4,906 matches
-
București. Ministru al Belgiei era Marcel Jaspar. Ne împrietenisem. Cu el m-am revăzut la Paris, unde el continua să reprezinte țara sa, căci nu și-o pierduse la ruși. Ambasador al Chinei naționaliste era Chen Chiek, un om deosebit de distins și cultivat. Ministru al Greciei, Vatikioti, fusese în post la București, ca secretar. Ministru al Cehoslovaciei era Kunosi, însurat cu o franțuzoaică. A fost curînd rechemat și am aflat de la soția lui, pe care am revăzut-o la Paris, mult
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
zăpada nu-i deloc o plăcere. M-am dezbărat de confuziile infantile, zăpada nu mă mai convinge, albul ei nu mi se mai pare curățenie, iar vîntul care sună într-un decor alb nu mi se mai pare un clopotar distins. Cel puțin așa e acum. Zăpada mă supără! Citesc "Cel mai iubit dintre pămînteni" și am sentimentul că e cel mai viguros roman al literaturii române. Poate și pentru că Preda se ocupă de o zonă haotică, neclară nouă, o zonă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
că mimez, erudit fals oricum sînt. Dacă asta-i problema! Dar dumnealui mai mult m-a umplut de prolalii! Îi mulțumesc! Și faptul că nu s-a supărat după cele scrise apărîndu-l pe Mircea Cărtărescu dovedește că e un intelectual distins. Poet distins e oricum, indiferent de păreri! Sper să-i pot scrie-n zilele ce vin! Gellu Dorian mi-a trimis "Cronica"! Deci n-o mai căuta! "Săptămîna" m-ar fi reluat la "versurile...". Iată un lucru care nici nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
erudit fals oricum sînt. Dacă asta-i problema! Dar dumnealui mai mult m-a umplut de prolalii! Îi mulțumesc! Și faptul că nu s-a supărat după cele scrise apărîndu-l pe Mircea Cărtărescu dovedește că e un intelectual distins. Poet distins e oricum, indiferent de păreri! Sper să-i pot scrie-n zilele ce vin! Gellu Dorian mi-a trimis "Cronica"! Deci n-o mai căuta! "Săptămîna" m-ar fi reluat la "versurile...". Iată un lucru care nici nu mă deranjează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
și prieteni, de cărți. Chioaru (Dumitru n. red.) era olog și i-am ținut de urît la telefon sau la domiciliu, în jurul unei sticle de coniac cea mai proastă băutură, după părerea mea; trebuie să fie vorba de o otravă distinsă. Și cu Adrian (Alui Gheorghe n. red.), plin de umor în acele nopți. Am găsit acasă "Dialog"-urile! Îți mulțumesc mult! Nemulțumit sincer fiind că cele două poeme apar oloage precum era Chioaru. Și dorind să nu se mai întîmple
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Cristian n. red.). În ceea ce privește conținutul mă abțin! Dar știu, acestea toate țin de ipocriziile literaturii. Bucureștenii au har în a-și face prezența simțită la timp. În Moldova, ciudat, funcționează prea mult orgoliile! Mă gîndeam zilele trecute că, de exemplu, distinsul Al. Călinescu scrie despre Mușina (Alexandru n. red.) și Bucur (Romulus n. red.) cu o dezinvoltură dubioasă, atît timp cît despre poeții evident mai talentați ai Moldovei se abține s-o facă. Sau se scrie despre bucureșteni pentru a ține
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
sfințirea apei. S-a cetit mult în taină. Micul Mihai n-a plâns de loc; a fost foarte bun. În apă i-a plăcut. Puțin a fost surprins de cufundare. Înainte de cufundare, ridicându-l în sus, l-am arătat publicului distins prezent, exclamând: „Botează-se robul lui Dumnezeu, prințul Mihai”. Apoi l-am dat preotului Negulescu, de la Biserica Braniște, să-l cufunde, punând eu mâna pe capul băiatului. Negulescu are bună deprindere. Când l-am „miruit”, era așa atent, că se
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
viața lui Iisus, accesibile minții unui copil, au completat, împreună cu mici istorioare morale examenul din religie. A urmat cititul din Abecedar, citind o întreagă bucată corect, răspicat, cu pauzele cuvenite. A reprodus cele citite cu cuvintele sale. Învățătorul Saxu, un distins pedagog, îl conducea cu întrebări iscusit și cu pricepere pedagogică puse, ca elevul să-și poată arăta toate cunoștințele. Deși Î. P. Sf. patriarh, care și el a fost dascăl la școala primară, i-a pus întrebări de analizare a
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Palatine, A. Gould Lee, care își fundamentează aserțiunile pe mărturiile directe ale Reginei-Mamă Elena și ale Regelui Mihai, dar și pe aversiunea acestora față de faptele lui Carol al II-lea, scrie că: „o parte din profesorii acestei școli erau dascăli distinși, alții însă simpli oportuniști”. În schimb, pentru redactorul lucrării lui M. Ionnițiu, Amintiri și reflecțiuni, reproducerea listei profesorilor Școlii Palatine reprezintă o modalitate de „a ilustra calitatea superioară a învățământului oferit de Școala palatului”. Schimbările adoptate în structura educației școlare
