4,405 matches
-
a exprima „cu luciditate cele văzute, trăsătură pe care o admirăm așa de mult la spiritul romanic”, amintește de vechea ideologie nazistă, învinsă, căreia Höfler i-a servit cu fidelitate în calitate de ofițer. (Din păcate, atât transcrierea, cât și traducerea acestei epistole sunt absolut deficitare, pe alocuri ininteligibile.) Într-o scrisoare ulterioară, oarecum informat de proxima vizită a lui Eliade la Lund, în primăvara anului 1952, el își amintește de acest oraș al tinereții sale, unde Wikander avea să-l cunoască: „Nu
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Mythen und magische Heilungen”, Paideuma VI (1956), pp. 194-204. XXXItc "XXXI" 1. Dorința lui Wikander de a-și revedea prietenul la București și mai „ales într-o Românie nouă” nu este câtuși de puțin o expresie retorică în coeziunea unei epistole. El însuși vizitase Bucureștiul pentru câteva zile, în iarna anului 1944 (4-10 februarie) - vezi supra, scrisoarea I. Wikander se gândea la o Românie nouă așa cum nu a încetat să spere la vindecarea generală a lumii de maladia răspândirii comunismului și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
la laboratorul de Zoologie al prof. Andrei Popovici-Bâznoșanu. Acum Îți trimit portretul lui Arnold L. Montandon, prietenul lui Moșu Ghiță Kirileanu, copia scrisorii din 27.9.1915 , portretul Profesorului P. Poni, descoperitorul „broștenitului” (un mineral găsit la Broșteni). 11 (unsprezece) epistole de la moșu Ghiță, văr primar cu Ion Teodorescu-Broșteni (socrul meu). 1 scrisoare a lui Decebal Kirileanu În care arată boala de care suferea moșu Ghiță. 9 epistole de la bădița Gheorghiță Rădășanu (unele foarte interesante). 1 scrisoare de la conu Vasile Ciurea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
portretul Profesorului P. Poni, descoperitorul „broștenitului” (un mineral găsit la Broșteni). 11 (unsprezece) epistole de la moșu Ghiță, văr primar cu Ion Teodorescu-Broșteni (socrul meu). 1 scrisoare a lui Decebal Kirileanu În care arată boala de care suferea moșu Ghiță. 9 epistole de la bădița Gheorghiță Rădășanu (unele foarte interesante). 1 scrisoare de la conu Vasile Ciurea. Dacă mai găsesc ceva vă voi trimite. Cu cele mai bune urări de anul nou 1975 de la mine și soția mea. Devotat, C. Motaș </citation> <citation author
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
acesta), am avut mereu scrupulul că aș rata, astfel, ocazia să vă mai „descos” cu câteva lucruri pentru care mai așteptam rezultatul unor demersuri - nul În cele din urmă, așa Încât, acum pot săvârși păcatul de a vă trimite o nouă epistolă de interes științific, În locul uneia, atât de meritate, de simplă gratitudine. Mai Întâi, Însă, vă rog să credeți că mă preocupă starea sănătății soției și a dvs. și aș vrea să-mi spuneți dacă supărările renale s-au mai potolit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
1975” desc=”Carte de vizită”> Vii mulțumiri pentru călduroasele felicitări cu prilejul zilei de naștere . Melanie și Prof. Dr. Virgil Tempeanu </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”8120, Buftea” data=”18 dec. 1975”> Iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc mult pentru ampla epistolă, care a fost adevărată confesiune cu bune și rele. Imediat i-am dat telefon d-nei Ungureanu, care e cam suferindă. Mi-a spus: „Să mă pună la tabla de materii cu subiectul: Viața și opera folcloristului Artur Gorovei, pe care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
vă prezentați acolo și să tratați direct. Vă urează tot binele, D. Văcariu </citation> <citation author=”VICOVEANU Agurița ” loc=”Iași” data=”23 febr. 977”> Stimate d-le Dimitriu, Bine vă găsim În acest an, că Se cuvine, la Început de epistolă, să vă Întrebăm cum vă simțiți cu sănătatea, ce mai trebăluiți și ce mai izvodiți cu mintea? Noi - tot cum ne știți! Parcă mai aglomerați de sarcini, ca altă dată; parcă mai maturi (ca să nu zicem bătrâni!), dar elanul nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
