4,071 matches
-
poetului, constatăm că Bolintineanu cere femeii să fie Înainte de orice dulce. Dulcele cheamă, imperios, dalbul, iar dalbul nu poate trăi decît În regimul farmecului vergural. S-a putut vedea din exemplele de pînă acum ce importanță acordă poetul acestor Însușiri. Dulcele deschide poarta voluptății erotice, dalbul o exprimă, farmecul vergural o condiționează și o Întreține. Dintre multele figuri ale erosului, Bolintineanu se hotărăște pentru aceea a inocenței. Toate comparațiile merg, cînd este vorba de femeie, În direcția unei virginități fundamentale. Iată
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cele mai pure: „Mehrube! Aruncă dulcea ta privire P-al acestor unde fraged legiver! Numai focul tînăr din a ta privire Poate fi mai magic pe pămînt și-n cer!” În fine, ultimul act al scenariului erotic bolintinean este raptul. Dulcele, rumeheala, lumina, focul, cu efectele lor: beția sufletului și a simțurilor, răsfățul În desfătare etc. au ca efect invitația la răpire: „Vino și mă-mbată cu a ta amoare, Vis de tinerețe, flacără din soare, Vin a mă răpi.” Raptul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stejarul zice ierbei: «Mult ești vie și gingașă!ă Fluturașul zice floarei: «Mult ești mie drăgălașă!ă Vulturul uimit ascultă ciocîrlia ciripind; RÎu, izvoare, nouri, raze se Împreună iubind. Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, MÎndră-n soare, dulce-n umbră, tainică la foc de stele! Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor, Și Siretul te Încinge cu-al său braț dismierdător. Umbra ta, răcoritoare, adormită, parfumată, Stă aproape de lumină, prin poiene tupilată. Ca o nimfă pînditoare de sub arbori
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dînsăle să armează, cu dînsăle biruiește, Ele sînt a lui dorințe, pentru ele să jărtfește. Pacea lui nu-i vro pace sau de arme contenire, Ci este după răceală a dragostei Înnoire. Războiul lui nu-i spre moarte, ci spre dulce pătimirea, Cari-nghimpă și deșteaptă și iuțăște toată firea.” Poemul acesta (și, În genere, toate versurile lui Conachi) se grupează În jurul unei vaste figuri a oximoronului. Relația rece - cald, dulce - amar este urmărită pe toate planurile. CÎteva definiții sînt fine
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și (s-a putut constata din citatele de pînă acum) asupra chipului dalb. Conachi manifestă oarecare Îndrăzneală vorbind, În cîteva locuri, de petrecerea „În brață” și de o „năvală” pe care intenționează s-o facă soției. Poemul ce sugerează această dulce violență se cheamă Mergînd către preaiubită și merită a fi citat ca document de curaj erotic Într-o epocă În care curajul este să păstrezi tăcere asupra lucrurilor delicate. Conachi nu-și mai ascunde impaciența: „Aleargă, suflet’, aleargă, La soțîia
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tău cu credință Și de voiești Înțălepțîi să-ți caute cu umilință, Uită-te de vezi pe mere ce roșală strălucește Și trandafirii pe carii nici zugrav nu-nchipuiește Firea s-au silit a face acea vie zugrăvală Ș-a lor dulce frumusăță vesălește, iar nu-nșală. Lasă, dar, fățărnicia ș-a obrazului schimbare, Căci frumusăța firească robește pre om mai tare.” Tot el adaugă la un poem scris mai Înainte două versuri sceptice: „GÎndeam c-am iubit un Înger din ceri supt
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și credincioasă, numai astfel Îndrăgostitul va trece la jertfă. Sacrificiul, vasalitatea nu sînt, așadar, necondiționate. Balcanicul Pann nu acceptă atît de ușor, ca Alecu Văcărescu sau Conachi, dulcele lanț. Vrea, firește, să fie rob statornic și chiar să poarte „acest dulce de rob nume” și pe lumea cealaltă, Însă, Încă o dată, numai dacă Safta sau Lucsandra arată și ele statornicie și credință. Oglinda, nurul, lanțul, locul, trupul În văpăi sînt, și la Pann, obiectele, imaginile cele mai răspîndite. Ele sînt bunuri
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
suporte o investigație Întreprinsă cu un asemenea echipament tehnic sofisticat. Cu atît mai mult cu cît uneori impresia e că Într-adevăr se cheltuiește prea multă subtilitate În raport cu un autor sau altul: „Sentimentul securității Începe la Bolintineanu de la frontiera plăcutului, dulcelui, dalbului, desfătării, cu alte cuvinte: de la un anumit grad de corupere a matinalului, verguralului, suavității etc. «A gusta dulcea bucurieă a bea «dulcea / rouă de cerești plăceriă și, În genere, viața În acest eden dulce sugerează o Întîrziere În desfătare
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Iancu scrie ușor, dar citită greu. Poezia se deplasează din iatac În natură. Un discurs sincretic. Spațiul securizant: „vîrful de delișor”. Poet al juxtapunerii. Nesațiul familiei. V. Vasile CÎrlova. „Mila” față de lucruri. Poezia ca ușurare a spiritului. O euforie a „dulcelui”. Amorul ca izvor de Întristare. Petrecerea În singurătate. „Valea tristă” și sentimentul securității. O evaziune și un eșec. VI. Ion Heliade Rădulescu. Trei verbe esențiale: a crea, a plasma, a edifica. Impaciența și lăcomia acumulării. Poezia Începe cu treapta zero
