KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...156 157 158 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219

gutoși, care Îi duc la terme, micile omnibuze dă la oteluri veselesc În felu lor traficu urban. Cât privește edificiu lor, oservatoru, ș-ăl mai dilimache o bunghește că-i copia În meniatură la gara Constitución, da mai puțin Încliftată, ie drept. În jur ie un lac mic, da cu pescari și toate altele. În basca lui albastră, norii vagabonzi stă tolăniți uneori sub perdeaua ploii. Dân cauza munților, aeru stă pă loc. O calitate dezolantă care io o zic cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
la terme, micile omnibuze dă la oteluri veselesc În felu lor traficu urban. Cât privește edificiu lor, oservatoru, ș-ăl mai dilimache o bunghește că-i copia În meniatură la gara Constitución, da mai puțin Încliftată, ie drept. În jur ie un lac mic, da cu pescari și toate altele. În basca lui albastră, norii vagabonzi stă tolăniți uneori sub perdeaua ploii. Dân cauza munților, aeru stă pă loc. O calitate dezolantă care io o zic cu cele mai vii presimțiri

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
poți juca cu iel truco În doi? Deși pe Mandezu nu mă prinzi la un truco În doi. Canci. Prăpastia crește tot timpu, că lipsește aia care pă vulgărește Îi zicem subect dă vorbă, și dialogu stă pă loc. Străinardu ie iegoist, care nu-l privește decât ce-i a lui. Oamenii dă p-acilea trăncănesc decât dă alde Lagrange, care sunt pă sosite. Îți zic veridic: ce-mi pasă mie de ei? Îmbrățișez toată gașca dân Cofetăria Molino. Al tău

