4,390 matches
-
cramă ? Prin ușa cât zece din zilele noastre, adevărată poartă de cetate, cu două caturi masive de stejar ferecate și deschise larg în lături, am văzut un sat întreg la muncă”, ne asigură fostul vizitator. Și ne descria atmosfera găsită. „Copile râzătoare treceau coșurile flăcăilor. Aceștia, la rândul lor, urcați pe scări improvizate, le deșărtau în trei călcătoare”...unde „alte fete și neveste, cu poalele sumese în brâu, de li se vedeau pulpele până la șolduri , zdrobe au poama în ritm când
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în paie, fața mică și urâtă, Tu, Christoase, o ieroglifă stai cu fruntea amărâtă, Tu, Mario, stai tăcută, țeapănă, cu ochii reci! Erau vremi acelea, Doamne, când gravura grosolană Ajuta numai al minții zbor de foc cutezător... Pe când mâna-ncă copilă pe-ochiul sânt și arzător Nu putea să-l înțeleagă, să-l imite în icoană. Însă sufletul cel vergin te gândea în nopți senine, Te vedea râzând prin lacrimi, cu zâmbirea ta de înger. Lângă tine-ngenuncheată, muma ta stătea-n
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
un eden natural, acum gândul primordial în ipostaza visului zămislește acel basm, mit-istorie, crescând dintre straturi luminoase ale temporalității. „Iară luna argintie, ca un palid dulce soare, Vrăji aduce peste lume printr-a stelelor ninsoare, Când în straturi luminoase basmele copile cresc.” Palid și dulce, soarele nocturn, declanșator al subconștientului proteic genial, ancorează în trecut „Unde-i moartea cu-aripi negre și cu chipul ei frumos”, imagine arhetipală la Eminescu. „Umbra gândurilor regii”, învestmântat cu atribut regal și solar („haina de-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
regăsește prea puțină psihologie etnică în profilul ei de fată a unor ofițeri ruși. „Blondă, cu obrazul alb, de porțelan, cu ochii albaștri și surâs grațios”, fata îl atrage pe elevul de liceu îndrăgostit de o rivală. Acesta vede în spatele copilei pe viitoarea femeie rusă, fantasmă care bântuie visele romancierilor români. Fata îi face declarații de dragoste, scriindu-i un bilețel: „Cavalerule, îmi placi foarte mult.” și îl cucerește prin maniera de interpretare la pian. Modalitățile de seducție devin uneori comice
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
avea, săraca, de fapul că era feministă. N-am știut nimic despre feminism. Termenul mi-a fost total străin. Au fost intuiții și mici izbucniri care se legau de constrângerea în raport cu libertatea mea față de băieți. M-a durut când eram copilă și după aceea în adolescență că puteam să-mi permit mai puțin decât își permite un băiat în termeni de libertate și aici nu vorbesc de libertatea sexuală. Vorbesc de libertatea de afirmare și de cea de mișcare. Mereu trebuia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
este să vezi o femeie tânără, care bâțâie din fund, eventual cu capul în sensul opus camerei de filmat, ca să fie clar care este cea mai interesantă și mai importantă parte a unei femei. Acesta este „modelul de succes” pentru copilele care vin: viitorul lor pare să depindă de câștigarea competiției de produs erecții telespectatorilor sau privitorilor. Mediatizate sunt mai ales ipostazele de: amantă, semitârfuliță, top model etc. Nu apar ca variantă la modele de succes femeile producătoare de cunoaștere, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
3 mai 1876, În urma căreia acesta consemna În registrul de inspecții: Inspectându se astăzi Școala de Fete Tătărași, am constatat progresul excelent al acestei școale. Recomand Însă d-rei institutrice de clasa I-ea și a II-a de a deprinde copilele la citirea cu glas tare și respicat. Ar trebui afară de aceasta o mai mare priveghere asupra scrierii copilelor, fie caligrafic, fie dictando. Se pare că școala traversa o perioadă mai bună, având și un colectiv devotat, fapt confirmat și de
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
am constatat progresul excelent al acestei școale. Recomand Însă d-rei institutrice de clasa I-ea și a II-a de a deprinde copilele la citirea cu glas tare și respicat. Ar trebui afară de aceasta o mai mare priveghere asupra scrierii copilelor, fie caligrafic, fie dictando. Se pare că școala traversa o perioadă mai bună, având și un colectiv devotat, fapt confirmat și de o inspecție efectuată În anul următor de către delegatul primarului Ion Iorga. Perioada Războiului de Independență (1877 - 1878) avea
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
