13,637 matches
-
el nu inspiră respectul și nu suscită vreun sentiment de legitimitate. Cu toate acestea, subliniază Clifford-Vaughan, prestigiul este, la fel de mult ca puterea, un atribut al oricărei elite, pentru că numai prestigiul poate garanta o adevărată stabilitate. Abordarea așa-zisă „obiectivă” a elitelor implică teza că puterea generează prestigiul. În schimb, această abordare nu ține cont de cazurile în care, din motive ce țin de istorie și de rolul instituțiilor, elementele puterii și ale prestigiului sunt separate. Această separare are drept consecință o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
această abordare nu ține cont de cazurile în care, din motive ce țin de istorie și de rolul instituțiilor, elementele puterii și ale prestigiului sunt separate. Această separare are drept consecință o disociere a poziției ocupate de apartenența la o elită acceptată de colectivitate în ansamblul ei (ibidem). Pentru Clifford-Vaughan, Franța oferă exemplul potrivit pentru o astfel de disociere. Consecințele ideologice și politice pe termen lung ale Revoluției Franceze au împiedicat crearea unei elite politice stabile și larg recunoscute. Într-un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a poziției ocupate de apartenența la o elită acceptată de colectivitate în ansamblul ei (ibidem). Pentru Clifford-Vaughan, Franța oferă exemplul potrivit pentru o astfel de disociere. Consecințele ideologice și politice pe termen lung ale Revoluției Franceze au împiedicat crearea unei elite politice stabile și larg recunoscute. Într-un fel mai general, persoanele situate în vârful diverselor ierarhii nu sunt unanim recunoscute ca membri ai unei elite. Clasa politică n-a încetat niciodată să facă obiectul unei neîncrederi destul de larg răspândite. Ierarhia
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
disociere. Consecințele ideologice și politice pe termen lung ale Revoluției Franceze au împiedicat crearea unei elite politice stabile și larg recunoscute. Într-un fel mai general, persoanele situate în vârful diverselor ierarhii nu sunt unanim recunoscute ca membri ai unei elite. Clasa politică n-a încetat niciodată să facă obiectul unei neîncrederi destul de larg răspândite. Ierarhia militară și cea ecleziastică au fost privite de multă vreme cu suspiciunea pe care o antrenează ideologia republicană. Elita afacerilor e considerată că se dedă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unanim recunoscute ca membri ai unei elite. Clasa politică n-a încetat niciodată să facă obiectul unei neîncrederi destul de larg răspândite. Ierarhia militară și cea ecleziastică au fost privite de multă vreme cu suspiciunea pe care o antrenează ideologia republicană. Elita afacerilor e considerată că se dedă unor activități productive, dar puțin respectabile. Nici o valoare nu este universal acceptată, nici o funcție nu este considerată a fi în afara discuției ca preeminentă, nici un statut nu garantează recunoașterea generală. Dezbaterea asupra acestui subiect nu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
puțin respectabile. Nici o valoare nu este universal acceptată, nici o funcție nu este considerată a fi în afara discuției ca preeminentă, nici un statut nu garantează recunoașterea generală. Dezbaterea asupra acestui subiect nu încetează să fie reluată. Într-un asemenea caz de figură, elitele pot fi cu greu definite prin pozițiile pe care le ocupă în ierarhii. În Franța, tentația de a înlocui descrierea elitelor recunoscute cu o căutare neîncetată a unor elite demne de acest nume rămâne mare. Parabola lui Saint-Simon este tipică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nu garantează recunoașterea generală. Dezbaterea asupra acestui subiect nu încetează să fie reluată. Într-un asemenea caz de figură, elitele pot fi cu greu definite prin pozițiile pe care le ocupă în ierarhii. În Franța, tentația de a înlocui descrierea elitelor recunoscute cu o căutare neîncetată a unor elite demne de acest nume rămâne mare. Parabola lui Saint-Simon este tipică pentru atitudinea care constă în a opune elitele „veritabile” de cele „aparente”. Elitele aparente sunt definite prin criterii obiective de poziționare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
nu încetează să fie reluată. Într-un asemenea caz de figură, elitele pot fi cu greu definite prin pozițiile pe care le ocupă în ierarhii. În Franța, tentația de a înlocui descrierea elitelor recunoscute cu o căutare neîncetată a unor elite demne de acest nume rămâne mare. Parabola lui Saint-Simon este tipică pentru atitudinea care constă în a opune elitele „veritabile” de cele „aparente”. Elitele aparente sunt definite prin criterii obiective de poziționare, considerate ca fiind reale sunt cele care îndeplinesc
