Totalizarea structurală înseamnă o
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
regulile de aur ale satisfacției pentru reușită. Acestea ne cer să nu ne propunem să rezolvăm toate problemele deodată căci rezultatul iese prost, să nu urmărim exclusiv o cale atunci când este vizibil că ea nu duce nicăieri, să nu condiționăm consistența tuturor consecințelor în mod univoc de efectul raționalității economice. Sau să nu transformăm Economia dintr-un mijloc al existenței (mai întâi al subzistenței) într-un scop al intersubiectivității sistemelor sociale. Sau... sau..., până la... lipsirea de sens a alternativei. Vocația nevrotică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ar mai lipsi ca să se ajungă cu adevărat într-un tunel al groazei. Veți constata că atunci când n-a fost timp pentru scriere dedicată exclusiv cărții am apelat la muzeul publicisticii proprii. Am făcut acest recurs atât din nevoia de consistență a analizei, cât și din convingerea că, uneori, lucrurile intelectuale (lucrările publicate) mai trebuie din când în când să fie primenite și scoase în lume pentru a depune mărturie în procesul înțelegerii. Pe lângă pornirea de a fi taxată o delapidare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ce citesc aceste rânduri, Marin Dinu Partea I Pretexte de epistemologie economică Din metafizică, un alt fel de fizică (Faptul care contrariază) A. Provocări din exterior Deficitul ipotezei Economia ca știință are o dublă provocare: să se asigure permanent de consistența enunțurilor sale și să ofere un model explicativ al sistemului economiei postnaționale. Dacă prima provocare poate fi abordată din perspectivă istorică, a aproximărilor de consistență propuse de teoriile succesive, cea de-a doua provocare îndeamnă Economia (ca știință/ Economics) să
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
exterior Deficitul ipotezei Economia ca știință are o dublă provocare: să se asigure permanent de consistența enunțurilor sale și să ofere un model explicativ al sistemului economiei postnaționale. Dacă prima provocare poate fi abordată din perspectivă istorică, a aproximărilor de consistență propuse de teoriile succesive, cea de-a doua provocare îndeamnă Economia (ca știință/ Economics) să-și asume puterea de predicție. Nu încape îndoială că epistemic Economia este într-o dilemă: fie să-și consolideze edificiul conceptual bazându-se pe sfera
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
inteligență în repere internalizate constituie o opțiune pentru calea scurtă a performanței recunoscute. Și atunci - chiar așa! - de ce trebuie să ne întrebăm despre validitatea metodei prin care s-a stabilit ipoteza fondatoare și, chiar mai rău, să punem la îndoială consistența, logică, inclusiv în raport cu consecințele? Epistemologia ne învață că rolul fundamental în reziliența la falsificare a ipotezelor îl are comunitatea oamenilor de știință. Regulile democratice sunt adânc instalate în exercițiul dreptului constituțional al adevărului din Cetatea Științei (Kuhn, 2009). Educația noastră
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
economică, în era globalizării, face saltul de la iluzia de știință fizică a obiectelor ce compun condiția umană, la certitudinea de știință a intersubiectivității care testează raționalitatea motivației ca parte și resort ale naturii umane. Teoria pieței concurențiale, ca reper de consistență a Economiei, are o problemă insolubilă în a se asigura de validitatea, cel puțin, a efectului generic cu care s-a demarcat, și anume tendința de echilibru dintre cerere și ofertă, care reprezintă starea de confirmare a raționalității. Nu încape
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
încărcat de aserțiuni critice radicale care tulbură confortul ipotezei fondatoare propuse de iluminiști. Desigur, răspunsul nu are cum să nu fie o problemă de acceptanță a comunității teoreticienilor, dar totodată este un răspuns obligatoriu de dat pentru a se salva consistența teoriei, capacitatea ei de a explica evoluțiile recente care se dovedesc relevante prin recurență și amploare. Tranșant, răspunsul vizează finalitatea socială a funcționării pieței care rezultă ca parte prevalentă a efectelor recurente. Cheia constă în umanizarea pieței pentru a se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sens de constituent al universului decât raportat la fluxul acțional conștient, care raționalizează și explică. Obiectivarea timpului are valoarea reducerii la absurd a cadrului acțional, adică eliminarea sursei acțiunii raționale și a dimensiunii temporalității. Ceea ce complică și mai mult problema consistenței Economiei prin felul cum este tratat timpul se regăsește la nivelul modului în care este prezentată performanța randamentală ca țintă definitorie a procesului economic. Economia vede performanța ca pe un ideal ce este atins pe dimensiunile „mai mult”, „mai bine
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
interșanjabile aserțiunile logicii și cele ale psihologiei. Tot atât de evident este însă și faptul că teama de altceva, de un proces necunoscut, amestecă semnificațiile. Adică le reunește într-o entitate ce nu poate fi respinsă la infinit pe criteriul că alterează consistența vechii teorii și că ar putea să submineze destinul celei noi. Natura umană a fost victima unui reducționism iluminist dus la extrem, tangent cu absurdul, din considerente de secularizare a dependenței, fără ca măcar (și acest aspect este esențial) să configureze