asta lui Andriy, dar nu e de-acord. Păr blond, ochi albaștri, obraz îmbujorat - naționalist ucrainean intratabil. Îmi promite, totuși, că va mai reflecta. Însă textul rămâne neschimbat. Semnez, cu toate rezervele mele, deși îmi dau seama că șansele ca epistola scriitoricească să fie luată în considerare de autoritățile de la Moscova sunt minime. Mai ales că inițiativa nu s-a bucurat de unanimitate. Aproape jumătate dintre colegi au evitat să ni se alăture. Bine, e clar că rușii Varlamov și Kuraev
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Kundera. De s-ar atribui unui valah, cu căcat și uncrop l-ar stropi confrații. L-ar acuza că iaște și circumcis și francmason și legionar și homosexual și agentul Kominternului. Numai Mircea Eliade i-ar expedia, din Nirvana, o epistolă gratulatorie, așa cum va fi procedat cu Vintilă Horia, în 1960, când înșfăca acesta un Goncourt... de neatins (Oare nu s-ar putea exige, cu titlu postum, pentru Cronicarii Moldoveni și Munteni, pentru Budai-Deleanu, pentru Hașdeu, pentru Ion Barbu, pentru Omul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vestre velint adhibere ffamositates. Datum in Huschy (subl. ns.), decima septima mensis decembris anno Domini millesimo quadringentesimo octuagesimo septimo”). Așadar, data întemeierii localității poate fi considerată ca fiind înainte de 1487, anul când Ștefan cel Mare a scris din Huși acea epistolă către brașoveni. Dacă ținem seama că o reședință domnească nu se poate întemeia într-un loc oarecare, ci într-o zonă intens locuită, destul de puternică economic și, eventual, la intersecția unor drumuri comerciale, într-un punct strategic, din care domnul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și mai mult. El înlătura cosiderații devenite tabu. Scrisoarea pe care Niccolò Machiavelli i-a trimis-o lui Francesco Vettori în 10 decembrie 1513, în care anunța elaborarea unui opuscul ce avea ca temă principatele, este poate cea mai faimoasa epistola din întreaga perioadă a istoriei moderne. Faima să este comparabilă sau chiar superioară altor scrisori sau texte epistolare precum A șaptea scrisoare a lui Platon, Corespondență dintre Abelard și Héloïse, Scrisoarea lui Dante către Cangramde de la Scală. O capodoperă a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nouă lumină asupra faimoasei scrisori către Vettori* Scrisoarea pe care Niccolò Machiavelli i-a trimis-o lui Francesco Vettori în data de 10 decembrie 1513, în care anunța elaborarea unui tratat ce avea ca temă principatele, este cea mai faimoasa epistola din întreaga perioadă a istoriei moderne 1. Faima să este comparabilă sau superioară altor scrisori sau texte epistolare precum A șaptea scrisoare a lui Platon, corespondență dintre Abelard și Héloïse, scrisoarea lui Dante către Cangrande della Scală, Ascesa al Monte
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
din 23 noiembrie s-a regăsit printre acele scrisori ale lui Vettori "care priveau escapadele amoroase, pasiunile comune și jocurile și care nu au ajuns în mâinile mele și [pe care] de aceea eu nu le-am transcris"52. În epistola lui Machiavelli din 10 decembrie, încă de la primele rânduri, transpare ideea că perioada să de izolare s-a încheiat și probabil Ricci a considerat că ea a fost scrisă la începutul lunii octombrie. Transcrierea din Apografo a scrisorilor din 9
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de altă în 26 august ce răspundea scrisorii trimisă de Vettori în 20 august, acesta din urmă a încetat să mai corespondeze. Cum două dintre scrisorile precedente adresate de Machiavelli nu primiseră răspuns, acesta nu a mai scris o altă epistola. Schimbul de epistole dintre cei doi s-a oprit până la 23 noiembrie când Vettori i-a trimis lui Machiavelli o invitație deosebit de călduroasă să-l viziteze la Romă. Ar fi putut fi multe motivele pentru care Vettori nu a mai
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