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe care le ocupă în ierarhii. În Franța, tentația de a înlocui descrierea elitelor recunoscute cu o căutare neîncetată a unor elite demne de acest nume rămâne mare. Parabola lui Saint-Simon este tipică pentru atitudinea care constă în a opune elitele „veritabile” de cele „aparente”. Elitele aparente sunt definite prin criterii obiective de poziționare, considerate ca fiind reale sunt cele care îndeplinesc funcții considerate esențiale. În cazul Franței, poate fi susținută ideea că reticența în privința admiterii poziției ca pe un criteriu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ierarhii. În Franța, tentația de a înlocui descrierea elitelor recunoscute cu o căutare neîncetată a unor elite demne de acest nume rămâne mare. Parabola lui Saint-Simon este tipică pentru atitudinea care constă în a opune elitele „veritabile” de cele „aparente”. Elitele aparente sunt definite prin criterii obiective de poziționare, considerate ca fiind reale sunt cele care îndeplinesc funcții considerate esențiale. În cazul Franței, poate fi susținută ideea că reticența în privința admiterii poziției ca pe un criteriu de apartenență la o elită
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Elitele aparente sunt definite prin criterii obiective de poziționare, considerate ca fiind reale sunt cele care îndeplinesc funcții considerate esențiale. În cazul Franței, poate fi susținută ideea că reticența în privința admiterii poziției ca pe un criteriu de apartenență la o elită este o consecință îndepărtată a Revoluției Franceze, care n-a însemnat o simplă accelerare a circulației elitelor, ci o adevărată substituție de elite. În acest proces, s-a dovedit a fi importantă nu atât schimbarea în privința compoziției sociale a elitelor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
funcții considerate esențiale. În cazul Franței, poate fi susținută ideea că reticența în privința admiterii poziției ca pe un criteriu de apartenență la o elită este o consecință îndepărtată a Revoluției Franceze, care n-a însemnat o simplă accelerare a circulației elitelor, ci o adevărată substituție de elite. În acest proces, s-a dovedit a fi importantă nu atât schimbarea în privința compoziției sociale a elitelor, cât schimbarea scării de valori și a funcțiilor îndeplinite. Cu toate acestea, ierarhia modernă a valorilor și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
poate fi susținută ideea că reticența în privința admiterii poziției ca pe un criteriu de apartenență la o elită este o consecință îndepărtată a Revoluției Franceze, care n-a însemnat o simplă accelerare a circulației elitelor, ci o adevărată substituție de elite. În acest proces, s-a dovedit a fi importantă nu atât schimbarea în privința compoziției sociale a elitelor, cât schimbarea scării de valori și a funcțiilor îndeplinite. Cu toate acestea, ierarhia modernă a valorilor și a funcțiilor nu s-a substituit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
elită este o consecință îndepărtată a Revoluției Franceze, care n-a însemnat o simplă accelerare a circulației elitelor, ci o adevărată substituție de elite. În acest proces, s-a dovedit a fi importantă nu atât schimbarea în privința compoziției sociale a elitelor, cât schimbarea scării de valori și a funcțiilor îndeplinite. Cu toate acestea, ierarhia modernă a valorilor și a funcțiilor nu s-a substituit complet celei vechi. În ciuda tentativei napoleoniene de sinteză, cele două concepții nu s-au amalgamat niciodată într-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a substituit complet celei vechi. În ciuda tentativei napoleoniene de sinteză, cele două concepții nu s-au amalgamat niciodată într-un compromis durabil și au rămas în competiția pentru recunoașterea socială. Așadar, trăim într-o societate în care activitățile și atribuțiile elitelor se pretează la controverse mai mult decât compoziția lor. Elitele puterii O dimensiune care se impune spiritului atunci când se încearcă o clasificare a elitelor este cea a puterii. Astfel, va apărea tentația de a vorbi despre elitele puterii fără să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cele două concepții nu s-au amalgamat niciodată într-un compromis durabil și au rămas în competiția pentru recunoașterea socială. Așadar, trăim într-o societate în care activitățile și atribuțiile elitelor se pretează la controverse mai mult decât compoziția lor. Elitele puterii O dimensiune care se impune spiritului atunci când se încearcă o clasificare a elitelor este cea a puterii. Astfel, va apărea tentația de a vorbi despre elitele puterii fără să se adopte în mod necesar teza lui Charles Wright Mills
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
rămas în competiția pentru recunoașterea socială. Așadar, trăim într-o societate în care activitățile și atribuțiile elitelor se pretează la controverse mai mult decât compoziția lor. Elitele puterii O dimensiune care se impune spiritului atunci când se încearcă o clasificare a elitelor este cea a puterii. Astfel, va apărea tentația de a vorbi despre elitele puterii fără să se adopte în mod necesar teza lui Charles Wright Mills despre solidaritatea de facto a diferitelor elite (politice, economice sau militare), unite de participarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
