4,292 matches
-
parte moșneni, iar prin legea rurală din 1864, un număr de 174 clăcași au fost împroprietăriți din moșiile proprietarilor Barbu Belu și alții cu moșii mai mici. Datorită așezării comunei în zona subcarpatică pe dealurile acoperite cu păduri și plante cultivate, ocupația vârforenilor a fost diferită pe parcursul anilor. În timpurile mai vechi locuitorii se ocupau numai cu îndeletniciri pe plan local din care își câștigau existența zilnică. Ocupația de seamă a locuitorilor a fost și este creșterea vitelor și cultura pomilor
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
în anul 1726, localitatea intră sub stăpânirea habsburgica,fiind considerate teritorii cucerite,fără stăpân,au fost trecute în stăpânirea erariului (fiscului).Sub stăpânirea împărătesei Maria Tereza,mai exact în anul 1771/1772 apar primele date demografice,precum și suprafețele de pământ cultivate,care arătau că populația comunei Șepreuș se prezenta astfel: - iobagi - 160 de familii; - jeleri cu casa - 9 ; - jeleri fără casă - 1; Tot la acest recensământ este specificata suprafață de teren folosită,ea fiind în jurul a 2572 de iugăre mici (aproximativ
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
totală a țării. Din suprafața arabilă a județului, marea proprietate deținea peste 16.000 de hectare, iar mica proprietate aproape 122.000 de hectare. Marea parte a suprafețelor arabile era cultivată cu cereale (porumb, orz, grâu, ovăz, secară, mei). Fânețele cultivate și alte culturi furajere ocupau aproximativ 12.000 de hectare, plantele furajere aproape 3.000 de hectare, iar plantele industriale circa 7.000 de hectare. De asemenea, existau pășuni pe mai mult de 21.000 de hectare, iar pădurile ocupau
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
Agenții economici din agricultură sunt două societăți comerciale și 1813 gospodării ale populației. Poziția localității în cadrul județului din punct de vedere al suprafetei agricole este pe locul 44 Suprafața agricolă Suprafața agricolă dupa modul de folosință, în anul 2006: Suprafețe cultivate - ha Produse obținute - tone În comuna Sângeru numărul de unități de învățământ este : Populația totală ce frecventează școala a fost de 836 persoane, dintre care Cadrul didactic în anul 2006 a fost format din 46 de persoane; 6 persoane în
Comuna Sângeru, Prahova () [Corola-website/Science/301724_a_303053]
-
altceva. Pământul este arat pentru boii de povară, crește secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie dă o baniță și jumătate, foarte rar dă mai mult.” Despre creșterea animalelor au constatat: ”Sunt destule pășuni pentru toate neamurile de dobitoace... Izlazurile sunt bune, produc fân bun pentru hrănirea
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
exces de umiditate predomină vegetația hidrofilă: "Inunae corex", "Pharanghuites" etc. Terenurile cu expoziție sudică,sud-estică sau sud-vestică, care sunt și erodate au pajiști cu valoare furajeră. Speciile dominante aici sunt: "Agropyron cristatum", "Agropyron ischemus", "Festuca sulcata", "Artemisia campestris" etc. Terenurile cultivate au în general următoarele buruieni: "Amaranthus retroflexus", "Taxacum afficale", "Cirsium arvense", "Agropyron repens", "Agrostecuma", "Setaria", "Veronila", "Stellaria" ș.a. Pe dealurile din nordul localității crește în pâlcuri rare și vestitul bujor de stepă. Pe teritoriul localității a fost descoperit în secolul
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
Trotuș nu departe de biserica actuală, loc ocupat compact de case, cu greu de cercetat pentru că temeliile de piatră, în decurs a peste 150 de ani de la data actului au fost scoase de oameni și folosite la construcții, iar terenul cultivat și apoi umplut de construcții. La Trotuș a fost una din bisericile de zid, făcute de Margareta Mușata, bunica lui Alexandru cel Bun, așa cum susține tradiția catolică fixată în scris de preotul pământean Ioan Botezătorul Bărcuță din Cotnari, într-o
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
în contrast cu ceea ce se cunoștea în trecut, știm azi că rasismul, religia, machismul sau homofobia, nu sunt simple accidente datorate unei culturi alienante sau purei întâmplări istorice, ci fenomene perene și general umane ale căror surse se află în abilitățile ultra-adaptative cultivate îndelung de mecanismele minimaliste legate de funcțiile elementare de supraviețuire ale lui Homo sapiens. Fapt care în sine nu trebuie, evident, să sugereze defetismul, ci dimpotrivă, combativitatea celor pe care natura îi dezavantajează prin aceste fenomene parazite ale modului în
Rasism () [Corola-website/Science/300838_a_302167]
-
întâlnim o vegetație de lunca și stepa. Dintre plantele ierboase cele mai întâlnite sunt gramineele, dintre arbuști, porumbarul și măceșul. Pe malul apelor întâlnim sălcia și arinul, în livezi întâlnim mărul, părul, prunul, cireșul și nucul. Plantele cele mai frecvent cultivate sunt cerealele (grâu, secara, orz, ovăz, porumb), floarea soarelui și trifolienele. În satul Briheni vegetația este de deal, pădurile și pășunile ocupând o mare suprafață. c.) Colectivitatea asupra căreia își exercită autoritatea Consiliul local al comunei Lunca se compune din
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
înainte de furtună. ( Sală Alexandru - 92 ani ) Lângă fântână Foarului în buza dealului, se zice că s-ar afla o piatră îngropată în pământ care nu se poate mișca, trasă de doi boi. În valea Bicilor ( a taurului communal ), pe versantul cultivat, s-ar afla un izvor, simetric cu izvorul Popii (Laza Miron, a Vuchii) Ocupații: Agricultură, cultivarea cerealelor: grâu și porumb. Cultivarea cânepii pentru producerea firelor necesare țesăturilor din cânepă(trama) și a celor din cânepă și bumbac (misir) Creșterea animalelor
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Din acest motiv în comuna Leșu, vegetația de bază o reprezintă pădurile de foioase și rășinoase, ierburile montane și pășunile care sunt de o calitate superioară, fapt ce determină preocuparea principală a leșenilor, din vechime până astăzi: creșterea animalelor. Plantele cultivate: cartoful, ovăzul și pe suprafețe mici, porumbul, grâul, orzul, legumele, pomii fructiferi. Despre localitatea Leșu se pomenește pentru prima dată, după cum afirma profesorul Anton Coșbuc, unul din fiii de seamă ai acestei așezări, în studiul său intitulat " Obârșia satului Leșu
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. Vegetația este specifică de câmpie. Marea majoritate a terenurilor sunt ocupate de culturi agricole, iar o mică parte sunt izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate, habitatele întâlnite sunt de tip ruderal. În lunca râului Călmățui, ca și pe văile fără scurgere permanentă, se întâlnesc terenuri, pajiști si mlaștini sărăturate panonice si ponto-sarmatice, cu o vegetație moderat până la slab halofilă. Fauna de nevertebrate este reprezentată de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
premii. Erau bănci, ronduri de flori și ălei. Pe aceeasi ulița se aflau terenul de fotbal și SMA-ul, parcul de tractoare, care însă au fost desființate. Pe locul unde înainte se desfășurau meciuri de fotbal se află acum teren cultivat. Terenul de fotbal este situat la marginea satului, de unde încep dealurile. Sunt poenite, vâlcele pline de flori imortele de culoare lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
spre Transilvania, fie pe Culoarul Mureșului, fie pe Poarta Meseșană. Dar tot ei întemeiază și primele formațiuni prestatale. În aceste condiții, cetățile erau distruse sistematic pentru a împiedica o eventuală rezistență a locuitorilor daco-romani, dar terenurile agricole erau în continuare cultivate, iar așezările mici se puteau reface rapid. În secolul al VI-lea sosesc slavii. De la ei a rămas numele actual al comunei și rîului pe care este așezată, care în slava veche însemna "frumos". Sosirea ungurilor s-a produs prin
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi și o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an cultivat, al doilea lăsat pârloagă. Pe lângă agricultură, locuitorii se mai ocupau cu; rotăria, tâmplăria, dogăria, facerea mangalului (necesar la fierărie), albinăritul. În anul 1899, satul avea, 55 case cu 192 de locuitori, din care 16 erau educați. În prezent principala ocupație
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
Kogălniceanu, care lega municipiul Tulcea cu orașele București și Constantă. În prezent, cursele de pasageri sunt suspendate. În ceea ce privește agricultură, comuna Mihail Kogălniceanu dispune de o suprafata agricolă de 7561 ha, din care 6011 ha reprezintă suprafață arabila. În structura suprafeței cultivate și a producției vegetale, ponderea cea mai mare revine culturilor de grâu iar în anul agricol 2007-2008 să cultivat o importanță suprafață cu răpită. Comună Mihail Kogălniceanu reprezintă o zonă cu potențial ridicat în sectorul zootehnic, această activitate desfășurându-se
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
cele din nord-est și sud. Precipitațiile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru culturile agricole. În perioadele calde ale anului grindină este destul de frecvență . În iulie 2000 grindină a distrus total sau parțial culturile agricole pe 50 la suta din suprafațele cultivate și a distrus total acoperișurile la peste 100 de case. Rețeaua hidrografica este reprezentată de răul Ibana și afluienții săi. Râul Ibana izvorăște din nordul comunei , străbate partea vestică a satului Mânzați, centrul satelor Ibănesti și Putu Olarului , ajunge în
