43,048 matches
-
analizele proaspete, pline de voluptatea perspectivelor inedite, a unor înțelegeri profunde, încărcate de alte lumini, de alte coduri, de alte experiențe. Distanțarea, disponibilitățile cu care investim privitul înapoi, răgazul pe care ni-l acordăm pentru înfăptuirea acestui lucru, reașezarea termenilor discursului, toate acestea și încă multe altele țin de acea formidabilă putere a curiozității. Ea, de fapt, ne ține fantastic de tineri, de dinamici, de deschiși, de împătimiți de ceea ce facem, de ce gîndim, de meseriile noastre, de ce iubim, de ce ne dă
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
de fotografie în care ACTORUL este privit, admirat, introspectat, idolatrizat din mii și mii de perspective, de foarte aproape, de departe, dintr-un joc de lumini care permit intuiților să se arate. Din fiecare imagine-comentariu simți mai mult, înveți codul discursului ca să poți să-l însoțești pe autor, ca să-i urmărești studiul întreg și amănunțit în jurul acestei teme. El însuși a fost însoțit în etapele creației sale de cîțiva actori cu care și-a unit spiritul, visele, cu care a împins
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
însă, în deceniile trei și patru ale secolului trecut. Oricum, cititorul de azi are revelația unui program poetic de o (post)modernitate izbitoare. Scrie Ion Pop: "...programul poetului viza (...) tocmai o atare destructurare, ca maximă distanțare față de coerența Ťanecdoticăť a discursului și potențată sugestie a unei dinamici a viziunii bazată pe multiplicarea rețelei analogice, cu voita forțare a asemănării până la Ťtabuizareať (neo)barocă a obiectului și instituirea unui regim de cvasi-autonimie a semnificantului față de semnificat". (p. 300) Ceea ce caracterizează în cel
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
la baza concluziilor generale sau de etapă stă informația exhaustivă) îi corespunde precizia termenilor. Nimic nu este retorică pură, metaforele și artificiile artistice nu-și au locul, fiecare cuvânt din scrisul profesorului Pop își are rostul său în nuanțarea judecății. Discursul critic astfel construit, chiar dacă nu este foarte spectaculos (pe alocuri didacticismul său exasperează) are trăinicia unui zid de cetate și cu greu i s-ar putea găsi fisuri. Cu liniștea cu care scrie despre modernitatea viziunii poetice a lui Ilarie
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
exasperează) are trăinicia unui zid de cetate și cu greu i s-ar putea găsi fisuri. Cu liniștea cu care scrie despre modernitatea viziunii poetice a lui Ilarie Voronca, exegetul arată și punctele slabe ale poeziei: "...senzația de diluare a discursului, de monotonie provocată de reiterarea oarecum mecanică a procedeelor retorice utilizate pentru relativa structurare a textului. (...) superficialitatea punerii în ecuație a unor elemente (de tipul catahrezei, al metaforelor in presentia) ori imperfecta "masacrare" a câte unui schelet descriptiv sau conceptual
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
s-ar opune creației obiective. N-ar fi nepotrivit a vedea aci un mic răsfăț al unui condei ce excelează tocmai în "observații critice", în "examene neîncetate". Poate că e însă și o saturație de sine, o insatisfacție a propriului discurs analitic, o tînjire a introvertirii către extrovertire. în orice caz, Jurnalul dă o satisfacție nescontată a unei atari nostalgii care ni se înfățișează fără obiect în măsura în care deducem din textul său figura auctorială la modul unui personaj. Căci rezultanta numeroaselor consemnări
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
ierbii s-a cam ales praful... Nu o realitate omogenă, ci realități diverse, care se întâlnesc ori se desprind una de alta, și care vor fi captate prin registrele diferite ale expresiei lor orale. Mai simplu spus, prin rularea unor discursuri, cu tot cu vocabularul, gestica și mimica, clișeele și comportamentele personajelor. Să vedem două exemple, decupate din cele mai haioase proze ale volumului. Primul e definitoriu pentru preocupările și sintaxa imaginară a copiilor. O fetiță de grădiniță rămasă singură acasă vorbește, vorbeșe
Marea conciliere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9329_a_10654]
-
pot culege numeroase exemple noi, din registrul familiar-argotic - " Se urcă în mașină, ginește un scaun și o ia la fugă spre el" (vladinho.net/2007/06); "n-am pretenția că aș fi primul și singurul care ginește derapajele grave din discursul electoral" (bradut-florescu.blogspot.com, 2007.05.01) etc. Or, forma de persoana a III-a singular a verbului țigănesc este geanel, cu terminația -el ; cu închiderea la -i pe care o atestă varianta adaptată gini, forma verbală este chiar ginel
Cinel-cinel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9335_a_10660]
-