activitățile și atribuțiile elitelor se pretează la controverse mai mult decât compoziția lor. Elitele puterii O dimensiune care se impune spiritului atunci când se încearcă o clasificare a elitelor este cea a puterii. Astfel, va apărea tentația de a vorbi despre elitele puterii fără să se adopte în mod necesar teza lui Charles Wright Mills despre solidaritatea de facto a diferitelor elite (politice, economice sau militare), unite de participarea lor directă sau indirectă la puterea guvernamentală (1969). Folosirea pluralului este justificată în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
spiritului atunci când se încearcă o clasificare a elitelor este cea a puterii. Astfel, va apărea tentația de a vorbi despre elitele puterii fără să se adopte în mod necesar teza lui Charles Wright Mills despre solidaritatea de facto a diferitelor elite (politice, economice sau militare), unite de participarea lor directă sau indirectă la puterea guvernamentală (1969). Folosirea pluralului este justificată în acest caz de ambiguitatea noțiunii de putere. Într-adevăr, putem - și trebuie - să distingem, împreună cu François Chazel, o putere relațională
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
asimetria se înscrie în timp și în spațiu, ea devine sursa unei puteri substanțialiste, adică tranzitive: o putere ce se poate transmite de la un eșalon la altul al unui aparat administrativ sau de la un punct la altul al unui teritoriu. Elitele, definite prin putere, apar mai întâi ca niște grupuri capabile să exercite cu succes o putere substanțialistă: pur și simplu, ele dețin pârghiile de comandă. Dar membrii elitelor respective pot fi, de asemenea, caracterizați printr-un avantaj strategic dobândit sau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unui aparat administrativ sau de la un punct la altul al unui teritoriu. Elitele, definite prin putere, apar mai întâi ca niște grupuri capabile să exercite cu succes o putere substanțialistă: pur și simplu, ele dețin pârghiile de comandă. Dar membrii elitelor respective pot fi, de asemenea, caracterizați printr-un avantaj strategic dobândit sau transmis: cel de a se putea impune și de a-și impune voința în contexte relaționale diverse. De altfel, teza lui Charles Wright Mills despre coeziunea relativă a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fi, de asemenea, caracterizați printr-un avantaj strategic dobândit sau transmis: cel de a se putea impune și de a-și impune voința în contexte relaționale diverse. De altfel, teza lui Charles Wright Mills despre coeziunea relativă a conceptului power elite se bazează în parte pe exercițiul combinat al celor două forme de putere. Într-un mod mai general, distincția dintre puterea relațională și cea substanțialistă trimite la opoziția dintre mecanismele formale și informale în diferite tipuri de acțiune organizată. Deținătorii
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
celor două forme de putere. Într-un mod mai general, distincția dintre puterea relațională și cea substanțialistă trimite la opoziția dintre mecanismele formale și informale în diferite tipuri de acțiune organizată. Deținătorii unei puteri substanțialiste de necontestat sunt membrii unei elite stabilite al cărei statut este fondat pe criterii formale. Beneficiarii unei puteri relaționale pot încerca să se impună, la modul informal, ca membri ai unei contraelite sau ai unei elite aflate în ascensiune. Când reușesc să-și consolideze poziția, puterea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
organizată. Deținătorii unei puteri substanțialiste de necontestat sunt membrii unei elite stabilite al cărei statut este fondat pe criterii formale. Beneficiarii unei puteri relaționale pot încerca să se impună, la modul informal, ca membri ai unei contraelite sau ai unei elite aflate în ascensiune. Când reușesc să-și consolideze poziția, puterea lor se afirmă într-un mod din ce în ce mai formal și capătă puțin câte puțin caracteristicile unei puteri substanțialiste. Unii istorici pun în legătură apariția progresivă a unei elite a puterii specifice
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sau ai unei elite aflate în ascensiune. Când reușesc să-și consolideze poziția, puterea lor se afirmă într-un mod din ce în ce mai formal și capătă puțin câte puțin caracteristicile unei puteri substanțialiste. Unii istorici pun în legătură apariția progresivă a unei elite a puterii specifice, în ordinea politicului, de procesul istoric al edificării statului-națiune. La origine, în secolul al XVIII-lea, „noțiunea abstractă, impersonală de stat” nu există decât într-un mod foarte limitat, „serviciul adus statului” identificându-se pe atunci, cel
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]