4,097 matches
-
Rege al Boemiei și Ungariei, iar în 1556, la abdicarea fratelui său Carol V împărat romano-german, a devenit Împăratul Sfântului Imperiu Roman, în mod oficial din 1558 și domnind până la moartea sa. A fost principe a Transilvaniei între anii 1551-1556. Deviza sa a fost "Fiat justitia et pereat mundus": "Să se facă dreptate de-ar fi să piară pământul". Ferdinand s-a născut la Alcalá de Henares, la 40 de km de Madrid, ca al patrulea fiu al arhiducelui Filip cel
Ferdinand I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/302725_a_304054]
-
în "Sexul al doilea"). Descrierea moravurilor în opera lui Stendhal nu se vrea niciodată imparțială ci critică: ea nu este motivată de o voință sociologică ci de dorința de a înlătura aparențele înșelătoare și de a arăta «adevărul, crudul adevăr» (deviza primului volum din "Roșu și Negru") societății contemporane. În ciuda realismului său, Stendhal nu descrie în detaliu realitatea materială, locurile care servesc de fundal narațiunii; la începutul romanului, comuna Verrieres e descrisă doar pe o pagină, care servește de introducere unei
Stendhal () [Corola-website/Science/302439_a_303768]
-
Stefania, Carol, Anton, Friederich și Maria. Al treilea lor copil, pe numele său Carol Ludovic de Hohenzollern, s-a născut în ziua de 7/20 aprilie 1839, a primit în familie o educație spartană, băieții fiind destinați unor cariere militare. Deviza acestei case era "Nihil sine Deo" ("Nimic fără Dumnezeu") care a fost preluată și de către Dinastia Română. Carol I, după terminarea cursurilor secundare a intrat la Școala de Cadeți din Münster (1856), apoi a urmat Școala de artilerie și geniu
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
primul și ultimul gând al său a fost îndreptat către "iubitul meu popor pentru care inima mea a bătut neîncetat și care a avut deplina încredere în mine, zi și noapte m-am gândit la fericirea României călăuzit fiind de deviza „Tot pentru țară, nimic pentru mine”, care a ajuns acum să ocupe o poziție vrednică între statele Europei". Regina Elisabeta a murit la 18 februarie 1916, după doi ani de singurătate și tristețe, ani în care dormea anume în apartamente
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
masa poporului”", cei doi înțeleg prin sufragiu pe omul de sufragerie, deduc că Rică "„bate în ciocoi, unde mănâncă sudoarea poporului suveran”". Într-adevăr, Rică pretinde că n-are altă politică decât "„suveranitatea poporului”", pentru că "„box populis, box dei”", dar deviza lui civică sună: "„Ori toți să muriți, ori toți să scăpăm!”" Piesa, o farsă, se bazează pe un "qui pro quo". Jupân Dumitrache ia drept inamic al onoarei sale pe Rică, în vreme ce soția sa, Veta, îl trădează cu Chiriac, calfa
O noapte furtunoasă () [Corola-website/Science/298994_a_300323]
-
fost un oponent al politicii lui Bismarck, a luptat pentru reducerea cheltuielilor militare, pentru rezolvarea conflictelor prin tratative și pentru crearea unor State Unite ale Europei. Scopul său politic era crearea unei societăți umanistice și a unei medicini sociale pe baza devizei sale: "Freiheit mit ihren Töchtern, Bildung und Wohlstand" ("Liberate cu fiicele sale: Educație și Prosperitate"). moare la 5 septembrie 1902, în urma unor complicații apărute după o fractură a șoldului, căpătată la coborîrea din tramvai. A fost înmormântat cu onoruri oficiale
Rudolf Virchow () [Corola-website/Science/299001_a_300330]
-
cu două săbii de aur, încrucișate, cu vârful în jos. Scutul este timbrat de o acvila de aur, cruciata, cu cioc roșu, purtând în acestă o cruce de culoare aurie. Sprijinitorii scutului sunt doi lei cu limba și ghearele roșii. Deviza, plasată pe o eșarfă de culoare roșie, cuprinde cuvintele „SEMPER FIDELIS”, scrise în culoare albă. Emblemă este încadrată în partea de sus de denumirea țării, „ROMÂNIA”, iar în partea de jos, de denumirea instituției — . „SERVICIUL DE PROTECȚIE ȘI PAZĂ SOLICITĂ
Serviciul de Protecție și Pază () [Corola-website/Science/303614_a_304943]
-
în partea de jos, de denumirea instituției — . „SERVICIUL DE PROTECȚIE ȘI PAZĂ SOLICITĂ AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE, CELOR DE JUSTIȚIE ȘI CETĂȚENILOR ȚĂRII SĂ ACORDE PURTĂTORULUI ACESTEI LEGITIMAȚII SPRIJINUL NECESAR ÎN ÎNDEPLINIREA ATRIBUȚIILOR LEGALE.” Emblemă este amplasată pe un scut. Sub deviza este înscris numărul de identificare. Structura organizatorică S.P.P. are, în componență, structuri de: Structura de protecție are cele mai pregătite cadre în domeniul protecției demnitarilor din țară, militarii S.P.P. fiind recunoscuți pe plan internațional ca fiind unii dintre cei mai
Serviciul de Protecție și Pază () [Corola-website/Science/303614_a_304943]
-
titlul de lucru al filmului era "Ruta 66" (după Ruta 66 din SUA), dar în 2002, acesta a fost schimbat pentru a evita asemănarea cu un serial TV cu același nume, difuzat în anii 1960. Filmul a fost lansat sub deviza: Filmul trebuia inițial să fie lansat pe 4 noiembrie 2005, dar imediat după publicarea avanpremierei în ianuarie 2005, această dată a fost schimbată pentru 9 iunie 2006, în urma eșuării serverelor Pixar în timpul lucrului la o scenă complexă. În schimb, filmul
Mașini (film) () [Corola-website/Science/303732_a_305061]
-
nu se cunoașteau între ei, decât strict cei care aveau legătură. Ionel Jianu a considerat că este de necontestat faptul că Iscovescu a fost membru al "Frăției" deoarece i s-ar fi încredințat sarcina de a picta steagul revoluționar cu deviza "Dreptate - Frăție", steag pe care Iscovescu l-ar fi purtat el însuși în fruntea mulțimii care a împresurat palatul lui Bibescu în data de 11 iunie 1848. În cadrul Frăției, Barbu Iscovescu l-a cunoscut și pe Niță Magheru, cel care
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
sens. Dan Grigorescu s-a rezumat la evidența datărilor pe care artistul le-a făcut schițelor de peisaje de la Craiova din anul 1847. Asupra realizării pentru prima dată a steagului tricolor al revoluției de la 1848 pe care s-a scris deviza Frăției - "Dreptate - Frăție", planează anumite incertitudini legate de fondul documentar care ar certifica fără echivoc faptul că autorul lui ar fi Barbu Iscovescu. Există o unanimitate de păreri a biografilor vieții lui Iscovescu cum că acesta ar fi purtat steagul
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
Viena, fără a preciza sursa informației. Mai departe, Nicolau a specificat clar că nu se știe cum a conceput artistul steagul, deoarece astfel de stindarde erau o obișnuință a acelor vremuri, fiecare organizație negustorească având așa ceva. Nicolau mai precizează că deviza a fost ceva special, fiind specifică momentului și indică sursa lui Grigore Zossima. Tot Nicolau a mai amintit că steagul a fost distrus după o lună de zile, la venirea lui Omer Pașa. Marin Nicolau a făcut și ipoteza că
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
construirea altor două asemenea lagăre, respectiv Birkenau (Brzezinka și Auschwitz II). Aceste două noi capacități de ucidere în masă și-au arătat foarte curând productivitatea, dimensiunile crimelor din această perioadă, depășind orice limită a imaginabilului. Aceste crime se executau sub deviza "munca eliberează", înscrisă pe frontispiciul porții de la intrare, cu litere de fier forjat - dovadă a cinismului conducătorilor naziști. Semnificația acestui slogan urma să fie prea curând înțeleasă de către deportații aduși cu forța în lagărele respective. Atât înainte, cât și după
Lagărul de concentrare Auschwitz () [Corola-website/Science/304173_a_305502]
-
în 1886 în cabaretul ""Mirliton"", un an mai târziu expune la Toulouse, la expoziția internațională a reprezentanților Academiei de Arte Frumoase. Nu participă la expozițiile Salonului oficial de la Paris, în schimb se prezintă la Salonul Independenților, care se desfășoară sub deviza ""Fără juriu, fără premii"". Aici expune în compania unor artiști ca Georges Seurat, Paul Signac sau Camille Pissarro. În martie 1890, la cel de-al șaselea Salon al Independenților, Toulouse-Lautrec prezintă tabloul ""Dansul la Moulin Rouge"". Toulouse-Lautrec se alătură avangardei
Henri de Toulouse-Lautrec () [Corola-website/Science/297972_a_299301]
-
și a aderat la Comunitatea Statelor Independente (CSI). La 1 decembrie 1991, a fost organizat un referendum privitor la independența țării, care a fost aprobat cu 90%. Karbovanețul ucrainean, cupon de schimb, a înlocuit "rubla sovietică", din 1992. Dar această deviză a suferit o puternică inflație, ca urmare a unei perioade de criză economică. În 1996, mulțumită evoluției favorabile a economiei naționale, karbovanețul ucrainean s-a stabilizat în raport cu principalele devize internaționale. Condițiile deveneau favorabile introducerii noii unități monetare în acord cu
Grivnă () [Corola-website/Science/298007_a_299336]
-
ordinul și medalia “Steaua României”, în grad de Cavaler, după proclamarea independenței Carol I înființând acest ordin prin lege la 10 mai 1877, fiind echivalentul celui mai vechi ordin național "Steaua României" creat în 1864 de Cuza Vodă dar având deviza "In fide salus" (În credință e salvarea). La 10 mai 1906, sub nr. 1103, primește Medalia jubiliară „Carol I” . În Războiul pentru Reîntregirea Neamului din 1916-1918 s-a remarcat prin faptele de vitejie căpitanul Ion Neferescu, Sublocotenent Ion Aurariu, decorat
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
ASTRA), desfășurată în clădirea „Reduta” din Cluj - în prezent Muzeul Etnografic al Transilvaniei - l-a ales pe Vasile Pop, în unanimitate, în funcția de președinte al Asociațiunii. A îndrumat, a prezidat, și-a mărturisit încrederea în viitorul neamului său, lansând deviza: „Prin noi înșine! Prin forța și răbdarea noastră, înainte!” S-a dedicat mai ales culturii poporului, țărănimii române: „Cultura poporului e întrebarea care trebuie să ne cuprindă toată atențiunea, tot curajul și toată grija noastră!” S-a stins din viață
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
a trecut în așteptarea acordului de la Ministerul Comerțului din Budapesta. Ziarul din urbea de pe malurile Crișului Repede, „"Nagyvárad"” (magh. „Oradea Mare”) din 14 septembrie, menționa într-un scurt articol, cu amărăciune, că Oradea este un oraș al permanentelor amânări, unde deviza Primăriei e „lasă pe mâine ce poți face azi”, dar că, în cazul tramvaielor, a venit și rândul ministerului să adopte aceeași deviză. În aceeași lună, ministrul comerțului a făcut o scurtă vizită la Oradea; motivul ei rămâne un semn
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
septembrie, menționa într-un scurt articol, cu amărăciune, că Oradea este un oraș al permanentelor amânări, unde deviza Primăriei e „lasă pe mâine ce poți face azi”, dar că, în cazul tramvaielor, a venit și rândul ministerului să adopte aceeași deviză. În aceeași lună, ministrul comerțului a făcut o scurtă vizită la Oradea; motivul ei rămâne un semn de întrebare. Cu această ocazie, el a repetat promisiunile făcute și s-a angajat față de primar să îndeplinească această mare dorință a orădenilor