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
1873, Societatea de Medici și Naturaliști din Iași înființează o a doua grădină botanica, în apropiere de cea veche. Sarcina de organizare a acesteia revine lui Dimitrie Brândză, iar majoritatea plantelor au fost donate de către Anastasie Fătu. Unele dintre plantele cultivate atunci mai exista și astăzi, în curtea Muzeului de Istorie Naturală. În 1870, Universitatea „Al.I. Cuza” hotărăște să construiască ea însăși o grădină botanica, în spațiul actual al Institutului de Medicină și Farmacie, care este extinsă în 1876. Dar
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
și cultivat. Știe că „vină“ o poartă îmbătrînirea populației cătunului și că tineri aproape că nu mai sînt deloc. Așa că puțini sînt cei care își mai îngrijesc pămîntul și, după cum a estimat el, nu găsești mai mult de 10 hectare cultivate. „Tot ce vreau este să apuc ziua cînd toate pămînturile astea or să fie muncite din nou. Iar asta s-ar putea face dînd pămîntul în arendă la un privatizat sau la o firmă care se ocupă cu așa ceva. Mă
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
la limita dintre sate și comunele învecinate. Fagul, în aceste păduri este însoțit de numeroși arbori și plante lemnoase: mesteacănul (Betula verrucosa), carpenul (Carpinus betulus), plopul (Plopulus tresnula) și în zona exterioară a pădurilor întâlnim măceșul (Rosa tomentosa). În zonele cultivate și în cele de pășune sunt grupări de măr pădureț (Malus silvestris), porumbarul (Prunus spinosa), sîngerul (Cornus sanguinea), alunul (Corylus avelana). Primăvara în pădurile noastre înfloresc plante ierboase : păstița (Anemone ranunculoides), brebeneii (Corydalis solida), fragii (Fragaria vesca), vioreaua (viola sp
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
care există și acum și care spală coadă darmanului ajutând astfel oamenii să treacă de abruptul și alunecosul vaii.pentru că lupta s-ar purta mereu apă acestui izvor curge spre a înconjura satul și pe unul din dealurile cel mai cultivate(dealul câmpul lui stroe,cot și fântână băieților).în una din extremitățile acestui deal la zona numită acum fântână băieților un grup de flăcăi ar fi deviat apă cerbului și când aceasta a atins pământul de aici a izvorât o
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
și chiar depășește necesitatea medie de apă a plantelor de cultură. Temperatura medie anuală este de 10,2°C, iar cantitatea de precipitații de 500 mm. Teritoriul satului Cheia se află într-o zonă de pășune și fâneață. Ca specii cultivate se întâlnesc pomi fructiferi ce au corelații bune în zonă (cireș, vișin, păr, măr), viță-de-vie pe versanții însoriți și, mai puțin, culturi de porumb, grâu, secară, orz sau cartofi. În zonă au loc exploatări de gips și alabastru.
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
înființată livada (existentă și astăzi) cu meri și pruni, în suprafață de circa 10 ha. Este evidentă atitudinea de respingere a oricăror forme de asociere. Sectorul zootehnic în general este slab dezvoltat, cu șeptelul în continuă scădere. Cele mai des cultivate sunt cerealele: grâul de toamnă, orzoaica de primăvară și porumbul, apoi cartoful și leguminoasele pentru boabe - fasolea, uleioase (rar) - floarea-soarelui. Potrivit datelor Recensământului General Agricol efectuat între 2002- 2003 în Luna de Sus erau 657 exploatații agricole individuale, suprafață totală
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Satul Aruncuta se află în partea de sud-est a județului Cluj, la de Cluj-Napoca, într-o zonă depresionara (ce începe de la Suatu, continuă zona lacului de pescuit și se termină în Aruncuta, la Razoare), fiind mărginit la sud-est de dealuri cultivate (în anii 1967-1985) cu vită de vie. Se învecinează la nord cu Suatu și Dâmburile (nord-vest), cu Soporu de Câmpie (sud) și Iuriu de Câmpie (sud-vest). În partea de vest se învecinează cu Cojocna (fermă Erdănima), iar la est cu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
60 hectare, în colaborare cu CAP Soporu de Câmpie, lucrare care nu s-a mai realizat . Activitatea viticola la început a fost foarte bine organizată, existând o brigadă specializată, CAP - ul avînd beciuri pentru păstrarea vinului chiar la baza dealului cultivat { așa cum este schițat, având numărul cadastral, Cc - clădire construită, nr. topo 3098 și 3098 }, iar vinul era păstrat în butoaie de lemn cu o capacitate cuprinsă între 200 - 1000 litri. În anul 1975 brigadă de specialitate se desființează, iar vită
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]