5,147 matches
-
a comportamentului total al omului (filosofia vieții, fenomenologia, gestaltismul). Sigmund Freud aduce în psihologie un punct de vedere nu numai nou, dar și unul care contrazice în mod brutal o filosofie asupra omului, adînc înrădăcinată, mai ales în conștiința celor educați în spiritul culturii franceze carteziane. De la Descartes, viața psihică însemna viață conștientă. Aluziile la inconștient ale unor psihologi în secolul al XIX-lea (H. Höffding, W. Wundt, W. James ș.a.) n-au zdruncinat încrederea oamenilor în rolul dominant al conștientului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
au nevoie de multă securitate pentru a-și putea permite puțină libertate (32, p. 483). Alți autori francezi apreciază nondirectivitatea drept expresia "cea mai crudă a sadismului: a lăsa prea devreme copilul pradă slăbiciunii sale și, sub pretextul de a educa simțul său de responsabilitate, a-l abandona dezordinii" (33, apud 5, p. 229). În astfel de condiții, cum vor putea ajunge elevii să-și cultive conștiința morală? Dacă la R. Cousinet, C. Freinet întîlnim ideea unei pedagogii a grupului, în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
primul rînd, un rol stabilizator, într-o societate dominată de schimbare. O astfel de poziție au adoptat esențialiștii, dar ea este criticată de cele mai multe din tendințele contemporane. Dacă societatea se schimbă într-un ritm alert, înseamnă că generația care se educă acum trebuie să fie pregătită pentru schimbările ce vor veni; rezultă deci că școala nu mai poate rămîne cu toate privirile îndreptate spre trecut, ci trebuie să se orienteze și spre viitor, iar pedagogia prospectivă trebuie s-o ajute să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vede clar că Cehov a luptat pentru îndeplinirea de către om a datoriilor morale față de semeni, încă un atu care îl apropie de etica creștină. într-o scrisoare mărturisește că, după părerea sa, conținutul etic al învățăturii creștine este capabil să educe în om cele mai înalte calități morale. De aceeași părere este și personajul principal din povestirea Vântură lume: în același timp, Cehov cochetează și cu tolstoismul, despre care spune că l-a impresionat adânc și l-a stăpânit timp de
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
sistemele politice unde conducerea politică nu este concepută ca un trust, unde șeful statului este deasupra legii sau unde democrația nu este norma. Este de înțeles că himera unei definiții unitare a preocupat generații întregi de cercetători, deoarece aceștia sunt educați să urmeze afirmația rațională care spune că este dificil să se discute despre ceva atât timp cât nu se știe ce este. Dar: Definițiile despre corupție în general se concentrează pe unul din mai multe aspecte ale fenomenului [...] cea ,,axată pe interesul
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
rodul corupției, corupția este capabilă să se abolească pe sine. Ar părea deosebit de absurd să considerăm ca nefiind corupt un act pe care majoritatea cercetătorilor din toată lumea, a jurisdicțiilor și a organizațiilor interguvernamentale internaționale, ca să nu mai vorbim de oamenii educați de peste tot, l-ar considera astfel, evitând însă a-l numi corupt din motive care sunt ele însele corupte. În al cincilea rând, o asemenea abordare se bazează pe presupunerea că regulile privind corupția sunt chestiuni de politică și legislație
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
fie condamnați la moarte sau la închisoare pe termen îndelungat. Procedurile urmăreau să submineze statutul dușmanului de clasă și să mobilizeze masele în procesul de acuzare. Ca o consecință a acestei supravegheri prin metoda ,,liniei de masă", proletariatul a fost educat în privința elementelor esențiale ale luptei de clasă. (Lo 1993: 25) Campania Wu-fan a fost popularizată prin vizite oficiale la casele oamenilor și la locurile de muncă, menite să mobilizeze muncitorii. Au fost montate difuzoare la colț de stradă care să
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
era obligată să învețe să trateze cu ei pe cale diplomatică și prin negocieri. Din cauză că oficialii turci nu învățau cu ușurință limbi străine, ei au ajuns să depindă de serviciile cunoscătorilor acestora în relațiile lor cu străinii. Fiind cel mai bine educați dintre popoarele balcanice și cei mai apropiați de țările europene, grecii corespundeau pe deplin acestei sarcini. Așa că ei ocupau în general postul de dragoman la toate nivelurile. În ciuda faptului că acest cuvînt înseamnă "interpret", un dragoman era de fapt mai
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
