6,256 matches
-
cauzal desfășurarea și efectele". Sociologul german, furnizând această deschidere sociologiei, o obligă să intre pe un nou făgaș al devenirii sale cunoscut sub denumirea sociologie comprehensiv-explicativă. Inițiază astfel un obiect și problematică inedite sociologiei. * Sociologia este o știință cu valențe descriptive și explicative, dar nu și prospective; ea vizează descrierea și explicarea realului social și nu ale posibilului. În acest fel, el condamnă deficiențele logice ale istoricismului și pretențiile sale (științele sociale au drept scop principal predicția istorică, obiectiv absolut posibil
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
de ideal numai în sens strict logic. El concretizează faptul că lumea acțiunilor sociale nu este una fără rânduială, ea prezentând o serie de regularități. Înțelegem astfel tipul ideal ca un "sistem de posibilități", ca un concept cu pronunțată valență descriptivă, care se edifică printr-un proces de abstractizare, emanație firească a unei mulțimi de date și fenomene pe care le are în atenție cercetătorul. H2O, ca să dau un exemplu edificator, este doar formula apei și nu apa real existentă. Pentru
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
în familiile bolnavilor. B. Actualități în epidemiologia SM După POZZILLI C. și colab. (2002) SM afectează cel puțin 350.000 de persoane din Europa. În ultimii 50 de ani au fost publicate în Europa mai mult de 150 de studii descriptive cu privire la SM. În ciuda efortului științific considerabil, mai multe din variațiile privind distribuția SM găsite în diferite țări din Europa pot reflecta, cel puțin în parte, diferențe de metodologia studiilor, în special în cazul selecției și a diagnozei. Cele mai recente
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
SM. În ciuda efortului științific considerabil, mai multe din variațiile privind distribuția SM găsite în diferite țări din Europa pot reflecta, cel puțin în parte, diferențe de metodologia studiilor, în special în cazul selecției și a diagnozei. Cele mai recente studii descriptive bazate pe metode mai acurative au cuprins accepțiunea prin care se credea că distribuția SM în Europa este legată de latitudine (GRANIERI E. - 1997). Până în 1980 țările europene situate între latitudinea de 36o și 46o nord erau privite ca având
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
o rată a prevalenței de 58,5 la 100.000 locuitori și un indice anual de 2,3 la 100.000 locuitori (NICOLETTI A. și colab., 2001). Nu este nici un gradient între Italia continentală și Sicilia, cu excepția Sardiniei. Toate studiile descriptive conduse în această insulă în ultimele două decenii arată o dublare a prevalenței și a incidenței SM, în comparație cu Italia continentală. Studiile din Sardinia făcute pe un eșantion reprezentând o cincime din întreaga populație a Sardiniei (GRANIERI E. și colab., 2000
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
alternanțe vocalice (ablaut) ca fiind verbe tari, căci, de fapt, situațiile din toate limbile germanice reprezintă continuări ale acelorași fenomene din germanica comună. De altfel, și alte fenomene care vizează gramatica germană trebuie avute în vedere de gramatica istorică și descriptivă a tuturor limbilor germanice. La substantiv și la verb, flexiunea de tip tare sau slab (la substantiv și mixtă) realizează clasificări ale elementelor celor două părți de vorbire, în sensul că fiecare substantiv și fiecare verb se repartizează la un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
traducere repartizată aceluiași stil în limba scop; la fel, un text original științific se transpune tot într-un text științific etc. Pe de altă parte, trebuie specificat că un text demonstrativ se va traduce tot printr-un text demonstrativ, unul descriptiv prin unul la fel, unul narativ prin unul narativ, unul liric tot prin unul liric, unul dialogat prin altul dialogat etc. În plus, trebuie manifestată atenție ca unui mijloc stilistic sau unei figuri de stil din original să-i corespundă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lui Maiorescu nu au putut fi hotărî-toare. Dar, deși a avut numeroase intervenții în problemele care vizau limba, recomandînd uneori chiar revenirea la vechi-le calcuri, criticul susținea că "filologul" (= lingvistul) ar trebui să adopte față de limbă o atitudine exclusiv descriptivă, asemenea fizicianului, care ar proceda astfel în raport cu obiectul științei sale124. O asemenea perspectivă contrastează însă nu numai cu activitatea lui Maiorescu însuși, dar și cu spiritul științific și cu principiile epistemologiei, căci fizica (la fel ca celelalte științe) nu este
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ar proceda astfel în raport cu obiectul științei sale124. O asemenea perspectivă contrastează însă nu numai cu activitatea lui Maiorescu însuși, dar și cu spiritul științific și cu principiile epistemologiei, căci fizica (la fel ca celelalte științe) nu este o știință exclusiv descriptivă și teoretică, ci are o importantă componentă practică. La fel, știința limbii, dacă este constatatoare și explicativă în cazul limbii populare și al monumentelor scrise ale limbii literare, ea este prescriptivă și normatoare în legătură cu uzul curent al limbii literare 125
