14,043 matches
-
volumele de Dialoguri literare (I-II, 1976-1980) și Mărturii în timp (1997). Privite în ansamblu, dialogurile nu se încadrează în formula comună a interviului cu întrebări laconice și răspunsuri înregistrate automat. C. dialoghează cu adevărat, creează o atmosferă adecvată unei convorbiri spontane și degajate, dar mai ales lansează idei, sugestii și incită, prin exprimarea unor puncte de vedere personale, la construirea unor argumente diferite de ale sale. Interlocutori îi sunt Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Mircea
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
de ale sale. Interlocutori îi sunt Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Ana Blandiana, Al. Ivasiuc, Adrian Marino, D.R. Popescu ș.a. În afara datelor memorialistice, autobiografice și a notelor de confesiune, convorbirile gravitează de obicei în jurul unor subiecte majore, precum condiția valorică și funcțională a eseului, „starea” poeziei, a prozei și a criticii literare, calofilia scriiturii moderne etc. Probând o deplină cunoaștere a operei și ideilor artistice ale invitaților, ele dobândesc un
COROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286429_a_287758]
-
-o și E. Lovinescu (în primele foiletoane), și G. Călinescu în seria de eseuri intitulată Universul poeziei. Într-un „dialog despre dialog”, C. dă o justificare procedeului pornind de la Montaigne: „cel mai rodnic și firesc exercițiu al spiritului nostru este convorbirea”. Pentru criticul român, convorbirea implică o regulă, aceea „de a-ți asculta partenerul, de a căuta să înțelegi ce vrea să spună, de a nu răspunde decât după ce te-ai edificat deplin; sunt mulți aceia ce nu țin seama de ce
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
în primele foiletoane), și G. Călinescu în seria de eseuri intitulată Universul poeziei. Într-un „dialog despre dialog”, C. dă o justificare procedeului pornind de la Montaigne: „cel mai rodnic și firesc exercițiu al spiritului nostru este convorbirea”. Pentru criticul român, convorbirea implică o regulă, aceea „de a-ți asculta partenerul, de a căuta să înțelegi ce vrea să spună, de a nu răspunde decât după ce te-ai edificat deplin; sunt mulți aceia ce nu țin seama de ce a spus partenerul său
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
tradiționalistă, o viziune a lumii structurată în linia lui Pillat și Fundoianu (ciclul 10 sonete la Posada). „Nevrozele” au evoluat însă spre un onirism terapeutic (Hipertiroidiană). În 1998 apare un volum neobișnuit: Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion-Aurora Cornu, Convorbiri despre Marin Preda. Cartea poartă grifa lui Eugen Simion. El are inițiativa și conduce inteligent dialogul început în 1983, continuat în 1985 și încheiat după 1990, la Paris, despre un personaj absent, scriitorul Marin Preda, adevăratul erou al cărții. Ambii
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
și, în mod inerent, despre ei înșiși. Ideea unei cărți s-a cristalizat doar după ce C. s-a hotărât să publice scrisorile trimise ei de Marin Preda între anii 1954 și 1958. Acum începe translația decisivă de la „cartea vorbită”, din convorbirile amicale, spre statutul scriptic al cărții, care păstrează ceva din însemnele oralității. Ceea ce îl seduce pe cel ce a provocat confesiunile sunt dezvăluirile fostei soții a prozatorului despre un Preda sfios și îndrăgostit, stimulat prin iubire să-și publice capodopera
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
nu jignește niciodată, C. este o româncă bine adaptată mentalității pariziene, o româncă fără complexe și fără ifose. SCRIERI: Studenta, București, 1954; Distanțe, București, 1962; Poezii, pref. Eugen Simion, București, 1995; Marin Preda, Scrisori către Aurora. Eugen Simion - Aurora Cornu, Convorbiri despre Marin Preda, postfață Eugen Simion, București, 1998. Traduceri: W. Shakespeare, Hamlet, în W. Shakespeare, Romeo și Julieta. Hamlet, București, 1962. Repere bibliografice: I. D.Bălan, Aurora Cornu, „Distanțe”, LCF, 1962, 9; C. Stănescu, Poezii fără semnificații, „Scânteia tineretului”, 1962, 12
CORNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286427_a_287756]
-
în numeroase studii și articole apărute în reviste românești, precum „Alma Mater” - „Dialog” (la care timp de peste un deceniu este redactor, redactor-șef adjunct și director), „Revista de istorie și teorie literară”, „Secolul 20”, „România literară”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Vatra”, „Neue Literatur”, „Caiete critice”, „Contrapunct”, „Observatorul cultural” ș.a., ori străine, precum „Der Pfahl”, „Arcadia”, „Neohelikon”, „Revue germanique internationale”, „Sprachkunst”, „Südostdeutsche Viertelsjahresblätter” ș.a., în acestea din urmă semnând îndeobște Andrei Corbea-Hoisie. Coordonează, de asemenea, mai multe volume colective
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
de Animație „V. Alecsandri” din Bacău. În 1998 i se acordă Premiul „G. Bacovia” pentru poezie. A debutat în presă în 1966, cu articole de critică literară, și editorial în 1974, cu volumul de poezie Planete. A colaborat la „Tribuna”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Orizont”, „Cronica”, „Luceafărul” ș.a. Volumul de debut, Planete, și următorul, Augusta lumină (1976), sunt marcate de ideologia epocii. Este vorba de cultul țării, o imemorială Dacia Felix, al pământului-mumă, al strămoșilor, al „rădăcinilor” tracice. Se disting pregnant câteva
COSTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286447_a_287776]
-
CONVORBIRI LITERARE, revistă editată de Uniunea Scriitorilor din R. S. România, care apare la Iași, lunar din mai 1970 până în decembrie 1971, apoi bilunar între 1 ianuarie și 15 decembrie 1972 și din nou lunar, din ianuarie 1973 până în decembrie 1989
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Iași, lunar din mai 1970 până în decembrie 1971, apoi bilunar între 1 ianuarie și 15 decembrie 1972 și din nou lunar, din ianuarie 1973 până în decembrie 1989; reapare de la 15 februarie 1990. Continuă „Iașul literar”, ca serie nouă a revistei „Convorbiri literare”, înființată în 1867 și editată până în 1944. Redactori-șefi: Dumitru Ignea (1970-1971), Corneliu Ștefanache (1972-1976), Corneliu Sturzu (1977-1990); secretar de redacție: Horia Zilieru. În comitetul de redacție (1982): Corneliu Sturzu (redactor-șef), Andi Andrieș, Daniel Dimitriu, Ioanid Romanescu. C.l. aspiră
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
presei literare ieșene și să promoveze o literatură care să exprime cât mai fidel realități contemporane. Publică versuri și proză originală și tradusă, articole de istorie și critică literară, interviuri, cronică literară și artistică, precum și contribuții grupate în rubrici speciale: „Convorbiri critice”, „Restituiri”, „Literatura și școala”, „Dicționar literar autobiografic”, „Dicționar de pseudonime”. În cadrul altor rubrici, „Mari repere”, „Antologia lirică a «Convorbirilor»”, „Critica poeziei, prozei și critica criticii”, „Prezențe contemporane”, „Delimitări”, „Cronica ideilor literare”, „Opinii-controverse”, apar materiale variate, bine documentate, care fac
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
originală și tradusă, articole de istorie și critică literară, interviuri, cronică literară și artistică, precum și contribuții grupate în rubrici speciale: „Convorbiri critice”, „Restituiri”, „Literatura și școala”, „Dicționar literar autobiografic”, „Dicționar de pseudonime”. În cadrul altor rubrici, „Mari repere”, „Antologia lirică a «Convorbirilor»”, „Critica poeziei, prozei și critica criticii”, „Prezențe contemporane”, „Delimitări”, „Cronica ideilor literare”, „Opinii-controverse”, apar materiale variate, bine documentate, care fac din C.l. o revistă de ținută, cu un profil bine conturat. Colaborează cu versuri George Lesnea, Radu Boureanu, Mihai Beniuc
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
debut al noii serii, Al. Dobrescu (redactor-șef între februarie 1990 și decembrie 1995) precizează că, în timpuri tulburi, scriitorul nu are voie să se cantoneze în literaturitate, ci trebuie să se implice în viața cetății: „Este motivul pentru care «Convorbiri literare» încetează a mai fi, deocamdată, o revistă precumpănitor literară. Vom da absolută prioritate tuturor temelor și problemelor fierbinți ale momentului, poate că fără legătură imediat vizibilă cu literatura, dar fără de a căror dreaptă soluționare e de neconceput o viață
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
dar fără de a căror dreaptă soluționare e de neconceput o viață literară normală [...] Când ea se va instaura ne vom întoarce liniștiți la uneltele noastre”. În consecință, o vreme revista ar fi putut purta titlul unei rubrici din paginile sale: „Convorbiri neliterare”. Și aceasta pentru că cea mai mare parte a spațiului tipografic din cele 16 (sau 32) pagini ale revistei este ocupată de anchete, interviuri, eseuri, traduceri, rubrici, corespondențe externe pe teme inspirate din realitățile social-politice. Nu întâmplător, la un moment
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
eseuri, traduceri, rubrici, corespondențe externe pe teme inspirate din realitățile social-politice. Nu întâmplător, la un moment dat, colegiul redacțional a simțit nevoia unei coagulări a textelor la ordinea zilei și a introdus în corpul publicației un așa-numit supliment intitulat „Convorbiri sociale și politice”. Preocupările strict literare s-au rezumat o bună bucată de timp la câte o cronică literară, uneori „suprimată” și aceea, rubrica devenind „În loc de cronică literară”. Se publică, fără constanță și fără un program anume, texte de istorie
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
abia cu această dată. Perioada anterioară (1989-1995), cu plusurile și minusurile ei, vizibile și în inegalitatea și ezitările revistei, ba chiar și în inconsecvența aparițiilor numerelor, frecvent duble sau triple, este considerată o perioadă de tranziție, firească poate, dar încheiată: „«Convorbirile literare», în această nouă serie, ne propunem să fie mai ales critice, după modelul primei serii, apărută la 1 martie 1867, sub patronajul societății Junimea din Iași. Critica, la această oră, în revistele literare și de cultură ale țării, strălucește
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
printr-o relativă absență: de aceea, pe cât ne va sta în puteri, prin revista noastră vrem a da sama asupra peisajului variat, numeros și destul de inegal valoric, al aparițiilor editoriale, cu prioritate a celor din spațiul național [...] Actuala serie a «Convorbirilor literare» va sprijini mai ales producțiile de talent ale tinerilor, dar nu ne vom feri, de va fi cazul, a spune „în lături” (!) imposturii. Deschisă întregii țări și întregului spectru literar, vom evita sectarismul și înfeudarea revistei unei grupări sau
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Ciopraga, Al. Husar, Petru Ursache, Cristian Livescu, Ion Bălu, Emil Iordache, Nicolae Crețu, Liviu Papuc, Florin Faifer, Mircea Ghițulescu, Bogdan Ulmu, Ștefan Oprea, Valentin Ciucă ș.a., are și o generație mai nouă, afirmată, în principal, în paginile noii serii a «Convorbirilor», de la Mircea A. Diaconu la Daniel Ștefan Pocovnicu, Constantin Dram, Adrian Dinu Rachieru, Anton Adămuț, Dan Bogdan Hanu, Dragoș Cojocaru, Sergiu Ailenei, Marius Chelaru, Vasile Spiridon ș.a., la foarte tinerii Mircea Platon, Andrei Stavilă, Ioan Alexandru Tofan, Ovidiu Morar ș.a.