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
trecerea în revistă de către Carol a tineretului pe câmpul de la Cotroceni: 25.000 de străjeri și 10.000 de premilitari și cercetași (ora 9); slujbă religioasă, sfințirea drapelelor noilor unități, ridicarea pavilionului național, citarea prin ordin de zi a educatorilor distinși în organizarea și îndrumarea tinerilor, împărțirea insignelor, gradelor și fanioanelor (ora 915 - 1015). Apoi, pe stadionul ONEF, au avut loc demonstrații și au fost prezentate expoziții cu realizări ale tinerilor. Seara s-a desfășurat retragerea cu torțe și o șezătoare
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
În acest liceu, înființat în 1905, se bucură de o instrucție riguroasă și o îndrumare atentă din partea unui valoros corp didactic. Artemizia Badac, dr. Sidonia Cresan, Lidia Dubău, Felicia Ganin, Constanța Georgescu, Maria Grămadă, Eugenia Reznicec, dr. Ludmila Stretschi, profesoare distinse, devotate meseriei lor, pe care o făceau conștiincios, iau sprijinit formarea în anii adolescenței marcate de "bogate nevoi": seceta, foametea, imensele datorii de război, reforma comunistă din 1948, epurările personalului din instituții și a scriitorilor din programele școlare, prigoana politică
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
teologie de la Cernăuți, unde a susținut și teza de doctorat. Foarte bine pregătit profesional și înzestrat cu voce de tenor, s-a făcut repede iubit și respectat de enoriașii comunei. S-a căsătorit cu Saveta, o fată foarte frumoasă și distinsă, dar cu puține studii. Au avut un singur băiat, Titi, care a urmat cursurile Facultății de mecanică, devenind inginer la Iași, unde a și profesat până la deces. Preotul Repta era un neîntrecut gospodar. Se întrecea cu Clemenciucii, familiile cele mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Rădăuți și apoi Academia de Înalte Studii Militare, devenind colonel, la o unitate din capitală. Foarte dibaci, căuta să mulțumească pe toată lumea, uneori cheltuindu-și parte din economiile de peste an. Dovedindu-se un adevărat prieten, îl simțeam foarte apropiat și distins. Scria frumoase scrisori, izvorâte din sufletul său nobil și sensibil, pe care le-am păstrat multă vreme... Alături de el era Fănică Pascari, un bun economist de mai târziu, la o unitate CEC din București. Deși mai timid, era un băiat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
chimie, la o venerabilă vârstă a reușit să-și făurească un laborator prin eforturi personale și o bursă de stat. Arcadie Repta, preot, doctor în teologie, până la 87 de ani, a slujit biserica (din Costișa și apoi Bădeuți). Ioan Șerbănescu, distins cadru didactic, a slujit școala o viață de om, la catedră și ca manager. Gheorghe Pascari, profesor I, de chimie, a dovedit toată viața o vocație pentru profesia de dascăl. Visarion Clemenciuc, colonel în armată și după 87 de ani
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
deocamdată mă grăbesc grozav. Își scutură praful de pe straie și ceru să i se aducă grabnic trăsurica cea ușoară cu care călătorea, Întovărășit de un lacheu de casă mare, un tânăr arătos și Îngrijit, așa cum se vedeau deseori În casele distinse și care nu se clintea de pe capră, de lângă birjar. Bancherul Urs nu era acasă. Nici slugile nu știau unde e. Cu o săptămână În urmă sosise un curier, pesemne tocmai din Breisgau. Imediat după aceea stăpânul s-a azvâr lit
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fost decât cinci una și una! (râde!) Poate că femeile se deplasează mai greu ca bărbații, sau sunt mai mofturoase, dar când îți cunoști valoarea de poet nu se poate să nu te simți minimalizată, ca să mă exprim eufemistic, dacă distinșii moderatori în prezentarea pe care ți-o fac mă refer la recitalul poetic de la Castelul Karolyi din Carei nu găsesc alte calificative (decât o "poetă foarte frumoasă", "veșnic tânără" sau "specialistă în vinuri" etc.), de parcă am fi "vedete" de revistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