Tramvaiul din Oradea () [Corola-website/Science/312721_a_314050]
-
cu care să se deplaseze la castelul socrului său, contele Urmanczy, din satul Beliș (Transilvania). Scopul deplasării îl constituie executarea unor represalii la adresa sătenilor acuzați pe nedrept de colonel că ar fi incendiat o fabrică și un depozit de cherestea. Deviza baronul este „Venia nova peccata ciet” (în ), iar nobilul transilvănean nu vrea să arate niciun fel de milă față de cei pe care-i considera niște răzvrătiți. Colonelul și soția sa, contesa Esther (Violeta Andrei), pleacă cu trenul în Transilvania împreună cu
Capcana mercenarilor () [Corola-website/Science/312056_a_313385]
-
Ungariei, care visa să înfăptuiască regatul Ungariei Mari în detrimentul Casei de Habsburg, lansează o butadă înțepătoare la adresa tatălui lui Maximilian, Frederic al III-lea, după succesul căsătoriei lui Maximilian cu Maria de Burgundia. Cu timpul, epigrama va căpăta importanța unei devize naționale în Austria: Adică: Ca parte a Tratatului de la Arras, Maximilian și-a logodit fiica în vârstă de trei ani, Margareta, cu Delfinul Franței, fiul cel mare al adversarului său Ludovic al XI-lea al Franței. Conform termenilor tratatului, Margareta
Maximilian I al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/312146_a_313475]
-
K1 este o trupă etno-dance din România, înființată în februarie 1996, la început compusă din Radu, Mircea și Danny și numită "Proiect K1". K1 sunt printre primii promotori ai curentului dance în România. Deviza lor continuă este căutarea și adaptarea muzicii românești la curentele mondiale. Un exemplu relevant îl constituie adaptarea unor dansuri tradiționale românești și “mutarea” acestora în discotecile și cluburile din România. Acest lucru s-a concretizat prin crearea, impunerea și dezvoltarea
K1 (formație) () [Corola-website/Science/312252_a_313581]
-
dreaptă, este grădina magnifică a Caterinei de Medici.Pe terasă se ridica donjonul vechiului castel Marques, remaniat de Bohier.Pe el sunt înscrise inițialele TBK (Thomas Bohier și Katerine) care se regăsesc și în alte locuri din castel, ca și deviza "„S’il vient à point, me souviendra”" („"Dacă se va împlini" - construcția castelului, "vă va aminti de mine"”).Alăturată, o fântană cu emblema familiei Marques, un vultur și o himeră. Castelul de forma rectangulară, cu turnuri rotunde în colțuri, are
Castelul Chenonceau () [Corola-website/Science/311664_a_312993]
-
Aeroport Cluj" "Sectorul Poliției de Frontieră Aeroport Sibiu" "Sectorul Politiei de Frontiera Aeroport Timișoara" Alte structuri: Însemnul heraldic al Poliției de Frontieră Române are în compunere următoarele elemente: La baza scutului mare, pe eșarfa albă este înscris cu litere negre deviza "PATRIA ET HONOR" - Patrie și onoare - aceasta îmbogățește mesajul siglei și evidențiază devotamentul celor care slujesc în această structură. După intrarea în vigoare a legii nr. 360 din 6 iunie 2002 poliția română a fost demilitarizată, gradele militare fiind echivalate
Poliția de Frontieră Română () [Corola-website/Science/311888_a_313217]
-
Internelor. La data de 21 decembrie 2012, Ministerul se sparge în Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul dezvoltării regionale și administrației publice, primul fiind continuatorul vechiului minister. Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se individualizează prin: În partea inferioară, sub acvilă, deviza Ministerului Afacerilor Interne scrisă cu litere negre pe o eșarfă albă: PRO PATRIA ET ORDINE IURIS (PENTRU PATRIE ȘI ORDINEA DE DREPT.
Ministerul Afacerilor Interne (România) () [Corola-website/Science/311925_a_313254]