6,113 matches
-
ființă „continuă”, articulată, se poate recunoaște Într-o modalitate de creație discontinuă prin excelență? Suprapunerea perfectă dintre existență și reflectarea ei scrisă este exclusă, fără Îndoială, de la bun Început. Și atunci, autoportretul nu se relevă, el Însuși, ca o Încercare disperată de a transcende limitele umanului? Nu doar pentru că ambiționează să eternizeze ceea ce este trecător și schimbător, ci și pentru că el se opune evidenței, incompatibilității și tensiunii dintre două lumi. În viziune augustiniană, conflictul dintre instantaneitate și eternitate se rezolvă În
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pur retorică a strategiilor trecerii unului În multiplu. Mărturisindu-se, eul părăsește ipostaza de ficțiune, de fantasmă psihanalitică și devine o entitate palpabilă: o realitate fizică Într-un text real. Drama jurnalului intim pornește de la strategia sa fundamentală: de la Încercarea disperată de a concilia cele două ființe simultan existente În confesiune: identitatea și alteritatea - un autor care este totodată și subiectul exercițiului confesiv. În același timp, intimitatea acoperă și noțiunea de interioritate, ambele fiind fațete ale uneia și aceleiași realități: „Intimul
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
narațiunii sunt vizibile. De altfel, au și fost sesizate 81. Mai veche decât această prejudecată e evidența că scrisul nu se Împlinește decât printr-o funcție socială 82. Nimeni nu scrie numai pentru sine, nimeni nu acceptă riscul aneantizării eforturilor disperate de a se explica, de a comunica, de a intra Într-un anumit circuit al tensiunii existențiale. Mai aproape de realitate e observația că statutul ambiguu al jurnalului Îl dau ezitările Între uzul privat și destinația publică, incertitudinea (singura incertitudine!) publicării
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Qualisemnul desemnează deci calitatea pură abstrasă din lumea fenomenală. Sinsemnul postulează existentul individual. Prin intermediul său pot fi figurate însă și entități ficționale (licorne, centauri, marțieni, personaje romanești). Sinsemnul indicial rematic nu face decît să indice o prezență (plînsul sau strigătul disperat al cuiva, o nenorocire; doliul, un deces în familia celui care îl arborează, iar pronumele personale, persoanele care îl folosesc în context). Sinsemnul dicent ține locul unui referent care îl afectează direct (girueta mișcată de vînt, urma pașilor imprimată pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lesbiene proslăveau iubirile femeilor în cărțile lor, Yourcenar nu făcea asta. Motivele sunt mult mai complexe și câteodată mai biografice decât etichete cum ar fi "travestit lesbian" sau "narator travestit". Ele includ identificarea ei timpurie cu tatăl ei și cu disperata lui nevoie de a avea un fiu care să poată reuși așa cum a reușit Marguerite; setea ei nepotolită de glorie și sentimentul însoțitor, nejustificat, că femeile fuseseră importante dar nu celebre în istorie; faptul că nu-i plăcea viața de
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
sensibil la farmecele tânărului Giton, care îi provoacă păcălitului o cumplită senzație de sufocare și prizonierat, apoi dorința de a o sfârși cu existența mizeră -, "eroii" noștri se află în situația de a-și declama iubirea prin gesturi mărețe, chiar disperate. Limbajul celor doi parodiază discursul măreț al tragediei ("Greșești, Encolpius, dacă crezi că o să mori tu întâi. Ți-am luat-o înainte. Și, ca să știi că cei ce caută moartea o găsesc ușor, uită-te la spectacolul pe care voiai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în momentul în care se insistă asupra nebuniei personajului ce dă titlul opului. În aceeași pădure desacralizată din poemul lui Boiardo, Orlando întâlnește un tânăr sarazin rănit, pe Medoro. Îl vindecă și apoi îl duce în Orient, după care, la fel de disperat, o caută pe Angelica; regăsind-o, află despre nepermisa iubire dintre aceasta și tânărul a cărui viață tocmai o salvase. Momentul în care își pierde mințile ține de o intenție moralizator-didactică a lui Ariosto: acesta își exprimă, implicit, imposibilitatea de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
decisivă pentru Italia de mâine". Am fost, cum aminteam mai sus, foarte impresionat, întrucât am fost și eu deseori martor al unor situații extreme, pe vremea când călătoream cu celebrul tren de la București la Veneția, întâlnind cazuri de imigranți clandestini, disperați, tineri de cele mai multe ori, găsind în teritoriul italian o "salvare a vieții lor". Și, deodată, acești emigranți s-au trezit ca fiind străinii cei mai nedoriți, mai neacceptați și mai capabili de a face rău italienilor: violuri, furturi, scandaluri etc.