ale noastre sau primite de la colegi). Uneori, vreo bucată le plăcea mai mult și venea rugămintea: "Mai zi-o odată p-aia cu...". O mai ziceam. Noaptea aluneca mai departe. Când s-a întors, cârciumărița a venit însoțită de o copilă, amândouă cu brațele încărcate: într-o strachină odihnea în propria grăsime un cocoș bine rumenit, pe un fund de lemn aburea o mămăligă, iar în altă strachină lucea mujdeiul. Ritualul continua: în vreme ce unul dintre noi se înfrupta din cocoș, celălalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
erau impozitate. Frecventau casele vesele, numite metaforic lumea florilor și sălciilor, împărați, demnitari, oameni bogați, toți fiind atrași de ambianța artistică elevată și de rafinamentul erotic. Locațiile erau conduse de matroane / jia mu, un fel de mame adoptive. Ele cumpărau copile din familii modeste, le creșteau și le încredințau profesorilor pentru a învăța muzica, dansul, manierele elegante de comportare, maeștrilor taoiști pentru a învăța arta erotică. Cele mai frumoase și talentate deveneau hua fetele-flori, curtezane, celelalte rămâneau slujnice. Dacă vroiau să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
meserie. Dacă din relații acceptate sau impuse de patroni rezultau copii, și-i creșteau, discret, singure. Regula de aur a meseriei gheișelor era aceea de a se preface îndrăgostite, dar să nu se îndrăgostească. Cum se recrutau gheișele? Se căutau copile de cinci-șapte ani, de regulă din familii modeste dispuse să-și ofere fetele pentru o viață respectabilă sigură, selecția făcându-se pe criterii estetice și psihologice riguroase. Odată selectate, fetele erau aduse în ceainării ochaya / okasan conduse de patroane ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sculpturale și textele hieroglife ale monumentului funerar prezentau nașterea ei miraculoasă. Mama sa, Ahmes, ar fi fost vizitată de zeul Amon Ra în chip de faraon și din unirea lor ar fi rezultat viitoarea regentă-faraon. Alte imagini o reprezintă pe copilă alăptată de Hathor, zeița cerului. După o domnie de 20 de ani, regenta-faraon Hatșepsut a intrat în lumea umbrelor în anul 1483. Urmașul ei, Tutmes al III-lea, a dus o politică războinică, dovadă, cele 17 campanii în Asia Mică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
curtezane Un chip de jad și ochi cu gingășii de floare rară. I se dusese vestea frumuseții-n lumea-ntreagă Și doar privind-o, cineva ar fi putut să piardă 3. Doamna Nijo (1258-?) La vârsta de patru ani, o copilă, fiica unei adolescente, a ajuns la curtea împăratului japonez Go Fukakusa și, cu acordul tatălui, a devenit, la treisprezece ani, în 1271, concubina (mekake) acestuia, un tip timid și cu un defect de mers. Era viitoarea Doamnă Nijo, veselă, inteligentă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
femeie, cu Francesca. A fost regretată de locuitorii Romei, a fost înmormântată cu fast în capela familiei Chigi, după ce papa a absolvit-o de păcate. Despre ea se spune că a avut 1000 de amanți și i se atribuie butada: Copilă, am iubit plină de speranță, adultă, am iubit plină de pasiune. Frumoasa curtezană este și eroina unui film actual în interpretarea actriței italiene Manuela Arcuri. Angela del Moro A fost prietena spirituală a pictorului Tizian (1490-1575) care, inspirat de ea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a avut ca părinți pe prim-gentilomul lui Ludovic al XIII-lea și pe una dintre doamnele de onoare ale Anei de Austria. Ludovic al XIII-lea și Ana de Austria erau părinții regelui Ludovic al XIV-lea (1643- 1715). Copila a fost crescută cu mare grijă de mama ei, profund religioasă, era catolică, și remarcată prin virtute. Din respect și admirație pentru mama ei, Ana de Austria a desemnat-o pe frumoasa și fascinanta Athénaïs drept domnișoară de onoare a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Agrippa d'Aubigné, aflat în detenție din cauza acuzațiilor de asasinat a soției și a amantului ei, de conspirație împotriva cardinalului de Richelieu, însoțit voluntar de a doua sa soție, Jeanne de Cardillac, s-a născut o fetiță Françoise d'Aubigné. Copila a fost luată și crescută de o mătușă și apoi a intrat sub tutela contesei de Neuillan care a tratat-o ca pe o rudă săracă, ceea ce corespundea realității. Un timp a fost dusă la o mânăstire pentru a fi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a numit, după mamă, Jeannne Bécu ce va deveni, în condiții dubioase, doamna contesă du Barry. Fetița a crescut câțiva ani în preajma mamei care-și completa veniturile din relații