4,002 matches
-
în cor că frica e întemeiată. Râsul și spaima sunt singurele reacții ale vesticilor în fața comunismului în literatură. Comedia și tragedia în stare pură. Cum însă de multă vreme ele nu mai sunt separabile în convenția literară, imaginea vestică a cortinei de fier este inevitabil superficială. * Lipsurile economice din interiorul comunismului îl fac pe lectorul vestic să exclame: Trăiască capitalismul, ce dreptate am avut! 1984 de Orwell e o dovadă grăitoare cât de cumplit poate fi comunismul: fără haine, hrană, iubire
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de Împăratul muștelor și e salvat de un adult; profesorul lui Bradbury o ia la goană din Slaka și descoperă abia la capăt că nu a înțeles nimic din riturile comuniste pe când era acolo. Lumea distopică, indiferent că în jurul ei Cortina de Fier e politică sau de altă natură, tânjește după eliberare, evadare. Cortina de Fier e capcana, lipsirea de libertate, robia coșmarului, spulberarea nădejdii de evadare. * Vizitatorul occidental e uluit de pervertirea limbajului, gândirii, libertății, omeniei în comunism: nu-i
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ia la goană din Slaka și descoperă abia la capăt că nu a înțeles nimic din riturile comuniste pe când era acolo. Lumea distopică, indiferent că în jurul ei Cortina de Fier e politică sau de altă natură, tânjește după eliberare, evadare. Cortina de Fier e capcana, lipsirea de libertate, robia coșmarului, spulberarea nădejdii de evadare. * Vizitatorul occidental e uluit de pervertirea limbajului, gândirii, libertății, omeniei în comunism: nu-i vine să creadă că minciuna e atotputernică. Cel puțin aici occidentalii merg la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
alarmă explicit. Comunismul încetează să mai fie utopie (până și Lessing e decepționată de el) și rămâne un neadevăr tragic. * Majoritatea occidentalilor își scriu distopiile ori le citesc cu sentimentul de ușurare că s-au născut de partea cealaltă a cortinei de fier. O traducătoare care știa câteva limbi și lucra pentru agenția română de presă, și care de altfel s-a și sinucis înainte să împlinească șaizeci de ani, spunea adesea: Ce ghinion să ai o singură viață și să
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
energie pe nume disidență, ceea ce vrea să spună că el își creează lumea lui alta decât cea oficială, general acceptată pe măsură ce inventează fiecare gest cu aparență umană. Iată deci că epoca Desperado are două laturi politice, la dreapta și la stânga cortinei de fier, dar rezultatul literar este în ambele același în final. Vestul ascunde ambiguitatea după sloganul accesibilității; literatura luptă să-și recâștige publicul și reușește, cu toate că sofisticarea mascată începe în ultima vreme să-i plictisească pe lectori. Estul e redus
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Numai că și minciuna e o formă de ambiguitate. Mai ales dacă autorul reușește să stârnească subversiv îndoiala lectorului. Lectorul vestic nu știe să răstălmăcească spusele scriitorului estic. Reversul însă e posibil. Prin urmare, dacă există și în literatură o cortină de fier, aceea e una ce ține de răstălmăcire. Acolo unde politica a dat greș (nu există dialog real est-vest până la căderea Cortinei de Fier), n-a putut nici literatura să facă mare lucru. Linia est-vest (Cortina de Fier) pe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să răstălmăcească spusele scriitorului estic. Reversul însă e posibil. Prin urmare, dacă există și în literatură o cortină de fier, aceea e una ce ține de răstălmăcire. Acolo unde politica a dat greș (nu există dialog real est-vest până la căderea Cortinei de Fier), n-a putut nici literatura să facă mare lucru. Linia est-vest (Cortina de Fier) pe perioada existenței comunismului european e marea înfrângere a globalizării în literatură. Mai clar spus, acolo unde estul răstălmăcește cu artă, vestul complică și
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în literatură o cortină de fier, aceea e una ce ține de răstălmăcire. Acolo unde politica a dat greș (nu există dialog real est-vest până la căderea Cortinei de Fier), n-a putut nici literatura să facă mare lucru. Linia est-vest (Cortina de Fier) pe perioada existenței comunismului european e marea înfrângere a globalizării în literatură. Mai clar spus, acolo unde estul răstălmăcește cu artă, vestul complică și ajunge la aceeași isterie a complicației de care suferă literatura Desperado din ambele tabere
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de la sine înțeles. Huxley o pune pe primul plan într-o vreme când romancierii o suspectează și o dau deoparte. Iată unul din motivele pentru care Huxley e Desperado avant la lettre. Imaginația politică e preferata autorilor Desperado până la căderea Cortinei de Fier. Huxley își încearcă puterile în acest spațiu în Brave New World. Umorul și îndrăzneala lui intelectuală imaginează un viitor surprinzător pentru omenire. Umorul îl ferește de melodramă. În loc să-și impresioneze lectorul cu sentimente sumbre (v. Orwell), Huxley inspectează
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pe care criticul o acuză de totală lipsă de "umor": Pe timpul celor treizeci de minute de flecăreală banală, incredibil de plicticoasă, se fac nenumărate pauze, eroii se sucesc, aruncă priviri ucigătoare, răsuflă greu, se ridică și se așează iar; cade cortina în final. Reacția criticii a fost amestecată. Unii n-au văzut nimic în piesă. Printre susținători, Alistair Macaulay de la Financial Times a fost cel mai uluit (și incoerent): "e poate important să spunem că a nu-l înțelege pe Pinter
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
fizice și metafizice, e bântuit și de sentimentul că nu are acasă. Poetul a fost adus din Ungaria la Londra în 1956, când avea numai opt ani. Familia lui a fugit de comunism după revoluția maghiară din 1956. Au trecut Cortina de Fier și au încropit pentru poet o casă care nu era tocmai ce știa el că înseamnă acasă. Poemul Fotograf de meserie, la nuntă, Budapesta e o privire în urmă, la o viață din care poetul a evadat: tristețea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
George Szirtes s-ar putea numi poetul care nu are acasă, și el apare clar în poeme cum sunt Mă trece tata câmpul în brațe. Câmpul e o "scenă" care trebuie trecută ilegal, pentru a ajunge de cealaltă parte a Cortinei de Fier, dar și un tablou de Chagall, hăituit de cruzimea masacrului: Mă trece tata câmpul în brațe. E noapte și șanțurile sunt înzăpezite. Noroi adânc. Ne ascundem cu grijă De ceva înspăimântător ce încă nu mi-e cunoscut. Apoi
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Crăsnaru, Sorescu, Nina Cassian și Denisa Comănescu, printre alții. Ei mi-au colorat percepția țării. Nu știu dacă această percepție a concretului e corectă, dar pentru mine e puternică. LV. Scrii despre "accidentul de a fi ceea ce ești". Ai trecut Cortina de Fier în Anglia. Ceea ce nu e tot una cu a spune că ești englez. Cum te-ai adaptat la țara de adopție? Te bântuie un trecut care "rămâne veșnic un altundeva". Poezia ta se zbate să se întoarcă la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
d) ACB 26) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) tratatul de pace de la Paris nu recunoaște cobeligeranța României în al doilea război mondial B) discursul lui Winston Churchill la Universitatea Fulton prin care vorbește de “Cortina de fier” C) lansarea Planului Marshall a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB 27) Marcați litera corespunzătoare ordinii cronologice pe care o considerați corectă: A) se înființează CAER B) URSS propune planul Valev C) se înființează un guvern condus
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
suntem actori. Ne dorim să fim actori și să jucăm rolurile vieții. Nu e ușor, e chiar greu. Trebuie să Înveți dicție, mișcare să ai ureche muzicală și mai presus de toate...să Înveți rolul... pentru că la un moment dat cortina se va ridica, reflectoarele se vor aprinde și mii de ochi curioși se vor aținti către tine. Nu e imposibil să joci teatru... e chiar frumos! Pentru că În curând te vei descoperi tu, ca persoană, ca suflet, Îți vei descoperi
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
în timp, la impunerea căreia contribuise, reprezenta un progres în formarea gustului. Diderot o interpretează, dimpotrivă, ca pe o îndepărtare de la funcțiunea originară a teatrului, care înseamnă punerea în cauză a spectatorului. Reprezentația teatrală reunește un public care, înainte de ridicarea cortinei, nu constituie un grup social omogen, dar care, pe parcursul spectacolului, vibrează la unison într-o întâlnire efectivă. Louis-Sébastien Mercier visează la un mare teatru popular, capabil să cimenteze corpul social în numele unui ideal comun, așa cum o făceau Patimile (les Passions
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Fie că ești cel care compune, fie că ești cel care joacă, nu vă mai gândiți la spectator mai mult decât dacă nu ar exista. Imaginați-vă, pe marginea teatrului, un zid mare ce ne desparte de parter; jucați ca și cum cortina nu s-ar ridica." Teoreticienii clasicismului, mai ales d'Aubignac 28, își manifestau deja dorința de a crea pe scenă o acțiune autonomă, ruptă de universul spectatorului. Abstract în secolul al XVII-lea, deși concretizat prin cadrul de scenă, acest
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