26 august ce răspundea scrisorii trimisă de Vettori în 20 august, acesta din urmă a încetat să mai corespondeze. Cum două dintre scrisorile precedente adresate de Machiavelli nu primiseră răspuns, acesta nu a mai scris o altă epistola. Schimbul de epistole dintre cei doi s-a oprit până la 23 noiembrie când Vettori i-a trimis lui Machiavelli o invitație deosebit de călduroasă să-l viziteze la Romă. Ar fi putut fi multe motivele pentru care Vettori nu a mai răspuns la scrisorile
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
altfel se obișnuiește în cadrul schimburilor epistolare între persoanele private. Textul demonstrează foarte clar că scrisoarea are același stil de redactare că și documentele din corespondență acelor zile pe care Vettori a avut-o cu magistratură celor Dieci, în care apar epistolele scrise în 23 noiembrie, la doar cinci zile după ce le-a primit pe cele din 18 noiembrie, ca și scrisoarea din 12 unde apare enigmatica semnătură "N. Mach(e)l.": "Eu scriu astăzi, în data de 4 o scrisoare către
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
unui procedeu editorial elementar", cum ar fi, între altele, "corelarea scrisorilor publicate acum cu acelea deja cunoscute, publicate mai demult, cel puțin din punctul de vedere al succesiunii cronologie". Apoi, în privința stabilirii și înțelegerii contextului în care au fost scrise epistolele, "notele sunt, aici, absolut nesatisfăcătoare". Cât privește transcrierea textelor ea este făcută "curat", ceea ce este, desigur un demers meritoriu, "umbrit însă de faptul că, în foarte mare măsură, nu au fost păstrate particularitățile regionale și de epocă, atât din scrisul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care O. Minar o dă drept originală, către consulul rus Lermontov, scrisă de poet în limba franceză, o scrisoare "de mulțumire" pentru ajutorul oferit de acesta în strădania sa de traducător. Intrând în detaliile momentului în care O. Minar plasează epistola (Odesa, iulie-august 1885), Dumitru Copilu-Copilin elucidează totul: "viceconsulul rus Sergiu Lermontov venise la Iași, unde îi "scria" Eminescu, la un an sau doi după ce poetul român "expediase" pe adresa consulatului din Iași, scrisori de "mulțumire" din Odesa. Este o eroare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
singură putea vibra în noi în acea sară, coarda sentimentală ce acum ne pare așa de copilărească. După ce isprăvi lectura, Maiorescu zise: Eh bien...! Messieurs, voilà une nouvelle!109 Mihai Cornea, care era ușor de entuziasmat, mi-a promis o epistolă în versuri pe care a și publicat-o în volumul al II-lea al Convorbirilor. Novela a fost, deci, primită cu voia tuturora și peste câteva zile mă văzui tipărit în numărul al III-lea al Convorbirilor literare din 1867
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
a și realizat separarea școlii de biserică și s-a organizat un învățămînt laic. Statele înseși cele europene au trecut la preluarea unei părți însemnate din fabuloasa avere a Bisericii. În fața acestei situații, papa Leon al XIII-lea decretează, prin Epistola encyclica De Philosophia Scolastica Aeterni Patris (1879), filosofia tomistă ca doctrină oficială a catolicismului. De ce tocmai filosofia tomistă? Pentru locul pe care rațiunea îl ocupă în acest sistem filosofic. Pentru că, pe de o parte, în concepția lui Toma d'Aquino
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de la 1900, manifestate la noi În clădiri, mobilier și ornamente tipografice; după „futurismul“ lui Ma rinetti, steril În creații, dar anunțător al demenței grandomane fasciste și de la care păstrez, recitind-o cu prilejul de față, o lungă și apo logetică epistolă În chip de mesagiu, care Însă n-a convins pe nimeni dintre noi, cei de la Noua Revistă Ro mână (1915); după „expresionismul“ lansat, de asemenea fără succes, prin revista noastră Ideea Europeană (1919); după „arta neagră“, ajunsă până la noi cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pusă deoparte. Sărmană memorialistică românească, cu ce Întâmplări și lume Îi este uneori dat să se ocupe! Aduceți-vă dar aminte de zilele mai de mult, În care, după ce ați fost luminați, ați răbdat grea luptă de suferințe. Apostolul Pavel, [Epistola] către Evrei, 10, 32 NOUA REVISTĂ ROMÂNĂ - MAI MULT DECÂT, MAI TÂRZIU, