6,546 matches
-
rari bărbați ai Bisericii creștine iar ca păstor și administrator a fost de admirat. Dar cu asemenea calități îi găsim împodobiți și pe alții dintre Părinții Bisericii creștine. Aceea însă, care îl distinge pe Sfântul Ioan de toți ceilalți Părinți, dascăli și scriitori ai Bisericii creștine, aceea care-l arată a fi de neîntrecut, și în care n-a avut până acum egal pe nimeni, care și constituie slava lui particulară, este calitatea de Hrisostom pe care i-au acordat-o
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
sfântului. Acest supranume reprezintă titlul său de glorie; unul asemănător a mai fost atribuit doar episcopului de Ravena, Petru Hrisologul (Cuvânt de Aur, născut în anul 380 și chemat la Domnul în 450). Dacă Răsăritul l-a considerat ca Mare Dascăl al lumii, Apusul l-a apreciat ca cel mai mare predicator al creștinătății universale. Sfântul Ioan Hrisostom rămâne pentru posteritate prințul oratorilor creștini, unicul rege în această privință și un neîntrecut model al predicatorului creștin din toate timpurile. Asist.drd
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
muzică și arte plastice ―Octav Băncilă din același oraș, apoi lector, conferențiar și decan la Facultatea de arte plastice din cadrul Institutului pedagogic de trei ani din Iași. Pe parcursul îndelungatei sale activități didactice, Mihai Cămăruț s-a distins ca un remarcabil dascăl al multor serii de elevi și studenți, iar în calitatea sa de pictor, în primul rând, dar și de președinte al Filialei Uniunii Artiștilor Plastici din Iași sau de director onorific al Pinacotecii, el s-a impus ca un prestigios
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
Vasile și Petre. Ultimii trei băieți pier de copii. Ecaterina moare în 1893, iar Zahei, Maria și Ileana trăiesc până în 1919. Isteț și neastâmpărat, cum se autodescrie mai apoi în Amintiri din copilărie, Nică urmează școala de pe lângă biserică, avându-l dascăl pe "bădița Vasile" ăVasile al Iloaiei), cel luat cu arcanul la oaste. Școala era într-o chilie făcută de săteni, la îndemnul parohului Ion Humulescu. Permanenții vizitatori sosiți azi la Humulești văd nu numai muzeul din căsuță, dar și biserica
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fiindcă suntem la prima parte a operei, este cazul să amintim câteva dintre năzbâtiile lui Nică, specifice vârstei copilăriei și în care, într-un fel sau altul, ne regăsim: primii ani de școală din Humulești „împreună cu bădița Vasile a Ilioaei, dascălul bisericii, un holtei zdravăn, frumos și voinic, și sfătuia pe oameni să-și dea copiii la învățătură-; pățania Smărăndiței cu „Calul Bălan-, când „Smărăndița a mâncat papara, și pe urmă ședea cu mâinile la ochi și plângea ca o mireasă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
dramatică desprinderea de universul frumos și fericit, paradisul copilăriei,satul Humulești, satul românesc în genere.Creangă a creat prin Humulești o lume într-o continuă forfotă. Impresia de viață trăită este puternică. Oameni fel de fel populează paginile cărții: ―Părinții ,dascălii,colegii formează o galerie,definindu-se prin particularități de ordin psihologic și etic-. ăConstantin Ciopraga) Și totuși , Creangă nu are vocația portretului. Tohăneanu sublinia că ―portretul,care,de la cronicari încoace se bucura de o frumoasă tradiție în proza artistică românească
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
fi fost a oricărui fecior de țăran din MoldovaăPaul Cornea). Nică este copilul Smarandei Creangă și al lui Ștefan a Petrii Ciubotariul, un copil ca toți ceilalți, a cărui unică preocupare este joaca. Scriitorul evocă apoi luarea la oaste a dascălului Vasile ―un holtei zdravan, frumos si voinic-, inchiderea scolii, care ramasese fara invatator, dar mai ales obiceiurile si traditiile de Craciun si Anul Nou , prilejuri de petrecere si sarbatoare continue.Mama lui Nică își dorea foarte mult ca fiul ei
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
balcâză și lălâie de-ți era frică să înnoptezi cu dânsa în casă-; b) prin nume sau porecle comice: Torcălău, Trăsnea, Chiorpec, popa Duhu, Gâtlan; c) prin prezentarea unor oameni și scene care stărnesc hazul, cum ar fi scena cu dascălii de la Fălticeni care ―dondăneau ca nebunii-, învățând gramatica lui Măcărescu; d) autoironia, adică scriitorul întoarce gluma asupra lui: ―am fost și eu în lumea asta un boț cu ochi-. Limbajul Dintre cuvintele folosite de Creangă, cele mai multe sunt de origine populară
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