scenă o acțiune autonomă, ruptă de universul spectatorului. Abstract în secolul al XVII-lea, deși concretizat prin cadrul de scenă, acest perete ce separă sala de scenă se materializează în secolul al XVIII-lea, când scena este echipată cu o cortină care permite închiderea ei. El se radicalizează începând cu 1759, când banchetele plasate pe părțile laterale pentru spectatorii de marcă sunt suprimate 29. Voltaire, într-o scrisoare din 6 aprilie 1759, scrisă de la Ferney către contele d'Argental, se felicită
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
are o misiune națională, o misiune socială, o misiune umană. Când vede în fiecare seară această mulțime atât de inteligentă și atât de avansată care a făcut din Paris cetatea centrală a progresului, îngrămădindu-se în număr mare în fața unei cortine pe care gândirea sa, a lui, acest plăpând poet, o va face să se ridice dintr-o clipă în alta, își dă seama cât de puțin valorează el, față de atât de multă așteptare și curiozitate; simte că dacă talentul lui
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ceea ce nu se întâmplă fără să pună probleme legate de scenele din acea vreme, și mai ales de așteptarea publicului, dornic de iluzie. Când aceste schimbări se operează în timpul antractului, ca în teatrul lui Hugo, pot fi ascunse privirilor grație cortinei. În schimb, dacă survin în sânul actului, este dificilă evitarea schimbărilor în văzul lumii, ceea ce se lovește de obișnuințele spectatorilor. Chiar și Vigny regretă că a fost obligat să recurgă la această practică la reprezentația Maurului din Veneția. Cu privire la scena
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
piesei, în care schimbările de loc sunt frecvente, el preconizează folosirea pancartelor, la care se recurgea uneori pe scena Misterelor sau în epoca elisabetană. "Adoptarea unui singur decor sau și mai bine, a unui fundal uniform, suprimând ridicările și coborârile cortinei în timpul unicului act. Un personj îmbrăcat corect ar veni, ca la teatrul de păpuși, să atârne o pancartă arătând locul unde se petrece scena. (Notați că sunt sigur de superioritatea "sugestivă" a pancartei scrise asupra decorului. Niciun decor, nicio figurație
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
care elementele sunt unite prin perspectivă. Decor simultan. Conține toate elementele necesare reprezentării unei acțiuni care se desfășoară în locuri diferite. Decor succesiv. Se schimbă în funcție de locurile în care se desfășoară acțiunea. Schimbarea poate avea loc la vedere sau cu cortina lăsată. Decor unic. Reprezintă un singur loc care nu se schimbă în cursul reprezentației. Didascalii. Indicații scenice (inclusiv numele personajelor înaintea fiecărei replici). Ele informează asupra spațiului în care se desfășoară acțiunea, asupra jocului și asupra emițătorului mesajului. Ditiramb. Poreclă
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
extensie, denumește personajul principal al unei piese. Scenă deschisă. Vizibilă (la origine, scenă în aer liber). Este cea mai veche. Scenă închisă. Ascunsă în parte, fiind închisă într-un fel de cutie, deschisă în față, total ascunsă când e coborâtă cortina. Este scena după moda italiană. Scenografie. Arta de a da formă spațiului reprezentației (se naște în secolul al XVI-lea, odată cu introducerea perspectivei). Spațiu dramaturgic. Spațiu imaginar pe care scena nu-l arată niciodată (evocat numai de dialog). Spațiu scenic
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și dublul său Jouvet, Reflecții asupra comediantului Copeau, Teatrul popular Mauriac, Teatrul și ideea mea despre el Dullin, Amintiri și note de lucru ale unui actor Genet, Cum să fie jucate Bonele Brecht, Mic organon pentru teatru Baty, A căzut cortina Pitoëff, Teatrul nostru Barrault, Reflecții despre teatru Jouvet, Mărturii despre teatru Montherlant, Prefața la Port-Royal Camus, Conferință asupra viitorului tragediei Adamov, Notă preliminară la tomul II din Teatru Vilar, Tradiția teatrală Genet, Pentru a juca Negrii (Les Nègres) Genet, Cum
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Anglia imperialistă decât cu Rusia comunistă”. Desigur, Wallace era celebru pentru Îngăduința față de comunism, dar oprobriul său față de implicarea Statelor Unite În Marea Britanie și Europa era Împărtășit de personalități din Întregul spectru politic. Când Winston Churchill a rostit faimosul discurs despre Cortina de Fier În Fulton (Missouri), În martie 1946, Wall Street Journal a comentat acid: „Reacția țării la cuvântarea domnului Churchill e dovada concludentă că SUA nu dorește o alianță, sau ceva ce seamănă a alianță, cu nici o altă țară”. Churchill
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]