refuzat și de data aceasta să accepte poziția, s-ar putea ca el să fi sugerat ca alternativă numele lui Alexandru Ipsilanti, un general din armata rusă și aghiotant al țarului. Fiu al fostului hospodar valah Constantin Ipsilanti, Alexandru fusese educat în Rusia. În ciuda rangului său militar, el nu avea în fond experiență concretă de luptă. Cu toate că există opinii contradictorii în privința aceasta, se pare că Ioannis Capodistrias nu l-a informat pe Alexandru I asupra evoluției evenimentelor. Cu alte cuvinte, principalul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
al susținătorilor adunării, în timp ce Partidul Conservator sprijinea autoritatea consiliului și a domnitorului. Mihail Obrenović și-a început cea de a doua domnie în 1860. În vîrstă de treizeci și șapte de ani acum și mult mai experimentat, el era bine educat și călătorise foarte mult. Era familiarizat cu situația internațională generală, acest aspect al domniei lui avînd o importanță deosebit de mare. Politica lui internă a fost de asemenea în mare parte reușită. Ca și tatăl lui, el era hotărît să domnească
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
școală primară și-a deschis porțile în 1833, educația nu era ușor accesibilă nici măcar la nivelul cel mai scăzut. În 1851, Petru al II-lea a murit de tuberculoză, după ce îl numise drept succesor pe nepotul lui, Danilo. Danilo fusese educat în Rusia, dar, ca și unchiul lui, nu primise instruire religioasă. Mai mult, el nu dorea să devină episcop pentru că voia să se însoare. Cu aprobarea Rusiei și a Imperiului Habsburgic, el și-a laicizat funcția, iar în 1852 s-
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aflat în dispută (vezi harta 21). Danilo a fost asasinat în 1860 și a fost urmat de Nicolae I, care avea să domnească pînă la sfîrșitul primului război mondial. Acest ultim conducător al Muntenegrului se născuse în 1841 și fusese educat în Franța. El a moștenit un principat care ajunsese să dețină o poziție remarcabilă în relațiile internaționale care contrazicea total mica lui întindere și sărăcia lui extrem de mare. Am discutat despre disponibilitatea Rusiei de a mări subvențiile, principalul sprijin al
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era o problemă serioasă, fiind parte integrantă a vieții grecilor și, desigur, și a mișcării naționale. Othon nu era doar catolic, ci și un membru devotat și credincios al bisericii sale. În momentul numirii lui, se stabilise că își va educa moștenitorul în credința ortodoxă. Dacă ar fi avut șansa de a avea copii, problema lui ar fi fost mai puțin importantă, dar a devenit curînd evident că el va rămîne probabil fără urmași. Statul avea nevoie de un moștenitor la
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
ultimei mode pariziene. Aceste diferențe se vor dovedi cu timpul a fi mai mult decît superficiale. Nu erau copiate doar stilurile vestimentare apusene, ci și ideologiile politice ale epocii susținute de grupurile mai radicale. Acestea erau adoptate de noua generație educată în afara granițelor Principatelor. Nu exista nici un institut de învățămînt superior în Principate. Acest neajuns îi afecta în special pe numeroșii tineri bogați, fii de boieri, care își puteau permite să călătorească și nu erau presați de nevoia de a avea
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
autorității habsburgice avea să vină însă din altă direcție. Doctrinele Revoluției Franceze continuau să influențeze anumite sectoare ale populației, cum erau membrii claselor profesionale, mica nobilime, capii bisericilor necatolice și o parte a negustorilor, meșteșugarilor și studenților. Oamenii aceștia erau educați și la curent cu situația generală din Europa, dar nu aveau nici o putere politică. Ei aveau să susțină programele care cereau introducerea instituțiilor reprezentative și garantarea drepturilor civile. Aceștia vor îmbrățișa cu entuziasm și programele naționale. Cu alte cuvinte, țelurile
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a constituit un mare succes. Dialectul štokavian era folosit în școli și a devenit într-adevăr limba literară croată. "Ilira" putea deci concura cu maghiara. Activitatea lui Janko Drašković a fost și ea importantă pentru mișcare și pentru politica croată. Educat în Franța și activ în viața politică, Drašković s-a folosit de concepția iliră pentru afirmarea independenței Croației în cadrul monarhiei. El susținea reorganizarea imperiului într-o federație a națiunilor. Faptul că a fost trimis în 1832 ca reprezentant în dieta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
era drag și oricum nu puteam anula rolul meu de soră mai mare, de ajutor și protecție. Eram atât de diferiți ca și alură fizică, dar identici ca și valori intrinseci, acele valori și percepte pe care le moștenisem, fusesem educați în spiritul lor și trebuiau duse mai departe. Cu mare drag îmi aduc aminte de o scenă ușor comică și-un dialog infantil, nevinovat. Cred că aveam șapte ani, Adi trei ani. Eu slabă, tenul ușor măsliniu, tunsă scurt cu