poporului moldovenesc ăIbrăileanu). În evocarea realistă se mai înscrie și caracterizarea precisă a unor personaje, fapt care le conferă autenticitate: mătușa Măriuca "scotea mahmurul din om" de rea ce era, Trăznea era "bucher de frunte și tâmp în felul său", dascălul Iordache "clămpănea de bătrân și avea și darul suptului", Nic ‗ a lui Costache era înfundat în învățătură "până la genunchiul broaștei" etc.Procedeul este utilizat și în povești: soacra "legă paraua cu zece noduri", feciorii ei erau "înalți ca niște brazi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Soacra și nurorile ei, Stan Pățitul, Badea Ipate etc. Sunt oameni vii, țărani din Humulești, țărani din plasa Muntelui din județul Neamț. Și vestiții năzdrăvani Ochilă, Flămânzilă și Păsări-Lăți-Lungilă, și Gerilă și Setilă sunt flăcăi șugubeți și „ai dracului-, ca și dascălii Mogorogea, Trăsnea și ceilalți din Amintiri, numai cât tratați epic. Și chiar capra și iezii ei nu-s decât megieși ai feciorului lui Ștefan a Petrei, o biată văduvă cu trei copii. Puneți în loc de capră - un nume femeiesc, în loc de iezi
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
obișnuit, având în vedere specificul instituției școlare, dimensiunea ei umană fundamentală. Cu toate acestea, putem afirma cu tărie că nu există activitate umană, individuală și mai ales desfășurată în timp, care să nu presupună actul conducerii, al managementului. Pentru fiecare dascăl, însușirea artei manageriale trebuie să fie un obiectiv fundamental, o rațiune de a fi, și aceasta întrucât stăpânirea managementului ca pe un proces complex nu înseamnă ,,dirijism”, iar managerii nu asigură imediat succesul unei acțiuni. Succesul activității instructiv-educative depinde de
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
violență, nonimplicare etc.) și a evitării consecințelor negative ale acestora, prin exercițiul microdeciziilor educaționale” 1. Ca activitate distinctă, managementul clasei presupune: managementul conținutului, a problemelor disciplinare și managementul relațiilor interpersonale. Cât privește managementul conținuturilor, acesta are în centrul atenției capacitatea dascălului de a organiza eficient, de a planifica și coordona spațiul, materialele și echipamentele necesare, modul de dispunere a elevilor, precum și materialul de studiu. Managementul problemelor disciplinare vizează în mod deosebit tehnicile necesare rezolvării problemelor de disciplină a clasei. Intervenția acestei
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
care au generat aceste abateri; efectuarea corecturilor, fie asupra obiectivelor, fie asupra rezultatelor, ceea ce oferă evaluării și o dimensiune reglatorie. e) consilierea. Managerul clasei trebuie să stabilească un climat de cooperare în vederea rezolvării situațiilor problematice. Atunci când elevul întâmpină anumite probleme, dascălului îi revine misiunea de a clarifica cele ce se petrec, stabilind o relație de încredere cu ceilalți parteneri. Un aport deosebit îl are intervenția educatorului în orientarea școlară și profesională, dar și în cazurile de patologie școlară. Pentru a răspunde
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
Teoria disciplinei autoritare pornește de la premisa potrivit căreia natura umană este prin excelență predispusă spre manifestări negative, iar pentru atenuarea acestora se impune adoptarea unor măsuri aspre de constrângere. Elevii învață cum trebuie să se comporte prin felul în care dascălul gestionează maniera de comportare zilnică a elevilor și situațiile problematice. Prin toate măsurile întreprinse, dar și prin absența acestora la momentul oportun, profesorul transmite elevilor un mesaj de învățare. De pildă, ridicarea tonului pentru a te impune 7 Romiță Iucu
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
a stăpâni comportamentul elevului, fără să-i reamintească greșelile trecute. Învățătorul trebuie să încurajeze onestitatea și îi poate ajuta pe elevi să facă o alegere și să fie responsabili în raport cu propria opțiune. direcționarea elevului către auotevaluarea comportamentului: se impune ca dascălul să sprijine elevul să emită independent judecăți de valoare asupra propriului comportament, să ofere reguli comportamentale explicite și repetate consecvent; să-i ajute pe elevi să înțeleagă implicațiile sociale pe termen lung ale comportamentului lor, fără să impună un sistem
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
exploata permanent limitele de toleranță ale profesorului, determinându-l să accepte lucruri care se abat de la normele stabilite). 3. Fraternizarea: survine ca o consecință a imposibilității cadrului didactic de a domina situațiile apărute în clasă și / sau elevii. Aceasta pune dascălul în situația de a ceda, de a se complace, de “a se alia” cu elevii. 4. Strategia bazată pe ritual și rutină: respectând permanent aceeași algoritmi, cadrul didactic devine ușor previzibil; intervențiile acestuia vor fi standardizate și uniformizate. 5. Terapia
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
crea dependență. Pentru un bun control al situațiilor școlare, învățătorul trebuie să fie permanent informat despre modul în care evoluează relațiile elevilor cu ceilalți colegi din clasă sau din școală, cu celelalte cadre didactice și despre relațiile familiale aleacestora. Activitatea dascălului nu se rezumă la completarea catalogului sau a altor documente școlare, el fiind nevoit să se implice în viața efectivă a elevilor săi. De cele mai multe ori, problemele de conduită școlară nu pot fi soluționate doar prin simple conversații cu copilul