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
poate fi admisă (sau chiar impusă) improvizația și frivolitatea. Desigur, au existat și exegeți ai literaturii care au manifestat interes și respect pentru știință, precum G. Ibrăileanu și Tudor Vianu, care au depășit în lucrările lor impresia facilă și platitudinea descriptivă, prin recursul la conceptele științei limbii, esteticii și filozofiei, dar asemenea exegeți nu au creat un curent semnificativ, rămînînd excepții fericite într-o mare a pseudoculturii bazate pe improvizație. Există și un alt motiv al apariției unui mare număr de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la slujbă în interiorul bisericii este tot „mare”, biserica este „asemenea cerului”, peșterile au o „de trei ori binecuvântată” liniștire și pace, cuvintele „mare”, „liniște” cu varianta „liniștire” și „pace” apar într-un tipar repetitiv, în fiecare frază a acestui tablou descriptiv, fără a provoca totuși monotonia expresiei sau a sărăci paleta de culori a imaginii. Scopul repetiției este doar amplificator, creator de aură, în jurul centrului de spiritualitate al Kievului și al centrului lumii ortodoxe cunoscute până atunci de Paisie. Mai mult
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
totuși monotonia expresiei sau a sărăci paleta de culori a imaginii. Scopul repetiției este doar amplificator, creator de aură, în jurul centrului de spiritualitate al Kievului și al centrului lumii ortodoxe cunoscute până atunci de Paisie. Mai mult, plasarea acestei pauze descriptive între două episoade petrecute la schitul Kitaev, o scenă incomparabil mai mică de petrecere a vieții monahale, produce prin antiteză un efect de aducere în prim-plan a măreției și splendorii Lavrei Peșterilor din Kiev. Liniștirea și pacea invocate la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
un tablou respirând liniște și ocrotire, mai mult există și o variantă a ei nocturnă. Aceste discuții, aflăm din text, „mult folositoare de suflet”, au loc și noaptea uneori, la lumina lunii, până la vremea slujbei de la miezul nopții. Sunt pauze descriptive, puternic nominalizate, care sugerează ideea de liman, de rezolvare finală a tuturor tensiunilor traversate până la acel moment, și de descoperire prin uimire. Personajul principal explorează o lume nouă pentru el, de care nu încetează să se uimească. Sugestiv este în
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
imagologică purtătoare de valențe creștine, în care abundența rodului viei duce cu gândul la o viață spirituală bogată și o trăire religioasă plenară, având loc în interiorul schitului, ca o structură imagotipică repetabilă oriunde, pe teritoriul românesc. Un al treilea interval descriptiv inserat în text este dedicat schitului Cârnu, ctitorit de voievodul Țării Românești Mircea al II-lea Ciobanul (1543-1554, 1558-1559) și restaurat de Matei Basarab (1632-1654). Drumul însuși de la Trăisteni la Cârnu, anunță, prin pitorescul său, apropierea de un spațiu al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
care se aflau în fiecare grădină, rodeau din belșug multe nuci mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”, tr. de Elena Lința, Ed. Deisis, Sibiu, 2002,p.194. footnote> Departe de a avea vreo preferință pentru pauzele descriptive, din contră, adept al unui stil alert, telegrafic, centrat pe derularea rapidă a evenimentelor, autorul găsește aici timp și spațiu, nu numai pentru o simplă descriere, ci pentru o descriere foarte amănunțită, în care personajul își amintește cu exactitate chiar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de hrană, a usca tot felul de fructe și legume care să le ajungă pentru celelalte opt luni ale anului, când pe vârf de munte nu mai ajunge nici un vizitator și nici un alt frate de la schiturile din vale. În ciuda pauzelor descriptive care sunt presărate peste tot în această ultimă porțiune a Autobiografiei, într-o serie cu adevărat picturală, valea adâncă dintre munți și poiana frumoasă de la Dălhăuți, pajiștea verde de sub copacii roditori și via schitului Trăisteni, și în sfârșit, izvoarele repezi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
nu numai prin acuratețea memoriei (de altfel, starețul Paisie era cunoscut pentru memoria sa extraordinară) dar și prin importanța pe care autorul o acordă unor astfel de amănunte, într-un text menit a spune povestea vieții sale. Pusă alături de pauzele descriptive din pasajele anterioare ale textului, această adevărată dare de seamă privind proviziile schitului pentru iarnă, pare literalmente scrisă de o altă persoană. Totuși, dacă ne gândim că una dintre primele ascultări pe care le-a primit Paisie în mănăstirile pe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lucrării duce desigur la o genericitate auctorială limpede declarată chiar și prin titlu, „Autobiografie”, în timp ce datele structurale ale textului pot declanșa în cititor, așa cum am văzut din analiza noastră, un orizont de așteptare similar unui roman de aventuri, unei lucrări descriptive sau uneori chiar unui roman polițist. Toate aceste lecturi posibile converg ascendent către un punct comun, dacă luăm în considerare detaliul biografic al faptului că Petru Velicikovski, fiu de protopop din Poltava, a plecat în lume în urmărirea unui vis
