4,964 matches
-
M. Eminescu) „În spinii de aici arată-te, Doamne, / să știu ce-aștepți de la mine.” (L. Blaga) • verbe ale comunicării (a întreba, a răspunde, a tăcea etc.): „De ce taci când fermecată / Inima-mi spre tine-ntorn?” (M. Eminescu) • verbe eventive (de devenire): „Un cântec îmbătrânește în timp cât îl cântăm (...) Se maturizează, continuă îngândurat, apoi deodată îmbătrânește.” (O. Paler) • verbe de aspect: „Căci este sara-n asfințit / Și noaptea o să-nceapă.” (M. Eminescu) „Un cântec îmbătrânește (..) El începe tânăr, luminos, plin de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o să-nceapă.” (M. Eminescu) „Un cântec îmbătrânește (..) El începe tânăr, luminos, plin de încredere și de speranță. Se maturizează, continuă îngândurat.” (O. Paler) Ca predicat analitic, predicatul narativ se realizează prin constituenți în care verbul copulativ este un verb de devenire: a deveni, a ajunge, a se face, a ieși, a rămâne etc.: „Dar atuncea greieri, șoareci / Cu ușor măruntul mers, Readuc melancolia-mi / Iară ea se face vers.” (M. Eminescu) Prin predicație intră în proces de devenire/de schimbare identitatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un verb de devenire: a deveni, a ajunge, a se face, a ieși, a rămâne etc.: „Dar atuncea greieri, șoareci / Cu ușor măruntul mers, Readuc melancolia-mi / Iară ea se face vers.” (M. Eminescu) Prin predicație intră în proces de devenire/de schimbare identitatea sau caracteristici ale subiectului, în funcție de clasa morfologică (adjectiv, substantiv etc.) și de conținutul lexical al numelui predicativ: „Dan întoarse foile, șopti, umbra deveni om.” (M. Eminescu) „Nu! nu mă voi face comediantul acelui rău, care stăpânește lumea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
slujea toată casa.” (I. Creangă, 53) c. propozițional (atributiva de clasificare): A cumpărat covrigi de cei ce se vând câte patru la mie. d. multiplu: „Modul infinitiv este forma nominală a verbului, definind semnificația lui ca proces de acțiune, de devenire, de stare, fără s-o actualizeze în raport cu categoriile timp, persoană și număr.” (I. Iordan, Vl. Robu, 474) ATRIBUTUL DE COMPLINIRETC "ATRIBUTUL DE COMPLINIRE" Regentul poate fi: • un substantiv de proveniență verbală (infinitiv lung, supin): „Orice ridicare-a mânii / nu e
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trăsătură distinctivă pentru numele (pronumele etc.) - subiect, verbul a părea se constituie singur într-un predicat, sintetic, sub aspect structural, descriptiv, sub aspect semantic: „Am pus pe tot ce pare pecete și blestem.” (L.Blaga,p. 306) Când se absolutizează devenirea, în limbajul filozofic mai ales, verbul a deveni formează singur un predicat narativ: „Omul tânăr nu este, ci devine; numai despre omul bătrân se poate întrucâtva zice că este, fiindcă a fost și s-a dezvoltat.” (T. Maiorescu, p. 377
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un motiv pentru a stărui mai insistent în munca ta, ca săți împlinești idealul pe care ți l-ai format. Și când vorbesc de muncă, nu trebuie înțeleasă munca în sensul vulgar, pentru că întreaga creație, întreaga activitate a omului întru devenirea în umanitate înseamnă muncă. Muncă intelectuală, muncă fizică, muncă de toate tipurile, dar fără muncă nu e posibil, oricum. Dumneavoastră ce țintă ați avut? Vă întreb aceasta întrucât ați pornit de la gazetărie și doar în urma unei întâmplări nefericite pașii v-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a și declarat, de altfel, că, după Ibrăileanu, a fost tentat de cunoașterea operei lui Eugen Lovinescu, lucru datorat profesorului său de literatură din liceu. Dumneavoastră ce-i datorați profesorului Eugen Simion? E normal să datorăm profesorilor noștri câte ceva din devenirea noastră. Deși la cei aproape 25 de ani, câți îi aveam, eram deja oameni formați, nu putem spune că tinerețea lui Eugen Simion, tinerețea de scriitor în primul rând a lui Nicolae Manolescu, a lui Ștefan Cazimir nu ne-a
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
prinsă și integrată. Analiza rețelelor sociale a devenit astăzi una dintre cele mai influente paradigme sociologice, dezvoltându-se în corespondență cu analize similare din domeniul interdisciplinar al științei rețelelor. În Rețelele sociale. Teorie, metodologie și aplicații, Marian-Gabriel Hâncean ne oferă devenirea istorică a acestei paradigme sociologice, stadiul actual și direcțiile de dezvoltare, dar și moduri de comunicare cu unele dintre cele mai interesante construcții teoretice din știința rețelelor. Analiza rețelelor sociale are ea însăși o aplicabilitate amplă, întinzându-se de la nivelurile
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mai consta în bogăția sa, într-o cantitate de informație documentară. Important este modul în care specialiștii reușesc să stabilească relații între părțile care o compun. Coeziunea întregului, echilibrul părților care o alcătuiesc oferă colecției un caracter de operă în devenire. Eliminarea devine o componentă a politicii documentare. Alcătuirea unei colecții este o operă minuțioasă, lentă. Când vorbim în limbaj biblioteconomic despre „creșterea colecțiilor", nu se face aluzie la un proces de adăugare, ci la o operație permanentă de ajustare. Orice