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
urmărite doar posturile de televiziune românești? Este necesar să se mențină legături foarte puternice în interiorul comunității? Răspunsul este da și nu. Toate aceste elemente își au importanța lor, dar cu condiția să nu existe un fenomen de ghetoizare, în procesul disperat de a-și apăra propriile rădăcini într-o opoziție (conștientă sau nu) cu universul cultural italian. Trebuie să o spunem cu sinceritate. De-a lungul timpului s-au dezvoltat mai multe inițiative pe teritoriul statului italian care vizează prezervarea rădăcinilor
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
și încă se mai poate implica, responsabil, în muncă. Așa cum se știe din experiența monahilor, munca, mai ales cea manuală și însoțită de rugăciune, este o asceză purificatoare. În ce privește rugăciunea, experiența lui Ivan Denisovici pare să se limiteze la strigătul disperat în momente de pericol, cum este acela din timpul percheziției de seară. Amenințat de pericolul de a fi trimis la carceră ca pedeapsă pentru că deține o pânză de ferăstrău găsită în șantier, ascunsă într-o mănușă, Șuhov se roagă "din
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a explicat din nou că "treburile nu merg așa", că în Occident nimeni nu începe să lucreze fără un avans, fără o garanție financiară solidă. Cât de straniu sunau toate astea în urechile noastre obișnuite cu țăcănitul dezinteresat și totodată, disperat al mașinilor de scris ale samizdatului! Ăștia întreabă la fiecare pas: Cât? Ei nu sunt pe aceeași lungime de undă cu ceea ce suntem noi obișnuiți" (A. Soljenițîn, Ca bobul între pietrele de moară. Însemnări din exil (1974-1978), traducere de Nicolae
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
propagând oficial cultul lui Sol Invictus, de tendință monoteistă, cu intenția vădită de a vedea unificați creștinii și mithraici, sirieni și isisani sub o aceiași concepție religioasă, neținând cont de faptul că, toate tentativele imperiale vorbeau lămurit despre o manevră disperată de a păstra controlul unității Imperiului. În anul 285, Dioclețian (284-305) și-a inaugurat politica prin-tr-o serie de reforme în momentul în care Imperiul începea să-și manifeste tot mai expresiv condițiile dezastruoase în toate domeniile: administrativ, financiar, constituțional, militar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și în cotidianul „Universul”. Din prudență, s-a evitat ideea de neutralitate. Atunci a fost sugerată și o apropiere de Uniunea Sovietică. Până la urmă a prevalat soluția realistă pentru momentul respectiv, adică neutralitatea, declarată la 6 septembrie 1939. Practic, această disperată conjunctură, în care avea loc cea de-a patra „împărțire” a Poloniei cu multiplele probleme generate, a dus spre escaladarea celui de-al doilea conflict mondial. Hotărârea de neutralitate a fost luată de România și datorită faptului că garanțiile franco-engleze
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de 99 738 km2 (33,8% din total) și o populație de 6 821 000 de locuitori, adică tot 33,8%. Devenise normal ca, în asemenea circumstanțe, valul de manifestații să devină de neoprit, iar guvernul Gigurtu să facă eforturi disperate de stăvilire. Primul ministru a ordonat autorităților și forțelor de ordine să intervină pentru a restabili ordinea publică, numai că în unele cazuri și ele s-au alăturat manifestanților, așa cum s-a întâmplat la Cluj, Arad etc. Regimul lui Carol
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
seamă în urma confruntării cu o realitate incredibilă: porțiuni ale teritoriului istoric fuseseră ocupate, de-o parte și de alta, de către forțele inamicului sovietic (în nord-est), dar și de către forțele, pe moment aliate, germane și ungare (nord-vestul Transilvaniei). Dar, în ciuda situației disperate, războiul alături de Germania fiind în perspectivă pierdut, situația generală nu trebuia să se concretizeze cu mutilarea teritorială a țării de către învingători (în speță, de către U.R.S.S.) și nici cu impunerea unor despăgubiri enorme, Mareșalul Antonescu a oferit răspunsuri parțial satisfăcătoare
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
până anul viitor, se vor mai ridica 414 biserici, se vor înființa 78 de mănăstiri și 203 cimitire încăpătoare. Așa ca să se găsească, la un popor de Iov-i, care sunt de o bună bucată de vreme în situația aceea disperată, când nenorocitul stătea pe grămada de gunoi și se curăța cu ciobul de oală. Numai că Iovii autohtoni nu se revoltă, nu hulesc, nu se stropșesc la Dumnezeu, se curăță de zor și cântă în cor: „Domnul a dat, domnul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de la ambasada din Arrathabad (unde naiba o mai fi și asta?), ba că a fost invitat la Televiziunea română pentru a ține un spici despre orice dorește el, numai să-l țină, acest fapt fiind după părerea unora, o încercare disperată a lui Traian Băsescu de a distrage atenția de la problemele țării. Celelalte televiziuni au luat atitudine la acest aspect prin Andreea Crețulescu și mai ales prin poziția intrasigentă a Monicăi Tatoiu. Noul președinte al SUA, Obama a observat că Osama