multiple cu bărbații. O cunoștință a mamei a încredințat-o pe copila Jeanne unei mânăstiri unde și-a cizelat exprimarea, a învățat literatură, și-a însușit deprinderi de comportare. La optsprezece ani tânăra a avut diferite ocupații: servitoare, vânzătoare într-un magazin de modă, ajutoare de coafeză. Își dorea să ajungă într-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-a născut în 1804, la Paris, într-o familie în care tatăl, Maurice Dupin, era militar și aghiotantul unui mareșal francez și mama, Sophie Victoire, fiica unui cârciumar. Cei doi s-au căsătorit în secret. Rămasă orfană de tată, copila Amandine Lucie Aurore, neagreată de mama ei, a fost crescută de bunică. La treisprezece ani a fost trimisă la o mânăstire pentru a primi o educație aleasă. În mediul monahal a trecut printr-o criză mistică, dorindu-și să trăiască
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
săi prin faptul că făcuse parte din garda ce l-a primit pe Wilhelm al III-lea, și a Antjiei Van der Meulen, o femeie blândă și modestă. Din plăcerea tatălui de a fabula pe seama trecului său a moștenit și copila care-și adora tatăl extravagant, se lăuda cu castelul în care ar fi vrut să locuiască, juca teatru la școală în rochii extravagante. Oricum, colegii o priveau "de sus", nu o agreau. Tatăl a dat faliment, s-a despărțit de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
s-a născut pe stradă, în 9 decembrie 1915, sub un felinar, pe mantaua unui polițist. Mama era Anita Maillard, artistă ambulantă, cunoscută cu numele de scenă din baruri drept Line Mars și tatăl, Louis Gassion, acrobat de circ ambulant. Copila Edith a fost abandonată de mama ei și a fost crescută de bunica dinspre tată ce deținea un bordel. A crescut printre prostituate ce-și câștigau existența din vânzarea trupului, ele i-au suplinit tandrețea maternă ce i-a lipsit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
purtat civilizat cu ea, dar soțul i s-a furișat în pat. Biograful ei Emmanuel Bonini scrie că Josephinei i s-a arătat, în vis, Dumnezeu care i-a pus pe frunte o stea, era o previziune a celebrității ei. Copilei Freda Josephine îi plăcea să danseze, dansa pretutindeni, avea dansul în sânge. La zece ani a câștigat primii bani în urma unui concurs de dans. La paisprezece ani a plecat de acasă, s-a angajat ca și chelnăriță. La scurt timp
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
1914-1991) În anul 1914, într-un orășel din provincia natală a învățatului Confucius, s-a născut Li Shu Meng, în familia unui negustor și a unei concubine a acestuia. Mama ei, acuzată de infidelitate față de soț, a fost alungată iar copila a fost crescută de bunic. Precoce sexual, tânăra, cu numele schimbat, Yun He / Lebăda din Țara Norilor, a cunoscut amorul cu fiul moșierului la care mama sa era menajeră, apoi s-a lansat în relații cu un director de școală
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
scris romanul într-un ritm febril. Alphonsine era una dintre fetele unei familii de nobili scăpătați, sărăciți pe vremea regelui Ludovic al XV-lea. Mama sa, o frumoasă brunetă ce trăia de pe urma relațiilor cu diverși bărbați, a părăsit-o și copila a fost crescută de o verișoară săracă. De timpuriu, tânăra Alphonsine a cunoscut bărbații, a intrat în compania unor studenți libertini. Norocul ei a fost apariția contelui de Guiche care a luat-o din mediul stradal. Apoi a cunoscut mai
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a născut din părinți liberi și săraci, închinători la idoli și aveau o tavernă unde poposeau marinarii. Ea se deprinsese să-i veselească pe clienții tavernei cu cântece naive și vulgare și să strângă bani de la ei. În gospodăria tavernei, copila Thaïs s-a apropiat de sclavul nubian Ahmes ce se creștinase și-i spunea povești frumoase pe care nu le-a uitat toată viața. Ahmes i-a povestit despre Dumnezeu, despre Iisus, a botezat-o. Copila s-a legat sufletește
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei. În gospodăria tavernei, copila Thaïs s-a apropiat de sclavul nubian Ahmes ce se creștinase și-i spunea povești frumoase pe care nu le-a uitat toată viața. Ahmes i-a povestit despre Dumnezeu, despre Iisus, a botezat-o. Copila s-a legat sufletește de sclavul nubian și a suferit cumplit când bunul ei prieten a fost persecutat, închis și răstignit de autoritățile împăratului Dioclețian. Ulterior a fost sanctificat și a devenit Sfântul Theodor Nubianul. De la unsprezece ani Thaïs își
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]