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ocrotitor: schitul, cetatea În ruină, vesela vale. Variația temporală, figura nestatorniciei. Erosul unui moralist. Figura așteptării. Florile și Îngerii. „Prieteșugul” și figura renunțării cordiale. Figurile energiei și figurile dezolării. VIII. Dimitrie Bolintineanu. Deplasarea poeziei spre sud. „Simțualismul”. Spațiul bosforian. Violența dulcelui și dalbului. O strategie a răsfățului. Figura „verguralului”. Sunul și prefumul. Gustul pentru pietrele prețioase. Amarantul, roza și crinul. O poetică a mării. Imagini ale privirii. Scenariul toponimic și onomastic. Conrad și, Încă o dată, tema „tărîmelor lichide”. Tema azurului. Voluptatea
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de dorită, fiind salvarea nenorocirii mele, mi se va părea greu de suferit și mă va priva astăzi de această singură a mea fericire pe pămînt, adică să vă scriu, și să mă gîndesc, și să pronunț numele dumneavoastră cel dulce. Și precum lebăda cînta cu plăcere Înainte de moarte, după pilda ei, ctnt și scriu cu mare poftă (s.n.), mă gîndesc și văd și gravez În aceste pietre sălbatice ale Închisorii mele, singurul meu lucru iubit, numele stăpînului meu, prieten și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Strada se termina, înainte de a urca pe pod, cu o micuță prăvălie care vindea bragă și dulciuri, mai ales copiilor în trecerea lor spre școală și țăranilor veniți la târg. Ceea ce-mi amintesc eu și încep să reconstitui cât mai veridic despre Tache, Ianke și Kadîr coincide cu afirmațiile prietenului meu Iulian Iavoroschi, avocat la Brașov
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
altfel, cea mai originală parte a poeziei sale, situată într-o descendență ilustră, de la G. Topîrceanu la Marin Sorescu. Spirit ludic prin excelență, parodistul se și autoparodiază, recompunându-și tonalitatea dominantă în notă comică: „Să adormim, e ceasul înșelător de dulce, / departe, în mansarde, poeții se-nmulțesc. / E ora zero. Veacul se duce să se culce / cu tot ce are dânsul urât și nebunesc. // Cât se mai poate încă. Atât cât se mai poate, / să ne ferim de zgomot, de vin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
hidroliză a zaharozei în glucoză și fructoză. Dat fiind că fructoza are o putere de indulcire mai mare ca zahărul, invertaza este utilizată în mod curent în procesul de obținere a zahărului invertit folosit la prepararea băuturilor răcoritoare, bomboanelor, ciocolatelor, dulciurilor în general. Invertaza a fost imobilizata pe schimbători de ioni acrilici prin legare ionică. Randamentul de imobilizare (β) este de 90% iar gradul de transformare a zahărului în zahăr invertit (α) este de 93% [42] Schimbătorul de ioni Amberlite IRA-94
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
cînd vasul se ridica pe o colină de apă, mulțimea asta de jeturi aburoase, ce se învălătuceau în văzduhul albastru, îți evoca miile de hornuri vesele dintr-o metropolă, întrezărite de vreun călăreț ajuns pe un deal într-o dimineață, dulce de toamnă. Aidoma unei armate în marș ce se apropie de un defileu neprietenos din munți, iuțindu-și pasul, pentru a lăsa cît mai grabnic în urmă primejdioasa trecătoare și a se desfășura iarăși pe cîmpie, într-o relativă siguranță
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ce mă privește, eu, Jack Bunger, fost membru al cuviosului cler, sînt total abstinent - nu beau niciodată... Ă Apă, asta nu bea niciodată! exclamă căpitanul. Apa îi provoacă un fel de crize, crize de hidrofobie... Să n-audă de apă dulce!... Dar continuă povestea cu brațul! Ă Da, mai bine să continui, zise medicul cu răceală în glas. înainte de fi întrerupt de glumețul meu căpitan, tocmai voiam să spun că, în ciuda eforturilor mele serioase și stăruitoare, rana se înrăutățea tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu fie observat de Ahab, se apropie totuși de el și rămase acolo. Ahab se întoarse. Ă Starbuck! Ă Da, domnule. Ă O, Starbuck, vîntul e blînd, blînd, ca și cerul. într-o zi ca asta, aproape tot atît de dulce, mi-am înfipt harponul în prima mea balenă - eram un băiat de optsprezece ani! Sînt patruzeci de ani de-atunci, patruzeci de ani! Patruzeci de ani de neîntreruptă vînătoare a balenei! Patruzeci de ani de lipsuri, de primejdii, de furtuni
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
altul din har. Apoi, precum apa este una prin fire, dar se preface și se schimbă, după însușirea felurită a pământului din care vine, într-o calitate sau alta, încât este simțătă la gust o dată ca amară, altă dată ca dulce, iar altă dată ca mirositoare, așa și cuvântul rostit, schimbându-se după starea morală a fiecăruia, se cunoaște din lucrarea lui și din folosul ce-l dă” (Sfântul Grigorie Sinaitul, Capete foarte folositoare în acrostih, v. 93-94, traducere, introducere, note