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
putea să fie consistent cu natura umană în expresia ei emoțională, imprevizibilă precum destinul. Desprinderi de logică În modelul explicativ popperian - pe care l-am utilizat în înțelegerea dilemelor Economiei - apare un principiu esențial al validității teoriei, pe lângă cel al consistenței ipotezelor, și anume necontradictorialitatea dintre ipoteze și consecințe (Popper, 1981). Este de la sine înțeles că avem în cazul economiei clasice situația în care o parte semnificativă a consecințelor nu sunt în acord cu ipoteza fondatoare, acestea contrazicând-o. Din nou
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consecințelor nu sunt în acord cu ipoteza fondatoare, acestea contrazicând-o. Din nou exemplele de mai sus sunt incontestabile. Este de neevitat, în aceste repere, să se producă o schimbare, chiar una radicală, în constituția ipotezei fondatoare pentru a restabili consistența cu enunțurile legate de consecințe. Cumva revoluționarea ideilor are statutul de novum organum care să fundamenteze algoritmul baconian al unei instantia crucis aplicat reconstrucției științei economice. Chintesența acestei operații de reconstrucție ține nu atât de repoziționarea pieței în sistemul conceptual
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fie mai întâi un handicap în lumea ideilor. Nu încape îndoială că s-ar putea să fie o condiționare de această natură, ea este credibilă cel puțin. Rezerva mea vine nu din presiunea dinspre credibil și încredere în materie de consistență a explicațiilor, ci din faptul că acțiunea critică tranșează prea repede și prea categoric în favoarea unei perspective metodologice. Pentru că nu operează cu metoda experimentală de confirmare a validității teoriilor sale, Economia spune puțin sau spune incorect despre obiectul ei, este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu are chemarea să explice faptele, fie ele și economice pure, ci are menirea să ofere explicații ale contextelor în care faptele pot să se concretizeze într-un fel sau în orice alt fel. Enunțurile în Economie se asigură de consistență în mod diferit decât în fizică. Economia stăruie mai mult (și uneori rămâne doar) în sfera certitudinilor subiective și nu poate face acest lucru decât în contexte subîntinse de fapte pe care le numim așteptări (și raționale și emoționale) și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Urmărind scopul acesta, Economia prezintă proceduri complexe de interrelaționare a perspectivei teoretice cu perspectiva practică, un fel de complex funcțional al experienței duale autoalimentate pe filiera teoretică și practică, ca idee și ca acțiune în egală măsură legitimate de bunul-simț. Consistența psihică a naturii umane configurează, într-o formulă sui-generis a interferențelor dintre spirit și materie, mediul social, ca expresie a contextului economic, ca situație de natură economică. Formulele de interferență dintre idee și lucrul bine făcut au expresii dintre cele
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fără intenție) este o provocare mai degrabă ce invită la autodepășire a limitelor decât care consemnează starea apocaliptică a neștiințificității Economiei. Economia nu face nici mai mult nici mai puțină cunoaștere decât este necesară scopului ei și cât îi permite consistența obiectului de studiu. Ea este o știință socială care caută certitudini subiective suspectate de a fi aproximări ale adevărului la soluțiile complementare soluțiilor date de psihologie, pe de o parte, și sociologie, pe de altă parte, ca vecine ce străjuiesc
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pentru întâmplarea că procesualitatea cogniției economice urmează alte reguli decât cele ale fizicii echivalează cu a da verdictul că ceva nu este real pentru că nu seamănă cu imaginea ta despre acel ceva. Or, regula minimală a înțelegerii universului cunoașterii este consistența logică sau, în limbaj tarskian, coincidența dintre idee sau fapte ca suport al înțelegerii și explicației. Am văzut că obiectul de interes al Economiei este complet altfel configurat decât cel al fizicii. Demersul cognitiv urmează alte trasee pentru a ajunge
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
implicate, sau că sensul, în măsura în care se conturează, ține de întâmplare. Distincția de esență a Economiei din punct de vedere al capacității predictive indică nu doar faptul că trecutul și viitorul nu sunt reversibile raportate la funcții, adică nu au aceeași consistență ca stări ale sistemului, dar, și mai ciudat, ele nici nu există decât sub forma prezentului acțiunii în context. Acțiunea nu poate să fie cândva, ci este pur și simplu ceea ce se întâmplă ca stare a prezentului. Suntem cumva în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
atât putem estima mai sigur ce se întâmplă și, invers, cu cât compunem cercul din mai multe legături de fapt nu ajungem să închidem lucrarea printr-o concluzie a identității sfârșitului cu începutul (circularitatea), ci constituie o buclă în care consistența nu mai este omogenă. Deci nu putem face legătura circulară dintre consecințe și intenții, consecințele fiind diferite de intenții nu doar ca volum, ci și ca esență, nu doar ca orizont, ci și ca nivel (inclusiv al înțelegerii și explicației
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]