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
cronici, recenzii: Lucian Vasiliu, Bujor Nedelcovici, Adrian Alui Gheorghe, Gellu Dorian, Andrei Zanca, Daniel Corbu, Liviu Ioan Stoiciu, George Bădărău, Nicolae Panaite, Mircea Petean, Horia Gârbea, Augustin Ioan, Cătălin Mihuleac ș.a.” (Cassian Maria Spiridon). Din 2002, un pliant-supliment, „Biblioteca revistei «Convorbiri literare»”, prezintă în fiecare număr câte un grupaj dedicat unui autor (antologie de texte și o fișă biobibliografică). De menționat și „Zilele revistei «Convorbiri literare»”, organizate anual începând din 1997. În cadrul manifestării, se acordă și premii unor personalități din țară
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Horia Gârbea, Augustin Ioan, Cătălin Mihuleac ș.a.” (Cassian Maria Spiridon). Din 2002, un pliant-supliment, „Biblioteca revistei «Convorbiri literare»”, prezintă în fiecare număr câte un grupaj dedicat unui autor (antologie de texte și o fișă biobibliografică). De menționat și „Zilele revistei «Convorbiri literare»”, organizate anual începând din 1997. În cadrul manifestării, se acordă și premii unor personalități din țară și de peste hotare, între laureați aflându-se Eugen Simion, Ana Blandiana, Dan Laurențiu, Constantin Ciopraga, Alexandru George, Marin Mincu, Romul Munteanu, Sorin Alexandrescu, Cezar
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
apare la Bistrița, unde va deține un timp și funcția de consilier-șef al Inspectoratului de Cultură. A debutat în perioada studenției în paginile revistei „Tribuna”, cu povestirea Luna (1964). Va mai colabora, de-a lungul anilor, la „Steaua”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Astra”, „România literară”, „Euphorion”. De la primele nuvele, incluse în sumarul unui volum intitulat nu întâmplător În căutarea altui final (1978), și până la romanul Șarpele albastru (1989), prozatorul se relevă ca un martor implicat cu luciditate în istoria pe
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
Constantin Crișan), pref. Pierre de Boisdeffre, București, 1969; Eminescu la Radio, Botoșani, 1970; George Enescu și locurile natale, Botoșani, 1970; Efigia literară a lui Mihai Eminescu, Botoșani, 1971; Eminescu și locurile natale, Botoșani, 1971; E-un cântec tot ce sunt. Convorbiri cu Gheorghe Zamfir, postfață Valeriu Râpeanu, București, 1975; Manuscrise și voci. Scriitori români la radio, București, 1977; Confesiuni sonore. O istorie a literaturii române la microfon, București, 1980; Scena undelor (Teatrul radiofonic), București, 1980; Bobâlna. Procesul „Pasării măiastre”. Poveste de
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
cu G. Zarafu); I. C. Vissarion, Scrieri alese, I-III, introd. edit., București, 1983 (în colaborare cu Viorica Florea); Marin Preda, Opere, I-IV, pref. Eugen Simion, București, 2002-2003. Repere bibliografice: Piru, Varia, II, 222; Kopi Kyćyku, Între refugii și cutremure. Convorbiri cu Victor Crăciun - Mes eldjesh e trandjesh. Bisedë Viktor Kraciunin, cu un cuvânt de deslușire de părintele Constantin Galeriu, București, 1997; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 300-301; Ion Rotaru, Un eminescolog romantic: Victor Crăciun, „Neamul românesc de pretutindeni”, 2003, 31 ianuarie
CRACIUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286462_a_287791]
-
Universității „Al. I. Cuza” din Iași. După absolvire (1962) este angajată ca asistentă la Catedra de limbă și literatură rusă din cadrul Universității ieșene, în 1995 devenind profesor la aceeași catedră. Colaborează la numeroase publicații din țară și străinătate, printre care „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Romanoslavica”, „Cahiers roumaines d’études littéraires”. Este membră a Comisiei de Poetică și Stilistică, a Comitetului Internațional al Slaviștilor, redactor al publicației „Studii de slavistică”. Cercetările întreprinse de C. sunt consacrate aproape în exclusivitate scriitorilor ruși. Fiecare personalitate
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]