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
în comunicare. Altfel spus, nu numai limba este un cod ; și gândirea logică tinde să devină un cod, ceea ce autoarea. a dorit să sublinieze in lucrarea de față. Îi dorim doamnei profesoare mult succes în atât de dificila misiune de dascăl al zilelor noastre și, de asemenea, cât mai multe lucrări publicate. Lect. Univ. Dragoș Mocanu 9 Introducere În procesul învățării productiv-creatoare, de asimilare și valorificare a bunurilor culturale cu care vine în contact, elevul trebuie să participe cu întreaga sa
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
înțeleagă corect și deplin ceea ce ascultă sau citește, precum și să fie capabil să utilizeze toate resursele pe care limba i le pune la dispoziție, pentru a se face înțeles. Atingerea acestui țel constituie, totodată, contribuția cea mai de preț a dascălului la păstrarea culturii naționale. 59 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Academia R.S.R., Institutul de Lingvistică, „Dicționarul explicativ al Limbii române”, Editura Academiei R.S.R., București, 1975. 2. Avram, Mioara, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., București, 1986. 3. Botezatu, Petre, „Constituirea logicității” Editura
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
rari bărbați ai Bisericii creștine iar ca păstor și administrator a fost de admirat. Dar cu asemenea calități îi găsim împodobiți și pe alții dintre Părinții Bisericii creștine. Aceea însă, care îl distinge pe Sfântul Ioan de toți ceilalți Părinți, dascăli și scriitori ai Bisericii creștine, aceea care-l arată a fi de neîntrecut, și în care n-a avut până acum egal pe nimeni, care și constituie slava lui particulară, este calitatea de Hrisostom pe care i-au acordat-o
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
sfântului. Acest supranume reprezintă titlul său de glorie; unul asemănător a mai fost atribuit doar episcopului de Ravena, Petru Hrisologul (Cuvânt de Aur, născut în anul 380 și chemat la Domnul în 450). Dacă Răsăritul l-a considerat ca Mare Dascăl al lumii, Apusul l-a apreciat ca cel mai mare predicator al creștinătății universale. Sfântul Ioan Hrisostom rămâne pentru posteritate prințul oratorilor creștini, unicul rege în această privință și un neîntrecut model al predicatorului creștin din toate timpurile. Asist.drd
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
în comunicare. Altfel spus, nu numai limba este un cod ; și gândirea logică tinde să devină un cod, ceea ce autoarea. a dorit să sublinieze in lucrarea de față. Îi dorim doamnei profesoare mult succes în atât de dificila misiune de dascăl al zilelor noastre și, de asemenea, cât mai multe lucrări publicate. Lect. Univ. Dragoș Mocanu 9 Introducere În procesul învățării productiv-creatoare, de asimilare și valorificare a bunurilor culturale cu care vine în contact, elevul trebuie să participe cu întreaga sa
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
înțeleagă corect și deplin ceea ce ascultă sau citește, precum și să fie capabil să utilizeze toate resursele pe care limba i le pune la dispoziție, pentru a se face înțeles. Atingerea acestui țel constituie, totodată, contribuția cea mai de preț a dascălului la păstrarea culturii naționale. 59 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. Academia R.S.R., Institutul de Lingvistică, „Dicționarul explicativ al Limbii române”, Editura Academiei R.S.R., București, 1975. 2. Avram, Mioara, „Gramatica pentru toți”, Editura Academiei R.S.R., București, 1986. 3. Botezatu, Petre, „Constituirea logicității” Editura
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Îndemnul la regăsire nu poate fi decît salutar, adap-tînd sau ajustînd discursul celuilalt la propriile exigențe paideice. Lucru dovedit, filosofiile "nefilosofilor" au mai mult decît altele atuul concreteții, al bunei poziționări tematice, al specializării rafinate speculativ și aplicate în funcție de priorități. Dascălul ieșean depășește staza complicităților facile, căutînd să etaleze cu sagacitate miza armăturii filosofice a ideilor economice. Care ar fi cîștigul? Disponibilitate reflexivă maximizată, introspecție rafinată, acuitate strategică, profunzime conceptuală, altitudine analitică. Pentru a regîndi economia este necesar să se reînnoade
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de la catedră” pe care doamna învățătoare Tasia Axinte o propune spre publicare, promovează modalități creative de învățare centrate pe activizarea elevilor și valorifică experiențele educaționale generoase acumulate într-o carieră dedicată elevilor. O viziune umanistă asupra potențialităților elevilor implică simultan dascălul și grupul de elevi într-un angajament personalizat. Ceea ce ajungem să apreciem progresiv în strategiile educaționale centrate pe activismul elevilor izvorăște din energiile ascunse ale competiției și cooperării grupului de elevi prin temeiul încrederii reciproce și al stimei care pune
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]