omenirea se va putea salva, cine știe, în mod poetic, printr-un verset, sau poate că prin cel mai frumos poem din toate timpurile, Rugăciunea inimii... A.B.Un gând pentru cititorii tăi... Dragilor mei cititori, le spun, din nou: distinși cititori, nu puteți dumneavoastră citi cât putem noi, scriitorii, să scriem, totul e să aveți răbdare cu noi și să ne cumpărați cărțile. Alături de tablete, de gadget-uri, de ceasuri, de alte bucurii ale tehnologiei, nu uitați de noi, făuritorii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că prefațatorul a avut curajul să afirme că ar fi "cea mai importantă carte de sonete din ultimii cincizeci de ani". Tu crez? Eu am dreptul să mă și îndoiesc. A.B.Ce înseamnă Poezia? O, dragă Angela Baciu: tu, distinsă poetă, chiar știi ce înseamnă poezia? Eu, mărturisesc, nu știu. Știu doar că fără poezie m-aș fi sinucis demult. Când lovit de nedreptăți și încercări destule, când mi-au spart capul cu bățul cu verigă, în sfatul popular din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
pe internet. A.B.Știu că sunt câțiva compozitori precum: Theodor Grigoriu, Ede Terenyi, Dan Dediu, Vasile Spătărelu, Cornelia Tăutu, Felicia Donceanu, Satoshi Tanaka (Japonia), careau compus creații muzicale pe versurile Dvs. Cum ați colaborat? Probabil că ar trebui întrebați distinșii maeștri. Volumele mele de haiku și tanka au pur și simpli i-au inspirat. Maestrul Theodor Grigoriu, care a compus trei cicluri ample de lieduri pe versurile mele îmi mărturisea că lectura lor îl încântase, erau perfecte din punct de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
adjuvantul cel mai pretențios al instalării stării de confort și siguranță! Altfel cum?! (râde) A.B.Un gând pentru cititorii noștri la început de an... -Mărturisind plăcerea de a mă lăsa descusut de toate întrebările formulate aici, cu schepsis, de distinsul poet și publicist Angela Baciu, pe care o asigur de toată prețuirea și recunoștință mea, doresc acestui minunat confrate să nu obosească niciodată să creadă în puterea harului său poetic (ca și în faptul că inspirația, cum spunea Baudelaire, este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Crosse. Printre fermierii elvețieni din Wisconsin De numele Wisconsin mă leagă o dulce amintire din Elveția. După ce mi-am luat doctoratul În 1925 la Viena, am venit pentru specializare la politehnica din Zürich și la Uniunea plugarilor elvețieni de sub conducerea distinsului prof. Ernest Laur. În cursul său se referea foarte des la viața plugarilor elvețieni colonizați În alte țări. Menționa elvețienii de la Saba În Antilele Olandeze, viticultori minunați. Mulți erau Însă În America și În special În Wisconsin, cei care au adus
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Syilvei, M.S. Regina Elisabeta a României, scrie ziarul. Noul volum de nuvele este dedicat artistului favorit al M.S., lui Enescu. Presa străină se pronunță entuziastă despre noua lucrare. Opul e împodobit cu tablouri colorate după originalele renumitului pictor Grigorescu. Un distins critic german salută această operă prin cuvintele următoare: „De mulți ani n-a mai scris Carmen Sylva nici un roman sau nuvelă și aproape se părea că ar fi voit să se dedice tot mai mult și mai mult studiilor științifice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de Jos, Mihai C., Elena Dobrozinschi, Ilie a Petre Timeș din Cupca, George Tofan ș.a. * „Bucovina Hurmuzăcheștilor” - astfel apărea la 1 mai 1848 „Bucovina, pe jumătate în haină nemțească, dar ea a adus în țărișoara noastră tot ce avea mai distins neamul românesc de pretutindeni pe care-l considera ca unul și nedespărțit” , scrie Vasile Grecu în Gazeta Bucovinei la 4 aprilie 1919. Și se și explică: excelentul foileton al Bucovinei a fost un început strălucit al literaturii românești din Bucovina
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pavelescu: „Maestrul Cincinat Pavelescu s-a retras din Paris, unde a lucrat neobosit în folosul cauzei naționale, organizând în timpul războiului un birou de presă”. În august 1921 se scria: „Le courier Franco-Roumain”, organ politic, economic și literar, dezvoltă sub direcțiunea distinsului poet Cincinat Pavelescu în Paris o intensă și foarte folositoare propagandă franco-română.” * Dar iată ce scria Glasul Bucovinei la 29 ianuarie 1924 în articolul intitulat LENIN: „Vladimir Ilici Ulianov, zis Lenin, a murit. A murit definitiv... ... Lenin a fost una
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost un timp și profesor la Liceul Sfântul Gheorghe, pe care, pe vremea aceea, îl conducea Anghel Demetrescu. O aducere aminte de la un elev al lui Caragiale, scriitorul Radu Rosetti, din „Caragiale profesor” publicată în Flacăra I.16: ...” Ca natură distinsă ce este Caragiale nu e un profesor ca oaricare altul. Școala lui pedagogică ajunge la concluzia că nu elevul este vinovat atunci când nu știe lecția, ci profesorul, fiindcă n-a fost în stare să se facă îndeajuns înțeles de elev
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]