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
cel mai mult, deoarece își dezvoltă potențialul sau creativ. În același timp, de efectele pozitive ale programului se pot bucura și celelalte paliere implicate: părinți, unitatea de învățământ. Astfel, părinții se deprind să stimuleze și să sprijine aptitudinile copiilor în devenirea lor ulterioară, datorită rezultatelor obținute vizibil în produsele lor. Unitatea de învățământ reușește să realizeze unul din obiectivele majore ale reformei actuale, inserția în comunitate. După toate cele relatate, putem spune că avantajele aplicării unui proiect educațional în învățământul primar
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
profilul mental specific omului. Educația rămâne o șansă pentru fiecare individ la o viață normală și frumoasă. În acest sens rolul unui educator este imens. Un bun profesor rămâne un cec în alb pentru orice copil, pentru orice personalitate în devenire, un adevărat motor educațional. Educația se compune din constante și variabile, din ceea ce primești și ceea ce oferi, ca sumă a trăirilor și ideilor ce vor adăuga valoare domeniului asumat ca disciplină. Un prim pas în educație îl constitue comunicarea. Comunicarea
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
măsurile 59 - 61) se încadrează cu precizie proporțiilor Secțiunii de Aur, impunându se printr-o nouă ascensiune spre dinamici puternice de f și ff, ca metaforă sonoră a aceluiași gest al compozitorului de a opri Timpul în loc, din continua sa devenire și efemeritate. Secțiunea finală a lucrării coincide cu imaginea de retragere a catedralei în adâncurile apelor, în rezonanțele unui murmur înăbușit al registrului grav flottant et sourd (plutitor și surd, înăbușit), ce evoluează prin linia figurativă (ostinato) a acordului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
singurul element al avansării într un discurs preponderent static prin multiplele pedale armonice inserate la nivelul celor trei planuri inferioare. Prelungirea momentului de stagnare se identifică ca o alternativă în delimitarea secțiunilor micro structurale, pregătind apariția unui „eveniment” important în devenirea sonoră. Astfel, statismul ce decurge din non-existența unei idei tematice, accentuează efectul creat de percepția reapariției ulterioare a temei (măsura 15). Aceasta aduce cu sine ipostaza concludentă a unei figuri ostinato, ce provine din cea de-a doua secțiune a
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Revenirea secțiunii introductive va evolua spre registrul grav al claviaturii, finalizându-și mișcarea ciclică pe aceeași terță do - mi (cu excepția plasării inedite în registrul mediu), intervalul generator al întregii efervescențe sonore. În pofida acestei incitante aglomerări acustice, nu asistăm la o devenire sonoră propriu zisă, ci la o mișcare giratorie ale cărei discontinuități de limbaj se „topesc” într-o omogenitate pe cât de remarcabilă, pe atât de paradoxală. IV.12. Feux d’artifice (Focuri de artificii) Odată cu proiecția sonoră a acestui veritabil „act
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
și chimie. Este cazul Minunatei călătorii a celor cinci cărăbuși în țara furnicilor roșii, sau cel al unei povestiri fantastice de dimensiuni considerabile, intitulată Memoriile unui soldat de plumb, rămase necunoscute până de curand. La sfârșitul anului 1921, scriitorul în devenire publică prima povestire în paginile unui săptămânal științific de popularizare, Ziarul științelor populare și al călătoriilor. Este vorba despre Cum am găsit piatra filosofală. În Romanul adolescentului miop, Eliade povesteste despre descoperirea uluitoare a propriului corp și a sexualității. Romanul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mai grea, cu atât obstacolele sunt mai numeroase și grele, cu atât mai mult adeptul se transformă și, în cursul acestei inițieri itinerante, dobândește un nou sine. Giulgiul reprezintă chiar simbolul indian de val al Mayei. Maya este activitatea, mișcarea, devenirea, principiul primordial și poate fi asimilată cu prakrti sin Samkhza - Yoga, ca și cu „voința de a trăi”, concept esențial în doctrina lui Arthur Schopenhauer ori cu „dorul nemărginit” din poezia Scrisoarea I, de Mihai Eminescu. Mircea Eliade susține următoarele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de Mihai Eminescu. Mircea Eliade susține următoarele : „vălul mazei este o formulă imaginată pentru a exprima irealitatea ontologică, atât a lumii, cât și a întregii experiențe umane”. Irealitatea ontologică, însă, este conferită de temporalitate, de accentul pus pe materialitate, pe devenire, care, în esență, socotim că înseamnă murire. Așa iese în evidență caracterul iluzoriu, atunci când se raportează existența umană la scara absolutului, a perfecțiunii. A vedea vița ca un miraj, supusă puterii Mayei (acțiunea ei negativă, ca avidya=necunoaștere) nu semnifică