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
bojocii, da s-a tras gigea deoparte când i-a zisără că toată curelăraia era propietatea lu alde Lagrange sau, mai la fix, Grandvilliers-Lagrange. Se lățește zvonu că iei sunt mahări baștani. Poyarré mi-a vândut pontu că alde Grandvilliers ie una dân ăle mai vechi șpițe dân Franța, da că când s-a dus veacu al șapșpelea, care, dă blestemat ce-s, Împrejurările mă-nteresează, s-a schimbatără așa dă nume. Maimuța bătrână nu să suie-n tufă putredă; pă mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
io Întrebarea dacă alde ăștia, pentru care n-au ajuns ăi doi hamali dân otel, or fi pă bune granguri pă cai mari sau numai niște prăpădiți dă ficiori dă imigranți, care s-a umplutără la buzunar. În via Domnului ie dă toate. O tărășenie care să pare ca toate alelante mi-a dat coraj. Pă când stăteam În salonu dă sofragerie, spate În spate cu masa mea Înveterată, c-o mână pă polonic și ailantă În coșu cu pâine, un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
III Dragă Avelino, Ăi fi cetit deja cu mare Înteres ce-ți ziceam io dă alde Lagrange. Da acu ți-i pot zugrăvi pă larg. Inter nos, ăl mai simpatic ie bunelu. Acilea toți Îi zic Monsieur le Baron. Tipu ie dat și neluat: n-ai da un marafet pă el, că ie pirpiriu, scundac și măsliniu, da are baston Împletit și parpalac siniliu bine croit. Am vestea coaptă la primă mână că a văduvit și l-au botezatără Alexis. N-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
ziceam io dă alde Lagrange. Da acu ți-i pot zugrăvi pă larg. Inter nos, ăl mai simpatic ie bunelu. Acilea toți Îi zic Monsieur le Baron. Tipu ie dat și neluat: n-ai da un marafet pă el, că ie pirpiriu, scundac și măsliniu, da are baston Împletit și parpalac siniliu bine croit. Am vestea coaptă la primă mână că a văduvit și l-au botezatără Alexis. N-ai ce-i face, ăla ie și cu iel defilăm! Ca vârstă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
văduvit și l-au botezatără Alexis. N-ai ce-i face, ăla ie și cu iel defilăm! Ca vârstă Îi urmează fiu Gaston cu remorca. Gaston bate În cinzeci dă ani și ceva, pare mai dăgrabă un măcelar morcoviu, da ie tot timpu În stare dă pază la remorcă și la bibilice. Dă otravă nu știu dă ce să-ngrijește atâta. Libelulele ie altă mâncare dă pește, care Chantal, blonda, io nu m-aș osteni să mă benoclez la ea, dă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
Gaston cu remorca. Gaston bate În cinzeci dă ani și ceva, pare mai dăgrabă un măcelar morcoviu, da ie tot timpu În stare dă pază la remorcă și la bibilice. Dă otravă nu știu dă ce să-ngrijește atâta. Libelulele ie altă mâncare dă pește, care Chantal, blonda, io nu m-aș osteni să mă benoclez la ea, dă n-ar fi Jacqueline, că poa să i-o ia nainte. Gagigăresele ie cât hău dă dezghețate și crede-mă că te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
otravă nu știu dă ce să-ngrijește atâta. Libelulele ie altă mâncare dă pește, care Chantal, blonda, io nu m-aș osteni să mă benoclez la ea, dă n-ar fi Jacqueline, că poa să i-o ia nainte. Gagigăresele ie cât hău dă dezghețate și crede-mă că te scoală dân morți, da bunicu ie o piesă dă muzeu care, cât te distrează, te șlefuie domn. Mă chinuie Îndoiala dacă iei sunt pă bune protipendari. Io-te: n-am nimic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
Chantal, blonda, io nu m-aș osteni să mă benoclez la ea, dă n-ar fi Jacqueline, că poa să i-o ia nainte. Gagigăresele ie cât hău dă dezghețate și crede-mă că te scoală dân morți, da bunicu ie o piesă dă muzeu care, cât te distrează, te șlefuie domn. Mă chinuie Îndoiala dacă iei sunt pă bune protipendari. Io-te: n-am nimic cu ăi dă jos, da nici nu uit că io sunt consul și tre să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
muzeu care, cât te distrează, te șlefuie domn. Mă chinuie Îndoiala dacă iei sunt pă bune protipendari. Io-te: n-am nimic cu ăi dă jos, da nici nu uit că io sunt consul și tre să păstrez, chiar dacă nu ie chestii-trestii, aparențele. Un pas alăturea cu drumu și nema cap săltat. La Buenos Aires nu riști canci: tipu distins Îl miroși dân depărtare. Da acilea, În străinătăți, te ia cu amețeli: nu alegi vorba mitocanului de-a Împăratului. Te Îmbrățișez, Indianu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
poate nu truculente, da suculente, merită pă bune și atenția donșoarei sor-ta, care-i moartă după tot ce să leagă cu grangurii. Promite-i vorbe coapte dă la mine. Te Îmbrățișez, Indianu V Dragu meu Avelino, Pentru observatoru argentinean ie d-ăl mai grandoman Înteres să să frece cu barosanii ăi mai râncezi. Îți promit c-am intrat pă ușa dân față În asa șoz sensibil. Ieram În grădina dă iarnă și tomna Îl Învățam, să zicem, fără mare izbândă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
grădina dă iarnă și tomna Îl Învățam, să zicem, fără mare izbândă pă Poyarré să consumeze mate, când s-a arătatără alde Grandvilliers. S-a pusără dă nici ustoroi nu mâncase, nici gura nu le puțea la masa mea, care ie lungă. Gaston, gata să Înteprindă un trabuc, ș-a pipăit caraimanu, să vază lipsa dă foc. Poyarré s-a Încercat să mi-o ia nainte, da ca creol ce sunt l-am devansat c-un chibrit dân lemn. Atunci am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
mai zăpeziu ca hârtia dă la socoteală. Funționaru argentinean tre să-și joace rolu, așa că, după nește minuți, m-am Întors, da Îmi venisem oareșcum În fire. Doar atâta am avut să-ți spui, Indianu VI Dragă Avelino, Ce halima ie În tot otelu! Cazu ar pune la o-ncercare nașpa mintea la orșicare gabor. Asear, p-a doua consolă din pâtisserie sta, spune Clementine și alți baștani, un clondiraș cu hârca și oasele dă pă otrava dă șobolani. Azi neață

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
o să ți-o zic În viitoarea. La cât mai multe dă văzut, Indianu VII Dragă Avelino, Ziua dă ieri a fost, pă bune, adevărat romanț dă peripeții, care au pus la Încercare călirea lu ierou lui (bănuiești d-acu cine ie), cu final bombă. Am Început c-un chilipir. La micu dejun, dă la masă la masă, șoricuțele au pus pă tapet paragrafu escursii. Am profitat că cafetiera a fluierat la țanc ș-am strecurat o șoaptă: „Jacqueline, dac-am merge