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
poate o pasăre de noapte și bocetul acesteia; un lucru este însă cert, când mama s-a sculat, apoi și tata, „vuietul acela sinistru” s-a oprit brusc. Mă închin și-o spun acum ca și atunci, așa cum am fost educată, conform perceptelor noastre creștine, „ducă-se cu noaptea, nimic nu știm, nimic să fie! Bunul Dumnezeu să ne apere și să ne călăuzească pașii spre binele din noi și de lângă noi.” Între momentele de bine și de relaxare, de bucurie
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
profesionale, tata schimba pe undeva registrul, în sensul că ducea mai departe tradiția de ceferist în familie așa cum o inițiase bunicul, iar fratele tatei avea o funcție extrem de importantă la una din marile întreprinderi ale Brăilei. De mică am fost educată să fiu rezervată, să-mi respect semenii și să am măsura bunului simț, pentru că spunea de altfel tata: „respectând aceste valori, prieteniile, alianțele nu te vor alege, viața va alege cum nu se poate mai bine pentru tine.” Cred că
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
real sprijin mamei în perioada ce a urmat. Cred că amprenta sa genetică are în mare măsură configurația precumpănitoare a celei moștenite de la tata și asta o spun în virtutea atâtor similitudini emoționale, comportamentale și chiar habituale. Deși mama ne-a educat simțul datoriei în a respecta rânduiala creștin-ortodoxă și-a insistat de fiecare dată asupra celor mai importante repere, noi copiii le-am adaptat nevoilor noastre de suflet tocmai pentru că țin de patimile noastre, de frământările și eul fiecăruia. De pildă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
doamna dirigintă cunoștea în mare măsură verticalitatea și profunzimea gândirii sale de la soțul dumneaei, care aprecia mult formatul și prestația tatălui nostru. Liceul mi-a călit orice ezitare și-n egală măsură mi-a rafinat gustul pentru frumos, pentru artă, educându-mi emoțiile, atitudinile, așteptările. Zidurile acelea groase asemenea unei cazemate, profilate exact pe frontispiciul muchiei de faleză dunăreană păreau reci, decente, distante în relația cu oamenii și peisajul oferit. În interior însă erau suflete mari, erau oameni a căror viață
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ușor iz de imixtiune. Când domnul profesor și-a schimbat privirea pe fundalul clasei, m-am ridicat în picioare, mi-am adunat resursele parcă „ghem” și-am început apoi să „depăn” acest ghem într-o manieră a firescului, așa cum fusesem educată de mică s-o fac: Domnule profesor, cu tot respectul cuvenit, vă rog să-mi îngăduiți o scurtă intervenție în numele a ceea ce reprezintă anul II Geografie. De ce crezi că te-aș asculta Mariana? Domnule profesor, am convingerea că profilul dumneavoastră
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Pădurariu, medic primar specialist gastroenterologie și hepatologie în cadrul Spitalului Municipal de Urgență Pașcani. E ceva în relația mea cu doamna doctor ce ține de profunzimea realismului nostru pragmatic. Poate de aceea am învățat să accept provocările vieții și mi-am educat în tihnă trăirile, așteptările, speranțele. Uneori am impresia că vibrațiile noastre interne comunică în același registru emoțional. Poate și pentru că amândouă suntem brăilence, neam născut și-am trăit în același mediu concitadin, însă viața a făcut să ne întâlnim aici
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Costică) Beldie, publicist, traducător, memorialist, s-a născut În 8 septembrie 1887 la București; era fiul cel mai mare al lui Dumitru Georgescu-Beldie din Stroești, jud. Argeș, și al soției sale, Maria (n. șercăianu, din satul Dopca, jud. Brașov). Este educat În copilărie, la București, după ideile moderne ale vremii: merge la Kindergarten, primește lecții de germană, franceză și engleză, frecventează o școală de dans și una de velocipedie. Urmează școala de la Sf. Sava, apoi gimnaziul Gh. șincai. Nu termină liceul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
odată și [m-a] luat cu el În mașină ca să-mi arate, În casa de odinioară, cu soția amazoană codoș lâtă la dușmani de un soț reformator al viitoarelor gene rații, să-mi arate pe băieții lui, acum mărișori și educați de un profesor-preot În spiritul dreptei ortodoxii; să-mi arate apoi biserica măreață de pe Colentina, cu cinci turle, ridicată din râvna lui aposto licească și cu gologanii precupeților din Obor care dau lipsă la cântar; să-mi arate ateneele populare
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]