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
pe mine, ajungând la greutatea de 97 de kilograme, neto, fără ambalaj. Așa că am început și eu să mă uit în lături, nu după femei, Doamne ferește, ci după o metodă eficace de slăbire. Cei care ați pățit ca mine, nu disperați, lumea este plină de rețete de slăbire, unele atât de eficiente încât la sfârșitul curei, constați chiar cu ochiul liber, că ai mai luat în greutate, măcar cinci kile. Eu nu sânt din cei, care să se arunce în necunoștință
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Lear și-a schimbat natură aproape peste noapte: marea tradiție a criticii de pînă la 1950 a interpretat piesă ca fiind centrată pe călătoria lui Lear spre izbăvire, dar în anii 1960 piesă a devenit viziunea cea mai întunecată și disperată, toate aluziile de consolare fiind subminate. Bănuiesc că în viitorul apropiat piesă Regele Lear va continua să fie considerată că realizarea cea mai de seamă a lui Shakespeare, chiar și numai pentru faptul că în ea se vorbește mai mult
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
rugați să stea, nicicum. GLOUCESTER: Vai, vine noaptea, vînturi ridicate Sufla cumplit; pe mile-ntregi în jur, Abia de-o tufă-i. REGAN: La-ncăpățînați Necazurile ce-și atrag ei înșiși Le fie dascăli. Porțile închideți: El e slujit de oameni disperați Și, la ce pot ei să-l ațițe, cînd e-ușor Să-i minți urechea, e prudență teamă. CORNWALL: Închide-ți porțile, milord: e-o noapte rea. Regan are dreptate: haideți din furtună. (Ies) ACT III SCENE I [A heath
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
rupi, doamnă. -Observ că o cunoști. (Da scrisoarea lui Edmund) GONERIL: Și dacă, ce? Legea e-a mea, nu-a ta; Cin' să mă judece? ALBANY: O, monstruos! Cunoști scrisoarea? GONERIL: Nu-ntreba ce știu. (Iese) ALBANY: Urmați-o;-i disperată; potoliți-o! (Iese un ofițer) EDMUND: Toate cu cîte-s acuzat, le-am făptuit. Și mult mai mult; timpul le va vădi; Trecute-s, eu la fel. Dar cine ești, Tu, care m-ai învins? Dacă ești nobil, Te iert. EDGAR
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
lirismul propriu-zis", Bizu aprecia la Horațiu "prezența efectivă și eficace a morții, cu toate limitările aduse normelor unei vieți trăite fără iluziile voinței de putere". Evident că în personalitatea poetului tiburtin, asumată bovaric drept model ideal, studentul din Fălticeni încerca disperat să se regăsească pe sine. Dar Bizu se îmbolnăvește subit de tuberculoză și e nevoit să abandoneze studiile clasice (repaosul total fiind recomandat drept singurul leac împotriva bolii), nu înainte de a fi încercat la bibliotecă, cu edițiile în față, sentimentul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
criticului născut la Fălticeni ce își refuză orice parti-pris moldovenist se vede corectat prin producția sa literară, axată pe valorile retractile ("moldovenești") ale nostalgiei și refugiului în utopie. La fel ca în teoria freudiană, contemplativitatea lovinesciană, "refulată" sistematic dintr-o disperată nevoie de "ieșire din provincie", se întoarce spre sfârșitul carierei, amenințând la un moment dat să uzurpe statutul cu greu câștigat al acestuia în calitate de critic. Desigur, nu e vorba de o vulgară teorie a ficțiunii ca formă de compensare în
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Societății Studenților Români din Bruxelles 73. Din prudență, dar mai ales din experiența altor încercări de același fel, diplomatul se eschiva. Pe 24 iulie 1904 Eliza Grecianu, doamna de onoare a Principesei României, îi scria lui Eugen Mavrodi despre epistola "disperată" a unui june student de la Bruxelles, în care se solicită un ajutor bănesc de vreo 700 de franci. Eliza Grecianu avea impresia că avea în fața ochilor scrisoarea unui nebun, dar indiferent de această trebuia să verifice situația tânărului solicitant, de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
al XX-lea. Dar sprijinul autorităților de la București ori de la Bruxelles s-a manifestat și prin susținerea financiară a studenților români de la Universitatea Liberă, cărora le acordau burse, subvenții de călătorie sau alte ajutoare bănești. Pe langă formele instituționalizate, apelurile disperate ale tinerilor aflați în impas erau în general ascultate de autorități, care diponibilizau diverse sume de bani pentru a depăși situațiile de criză. De asemenea, la începutul secolului al XX-lea s-a dezvoltat o nouă formă de ajutor, mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]