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
teoretic al Școlii Formale Ruse, semnat de Iurii Nikolaevici Tînianov, Boris Viktorovici Tomașevski sau Osip Maksimovici Brik. A fost de asemeni identificată paleta de genuri reprezentată de trăsături pertinente intratextuale, gamă generică ce se întinde de la autobiografie, trecând prin pauza descriptivă elegiacă și basm, până la romanul polițist. În discuția despre identificarea genericității în text a fost reținută distincția genericitate auctorială/genericitate lectorială, preluată de la Jean-Marie Schaeffer. Exegeza dedicată paginilor de memorie a toposului românesc, a inclus în analiză instrumente teoretice aparținând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
principalele tutungerii (p. 368). Tramvaiuri: Direcția, șoseaua Bonaparte; director: G. Winn Webb; casier, Ed. Pugh (p. 369). Universitatea, Palatul Academiei; I. Zalomit, rectorul Universității; I. Nicolescu, secretar; Facultatea de științe: Al. Marin, decanul facultății; Al. Marin, chimie; Al. Orăscu, geometrie descriptivă; Dim. Petrescu, astronomie și geologie; Em. Bacaloglu, fizică; Gr. ștefănescu, geologie și mineralogie; dr. D. Brânză, botanică; col. I. Lahovary, analiză infinitezimală; Sp. Haret, mecanică; G. Gogu, geometrie analitică; dr. Al.N. Vițu, zoologice; David Emanoil, algebră superioară; Facultatea de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Facultatea de Medicină: dr. I. Felix, decanul facultății; dr. Georymeda, secretar; dr. G. Alexianu, patologie medicală; dr. Em. Bacaloglu, fizică medicală; obstretică; dr. Al. Demosthene, fiziologie umană; dr. I. Felix, igienă; dr. G. Grecescu, botanică medicală; dr. G. Polizu, anatomie descriptivă; dr. N.C. Georgescu, disecțiune anatomică și patologică; dr. C. Istrati, chimie organică medicală; dr. Al. Marcovici, clinică medicală și dermatologie; dr. N. Măldărescu, farmacologie; dr. Manolescu, oftalmografie și teorie; dr. S. Petrescu, terapeutică; dr. Petrini-Galați, histologie; dr. Paul Petrini, anatomie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
controlul partidului unic și cu liderii "carismatici". Se simțea nevoia unor taxonomii majore; numai acestea păreau capabile să ia în considerare noi țări, alături de democrațiile liberale și de dictaturi. Totuși, aceste speranțe s-au dovedit iluzorii: taxonomiile erau statice și descriptive, când de fapt era nevoie de teorii dinamice și explicative. La sfârșitul anilor '60 și începutul anilor '70 a trebuit să se folosească abordări diferite, care să lege viața politică de forțele sociale și economice fundamentale, atât la nivel național
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
direcția inițială, deși aceasta ar fi implicat conștientizarea faptului că progresul ar fi unul lent. Poate pentru că speranțele au fost prea mari la început, aceste eforturi nu au fost întreprinse niciodată. Se părea că nu se poate obține un model descriptiv cu adevărat satisfăcător din combinația analizei sistemelor și a funcționalismului structural; acesta din urmă s-a deplasat în alte direcții, mai puțin descriptive și mai mult normative, la care ne vom referi în capitolul următor. Privire de ansamblu Studiul comparativ
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
început, aceste eforturi nu au fost întreprinse niciodată. Se părea că nu se poate obține un model descriptiv cu adevărat satisfăcător din combinația analizei sistemelor și a funcționalismului structural; acesta din urmă s-a deplasat în alte direcții, mai puțin descriptive și mai mult normative, la care ne vom referi în capitolul următor. Privire de ansamblu Studiul comparativ al guvernării are nevoie de o structură generală și de elemente comune în cadrul acestei structuri. O examinare a progreselor în domeniu din ultimii
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
vestul SUA, există o tendință ascendentă în acest sens, în special deoarece criticile aduse împotriva acestor tehnici se dovedesc și ele, tot mai mult, nedrepte sau exagerate. Bibliografie suplimentară Deși lucrările asupra sistemelor electorale sunt numeroase, majoritatea sunt mai mult descriptive decât sistematice. O descriere clară a tipurilor de sisteme electorale se poate găsi la W.J.M. Mackenzie, Free Elections (1958). Pentru o prezentare mai recentă, vezi și V. Bogdanor, What is Proportional Representation? (1984) și Democracy and Elections, ed. V.
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]