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a perfecțiunii formale, de orice structura prestabilita menita sa omagieze aspectele perfectiunii. Astfel, frumusețea poate fi concepută ca perfecțiune, iar reprezentarea urâtului o afirmare indirectă a frumosului. Prin lucrarea monografică O estetica a urâtului, Karl Rosenkranz acordă urâtului și formelor devenirii sale termenul definitoriu de categorie estetică, afirmând cu tărie dreptul la „încetățenirea estetică”. Datorită puterii de transfigurare pe care o posedă artă, artistul poate alege un obiect care prin natură lui este urât sau dezgustător, innobilindu-l prin valorile estetice pozitive
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mitul gnoseologic, căci, după cum am spus, personajul, prin toate acțiunile, faptele, gândurile, dorește să aspire către cunoașterea absolută și face tot posibilul să o dețina. Capitolul 4: Faust-ul goethean Povestea unei capodopere Tragedia goetheana tratează ideea formării unui om în devenire, proiectat pe ecranul unor succesiuni de întâmplări. Lucrarea se referă la educație, la pregătirea exemplarului uman pentru societate și mai ales la idealul omului. Faust-ul lui Goethe deschide travaliul tuturor experiențelor omului și artistului care a urmărit revoluția franceză, aventurile
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la forma verticală si la ramificațiile extremității superioare, putând fi interpretat simbolic fie ca „axis mundi”, fie ca arborele cosmic cu rădăcinile înfipte în cer, el ilustrează parabola transcedentării imanenței prin traversarea drumului de la necunoaștere la cunoaștere, o parabolă a devenirii umane. Astfel, numele personajului și, implicit, titlul operei definesc metafora existenței, văzută ca ritual de spiritualizare a materiei prin parcurgerea unui drum inițiatic spre gnoseologie. Iată ipostaza inițială a lui Dănilă: „Dar cum am spus, omul nostru era un om
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
îi mâncau câinii din traistă și, toate trebile câte le făcea, le făcea pe dos” și cea finală: „Prepeleac pusnicul se stricase acuma de tot cu dracu și îi venise acum și lui Dănilă apa la moară”, punânduse în evidență devenirea personajului angrenat în parcurgerea unui traseu inițiatic, determinat temporal și spațial și organizat pe principiul interrelaționării cauză-efect. Acțiunea basmului are la bază axa drumului inițiatic, prezentându-se progresiv etapele cunoașterii ce-l vor duce spre accederea la principiile axiologice ale
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
dalbi (...) buni de ieșit cu dânșii în lume și de făcut treabă”, pornește la târg, după îndemnul fratelui său mai mare pentru a-i vinde ca să-și cumpere alții mai mici și un car. Drumul cunoașterii, constituit ca topos al devenirii spirituale, parcurs de Dănilă, are trei etape: etapa cunoașterii senzoriale sau empirice, redată prin motivul trocurilor dezavantajoase, etapa cunoașterii intuitive, soldată cu deschiderea ochiului intuiției, și etapa cunoașterii gnoseologice, asociată cu motivul probelor inițiatice. în prima etapă a drumului cunoașterii
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
bătrân de „999 de ani și 52 de săptămâni” al lui Dănilă. Este sarcastic modul în care este introdusă viziunea unei „lumi pe dos” și redarea imaginii răsturnate a cifrei 999, însemnul simbolic al diabolicului, dar și o sugestie pentru devenirea la scara existențială a personajului. Nici a patra probă nu se deosebește de cealaltă, Creangă redând, în aceeași manieră mucalită, savoarea umorului condensată într un joc semantic, pentru a amplifica opoziția dintre cele două personaje, Dănilă și Sarsailă: „Cât era
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
nimic, căci orice evoluție, combinare de fapte, presupune o invenție. Jocul transformărilor noastre interioare este prea ascuns ca să-l sesizăm ... Când acțiunea este statică, avem o enumerare de observații de care suntem absolut siguri, căci sunt înțepenite și nu în devenire. Deci este o artă care prezintă garanții de adevăr. (...) Mai limpede: o carte dinamică presupune că te ocupi numai de lucruri exterioare oamenilor, căci numai întâmplările se pot petrece în salturi. O carte statică te obligă a rămâne înnăuntrul oamenilor
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
fusese eleva Nicoletei Ionescu, iar Renée Șaraga verișoara Lydiei Manolovici. Literatura lui Anton Holban este, în fond, proiectul unei autoficțiuni avant la lettre. Conform teoriei lui Michel Leiris, autoficțiunea recuperează și înregistrează eul în succesiunea sa psihologică, în transformarea și devenirea lui, întotdeauna altul și mereu același. În trilogia lui Sandu, doar personajul feminin este de fiecare dată altul, deși, cum demonstrează Nicolae Manolescu, eroina se definește și printr-o relație didactică. Doar Irina, Ioana și Dania întruchipează de fiecare dată
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]