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
trecând prin fricandeau și filet, și s-a rotunjit cu creme dă vanilie. S-a crăpat potol cu caru când s-a destupat vinurile dă Bourgogne și Beaujolais. Agapa s-a sfârșit cu cafea, Armagnac și trabuce. Chiar Gaston, care ie tare țanțoș, nu ș-a precupețit atențiile și, când baronu În personal mi-a dat cu mâna lui garafa cu oțet, de iera goală, io aș fi angajat fotografu, să dau instantaneu la cofetăria Molino. Îl și văz la vitrină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
Dragă Avelino, Sezonu d-acile mi s-arată ca călătoria dă studii pă bune. Fără prea mari sforțări pătrund În studiu dă fond al păturii sociale care, În treacăt fie zis, e pă stinselea. Pentru ginitoru alert, ultimele vlăstare ale feudalismului ie spectacolu care reclamă oareșce interes. Nu mai departe dă ieri, la ora dă ceai, Chantal a intrat În salonaș c-un blid dă clătite pline ochi cu căpșune, care ea singură, prin politeța lu patiseru, le pregătește chiar la bucătăriile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
ranchiune. La prânz, a crescut număru bancurilor și, la căldura preteniei, le-am mărturisit că a doua zi iera onomastica mea. Au ciocnitără În sănătatea mea la Molino? Al tău, Indianu. X Dragă Avelino, Azi a fost ziua a mare. Ie zece noaptea, care acilea e târziu, da nu-mi pot frânge nerăbdarea și te Înformez cu lux dă amărunte. PÎn Jacqueline, alde Grandvilliers m-a invitatără să mâncăm În onoarea mea, la restorantu care ie lângă lac! La depozitu de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
a fost ziua a mare. Ie zece noaptea, care acilea e târziu, da nu-mi pot frânge nerăbdarea și te Înformez cu lux dă amărunte. PÎn Jacqueline, alde Grandvilliers m-a invitatără să mâncăm În onoarea mea, la restorantu care ie lângă lac! La depozitu de-l ține un algerian am Închiriat haine Încliftate și perechea potrivită dă jampieri. Îmi dăduse Întâlnire la șapte În baru dân otel. La șapte jumate trecute fix s-a apărut baronu și, punându-mi o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
să dau curs, cu Coltu pus ca bolovanu sub pilotă, la Marele Somn al Veacului și să sar pă zgaibarace la primu cotcodac, când să treacă să m-adune ăia cu camionu. Da spune-mi cevașilea: nu crezi că soarta ie ca loteria, care se dă obstinantă să-i ajute p-alții? Chiar pă podețu dă scânduri, În fața sticloanței cu beutură dă drum, ieram gata-gata să Învăț să not În apă stătută, cu surpriza să curg În Întâmpinarea lu pretinu Dinte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
se dă obstinantă să-i ajute p-alții? Chiar pă podețu dă scânduri, În fața sticloanței cu beutură dă drum, ieram gata-gata să Învăț să not În apă stătută, cu surpriza să curg În Întâmpinarea lu pretinu Dinte dă Lapte, care ie unu din punctele care dai din când În când peste iele. Nici nu i-am văzut bine moaca dă bugetivor, că mi-a și sărit inima că și iel să ducea la Comitet și, gata să abordez panarama zilei, ne-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
Lapte pescuia nema boscârți, ca și mandea, iar tovarășii dă coadă făcea pă dragomanii, care aproape Îmi ciuruia timpanu, și-și trecea dă la unu la altu Faberu paradit, să-și zgârie adresa lu rusnacu. Dân fericire, don Marforio, care ie mai subțire ca fanta dă la otomatu cu firfirici, ie un antic d-ăia care tu-l confunzi c-o grămăjoară dă mătreață și iel atinge cele mai fine resorturi dân sufletu poporan, așa că nu să egzistă chichirez care să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
coadă făcea pă dragomanii, care aproape Îmi ciuruia timpanu, și-și trecea dă la unu la altu Faberu paradit, să-și zgârie adresa lu rusnacu. Dân fericire, don Marforio, care ie mai subțire ca fanta dă la otomatu cu firfirici, ie un antic d-ăia care tu-l confunzi c-o grămăjoară dă mătreață și iel atinge cele mai fine resorturi dân sufletu poporan, așa că nu să egzistă chichirez care să pună pă loc frână la jmecheria noastră, amânând distribuțea chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
dă portar la Comitet n-au izbutit să-l tuflească cu totu. La o depărtare prudentă, gașca s-a făcut la loc. Loiácomo s-a pus pă turuit mai ceva ca radiou lu vecina. Necazu cu căpoșii ăia În vervă ie că ți să Încălzește mate și apoi tu - adecă, pă limba ta, subsemnatu - nu mai știi pă un s-o apuci și te țin să joci tresiete În dughiană la Bernárdez, care tu poa că te amărăști cu gându că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]