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de origine animală, compost, precum și produse din lapte folosite în scopuri industriale; ... d) produse de origine nonanimala - vegetale și produse vegetale: legume (inclusiv cartofi și sfecla de zahar), fructe proaspete sau conservate, semințe de leguminoase, oleaginoase, semințe pentru băuturi și dulciuri, cereale boabe, produse din cereale, condimente, alimente procesate, altele decât cele de origine animală, grăsimile și uleiurile de origine vegetală, băuturi alcoolice și non alcoolice, gumă de mestecat și orice altă substanță, inclusiv apă, incorporate intenționat în alimente în timpul producerii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173285_a_174614]
-
Legume, fructe, nuci, coji de |Fabricare la care valoarea tuturor | | | |fructe și alte părți de plante, |materialelor de la Capitolul 17 | | | |conservate în zahăr (stoarse, |folosite nu trebuie să depășească 30% | | | |glasate sau cristalizate) |din prețul de uzina al produsului | | | 2007 |Dulciuri, jeleuri, marmelade, |Fabricare: | | | |piureuri și paste din fructe sau |- din materiale de la orice poziție cu| | | |nuci obținute prin fierbere, care|excepția celei la care este încadrat | | | |conțin sau nu zahăr sau alți |produsul | | | |îndulcitori |- la care valoarea tuturor | | | | |materialelor de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173656_a_174985]
-
printre altele, extractul de lemn dulce, de piretru, de hamei, de aloe și opium. Poziția 13.02 exclude: a) extractul de lemn dulce care are un conținut de zaharoza peste 10% din greutate sau care este prezentat sub formă de dulciuri (poziția 17.04); ... b) extractele de malț (poziția 19.01); ... c) extractele de cafea, de ceai sau de mate (poziția 21.01); ... d) sucurile și extractele vegetale care constituie băuturi alcoolice (Capitolul 22); ... e) camforul natural și glicirizina și celelalte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165701_a_167030]
-
la 01 04 07 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 01 04 12 reziduuri și alte deșeuri de la spălarea și purificarea minereurilor, altele decât cele specificate la 01 04 07 și 01 04 11 ─────────────────────────────────────────────���────────────────────────────────── 01 05 04 deșeuri și noroaie de foraj pe bază de apă dulce X ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 01 05 07 noroaie de foraj și deșeuri cu conținut de baritină, altele decât cele specificate la 01 05 05 și 01 05 06 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 01 05 08 noroaie de foraj și deșeuri cu conținut de cloruri, altele decât cele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165649_a_166978]
-
culinare, produse de cofetarie-patiserie, băuturi și unele produse pentru fumători. 1.1. Restaurantul clasic este local public cu profil gastronomic, în care se servește un larg sortiment de preparate culinare (gustări calde și reci, preparate lichide calde, mâncăruri, minuturi, salate, dulciuri de bucătărie), produse de cofetărie, patiserie, înghețată, fructe, băuturi nealcoolice și alcoolice, produse din tutun etc. Pentru crearea unei atmosfere animate-distractive poate dispune de formație muzical-artistica. Organizează servicii suplimentare: banchete, recepții etc. 1.2. Restaurantul specializat servește un sortiment specific
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]
-
măduvioare etc.), mici, cârnați etc., pregătite la grătar și alese de consumatori din vitrine de expunere sau din platourile prezentate de ospătări la masă. Mai poate oferi: ciorbă de burtă, ciorbă de ciocanele, tuslama, tochitura, salate combinate de sezon, murături, dulciuri de bucătărie, băuturi alcoolice (aperitive și vinuri). 1.2.5. Restaurantul dietetic este o unitate gastronomica care ofera consumatorilor sortimente de preparate culinare dietetice (pregătite sub îndrumarea unui cadru medical dietetician) și băuturi nealcoolice. 1.2.6. Restaurantul lacto-vegetarian este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]
-
cadru medical dietetician) și băuturi nealcoolice. 1.2.6. Restaurantul lacto-vegetarian este o unitate gastronomica în care se desfac în exclusivitate sortimente de preparate culinare pe bază de lapte și produse lactate, ouă, paste făinoase, orez, salate din legume, precum și dulciuri de bucătărie, lactate proaspete, produse de patiserie, înghețată și băuturi nealcoolice calde și reci. 1.2.7. Restaurantul familial sau pensiunea este o unitate cu profil gastronomic care ofera, în mai multe variante, meniuri complete la preț accesibil. Preparatele și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170131_a_171460]