pe această temă) și, cum se întîmplă adesea, chestiunea particulară este abandonată în favoarea marilor teze, temeri și teme: Să ne iubim limba pe care o vorbim din moși strămoși" (forum Gândul). În al doilea rînd, se confirmă faptul că în discursul politic raționamentele contează mult mai puțin decît formulele șocante, cuvinte-emblemă, cu încărcătură afectivă, prinse într-o rețea de conotații, mituri și tensiuni. În cazul de față, strigătul de luptă a fost provocat de formula aparent paradoxală - "româna-limbă străină". Dramatizarea si-tuației
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
fost obținută, ca de atîtea alte ori, în paginile ziarelor, mai ales prin titluri compuse cu intenția clară de a șoca și a provoca: În România, limba româna, limbă străină" (Cronica Română = CR, 10.08.2007). Formula a declanșat un discurs sentimental-patetic ("Limba noastr-a devenit străină", forum Gândul), iar discuțiile au produs confuzii de planuri - între statut și metodologie ("în România, limba română nu poate avea regimul unei limbi străine", CR, loc.cit.), între limba oficială și limba maternă; s-a
Limbi străine by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9357_a_10682]
-
2- Studii asupra lui M. Kogălniceanu". Urmează o "Notă" despre ediție, cuprinzând, succint, informații relative la textele de bază și la normele de transcriere și, bineînțeles, "textele alese", dispuse în patru capitole: "I - Directive literare", "II - Schițe de moravuri", "III - Discursuri" și "IV - Scrisori". Fiecare text este precedat de un comentariu istoric și istorico-literar foarte concentrat și bogat în informații documentare și de istorie culturală și literară. Toată cartea, cu toate comen-ta-riile și numeroasele note sublineare, nu are decât 260 de
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
o autentică gândire matematică, tot așa nici folosirea jargonului semiotic nu se asociază totdeauna cu o procedare semiotică interesantă. Congresul a fost bogat în exemple de toate felurile. O tematică variată Dintre temele abordate, vom menționa: semiotica fino-ugrică (Vilmos Voigt), discursul istoric (Youzheng Li), sinestezie și multimedia (Yuri Tsivian), nostalgie, bucurie și melancolie în tango-ul finlandez (Pirjo Kukkonen), de la semantică la semiotica politică - aplicație la Adam Schaff (Susan Petrilli și Augusto Ponzio), filozofie academică și culturală în Finlanda (Ilkka Niiniluoto), semiotica
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
literatura coreeană, comunicare și spectacol, muzica contemporană, logica modală și teoremele lui Gödel, comunicare pe internet, înțelegerea celuilalt, teorii ale minții, semiotica și hermeneutica în comunicarea interculturală, neurosemiotica, identitate, semnele sănătății, concepte pragmatic-semiotice în artă, biosemiotica, spațiul urban, vorbire și discurs, publicitate și marketing, animale și peisaj în artă, mitologie și folclor, semne ale corpului și ale incorporării, gestualitate și tăcere, cinema, narativitate muzicală, antroposemiotică, jurnalism și media, modă, design, falsificarea înțelegerii în literatură și înțelegerea falsă ca literatură, analiza comparativă
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
înțelegerea falsă ca literatură, analiza comparativă a semioticii chineze și a celei occidentale, traducerea ca înțelegere falsă, avangarda, comunicarea om-mașină, memorie și educație, arhitectură, înțelegerea orașelor, Claude Lévi-Strauss, religie, film, text-sunet-imagine, alteritate și înțelegere în literatură, la hotarele semioticii, ritualuri, discursul politic. O sesiune de amploare, care a durat trei zile, a fost dedicată operei lui Peirce, în cadrul căreia o atenție specială a fost acordată abducției, artei și literaturii, logicii, eticii, jocurilor și virtualității, epistemologiei și cosmologiei, pentru a se încheia
Al IX-lea Congres Internațional - Semiotica în spectacol by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9348_a_10673]
-
singur și inactual", captiv într-o lume "care și-a umilit de mult existența" - și într-o istorie fără stil. Basarabia este văzută ca o uriașă provincie a ratării, un "land leprozat" în care orice ambiție se sufocă din fașă. Discursurile politice găunoase, provocând repulsie, sunt menite să înalțe o butaforie națională, o pseudo-țară de sine stătătoare, amânând unirea cu România la calendele grecești. Aceasta fiind linia oficială, reacția de respingere nu este una politică, nici una civică: ea capătă conturul volatil
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
care se proiectează și se recunoaște în el, într-o autoreferențialitate asumată, realizează un fel de prelungiri, extensii ale propriei existențe, pe muchea dintre real și imaginar, viața trăită și cea visată. Ironic, tragic, rareori stenic, Vasile Gârneț modulează un discurs liric elaborat la maximum, încărcat până la refuz de semnificație. Recunoaștem aici lecția postmodernismului poetic, semnificarea transparentă și practicarea aluziei culturale. Dar și o problematică specifică, dureroasă pentru cei aflați la răscrucile istoriei și ale geografiei, frații noștri de sânge din
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
Un alt moment bine controlat de regizor, transpus în registru polemic este cel al interpretării Torei într-un cadru festiv, unde Șlomo se distinge printr-o sensibilă dizertație asupra culorii pielii lui Adam, așa cum Șlomo, din Trenul vieții, ținea un discurs minunat despre rațiunea de a fi a Bibliei. Radu Mihăileanu știe să expună tezismele de orice fel ar fi, unei ironii fine, demonstrînd un lucru simplu, că umanitatea, sensibilitatea sunt acele valori care transced opțiunile religioase. Paradoxurile nu distrug, ci
Trăiește și dă mai departe! by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9365_a_10690]
-
Negru la înmormântarea unui om cu care nu avea nici o legătură și la care a nimerit pentru că a greșit cimitirul. Până la urmă, într-un șir de malentendu-uri, ajunge să fie luat drept un membru al familiei defunctului, să țină un discurs la căpătâiul mortului și chiar să care sicriul pe umeri. Transformat într-o vedetă a ceremoniei este instantaneu adoptat de familia îndoliată, care ajunge să evoce la modul absurd relația celui căzut din lună cu răposatul:" - Nu degeaba vorbea Costache
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
Repune, adică, în discuție un critic și-un romancier de profundă subtilitate. Și o face de pe poziții înalte. Aduce, apoi, în ochii publicului documente oricând gata de a atrage, magnetic, nuanțări din sfera cancanului de bun gust. Emancipează, în fine, discursul analitic de tarele structuralismului impersonal, punând pe tapet și pe copertă noțiunea - fertilă și rizomatică - de personalitate. și altele asemenea, pe care le veți descoperi singuri la lectură. O lectură pe care v-o recomand fără să clipesc. Chiar de
Formula 1 by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9394_a_10719]
-
venit bucuria de a trăi, capacitatea de a sezisa frumosul - și de a-l gusta. De la ea, poezia. - Am impresia că ne aflăm într-o perioadă literară animată, prin tensiunile sale încă nu total date pe față, prin menținerea unui discurs mai mult ori mai puțin să zicem deferent în raport cu ceea ce se petrecea înainte de^89. Din varii pricini, revizuirile, inevitabilele revizuiri, lenevesc. Ce crezi că nu s-a arătat pînă acum în suficientă măsură cu privire la "epoca de aur" în varianta sa
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
lectură și, pînă la un anumit punct, o cale de acces către substanța unui proiect și către unul dintre nivelurile de interpretare a lucrărilor. Pentru că Gheorghe Marcu, spre deosebire de colegii săi de generație și de colegii săi în general, urmărește, în afara discursului plastic propriu-zis, și o anume ordine conceptuală care în mod imperativ cere o desfășurare epică. Și titlul expoziției este, în acest caz, tocmai sinteza severă a unei fabulații ideatice mereu prezente în vecinătatea formelor. De fapt, întreaga expunere nici nu
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
pe căi diferite și în sisteme de codificare diferite, resuscită subtil ideea cuplului și mitul androginiei. Ingemănarea și, mai apoi, resorbția polarității în unitate încheie acest scenariu narativ prin întoarcerea la sursă. Că sculptorul și-a premeditat sau nu acest discurs este mai puțin important. Importante rămîn sugestia de lectură și caracterul deschis al unui proiect cu mult mai bogat în subtext decît ar lăsa să se înțeleagă dimensiunile lui exterioare.
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
decît aceea pe care o vedem noi. Și doar așa cum o vedem noi. Teribilismul nu cred să fi ocolit pe cineva. Doar manifestările lui sînt diverse. Nu înseamnă că structura mea rebelă nu și-a avut, de-a lungul anilor, discursul ei. Ce mi s-a părut formidabil multă vreme a fost spiritul tolerant în care am existat. Ca generație, pe de o parte, și în relațiile cu celelalte generații, pe de altă parte. Ne acceptam unii altora nu doar extravaganțele
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
de acceptat. Nu există decît alb sau negru, lucrurile nu pot fi decît într-un fel și nu altminteri, cine nu are aceeași părere cu mine este, fără nici-o îndoială, prost, incult, trebuie terfelit și exclus. Ștacheta unui astfel de discurs a coborît jos, mult prea jos, nivelul discuțiilor îndepărtează dialogul de noi. Peste tot există polemici, peste tot se plătesc polițe. Nu mai doresc unanimități. Dar, felul în care este exprimată opinia, modalitatea în care este formulată opinia contrară diferă
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]
-
amintesc cum acum mai bine de șapte ani, cred, am găsit în redacția revistei noastre doi tineri luminoși care mă așteptau. Gianina Cărbunariu și Radu Apostol. Am ascultat cu sufletul la gură povestea unui proiect care tocmai se năștea: DramaAcum. Discursul era perfect alcătuit, emoția bine temperată. Scoteau de peste tot afișe, materiale, invitații, sinopsisuri. I-am urmărit, de atunci, cu mare atenție. Și am aderat, cum se spune. Cool sau pătimaș. I-am admirat, i-am încurajat, mi-am exprimat, constructiv
Totu-i vechi și nouă-s toate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9409_a_10734]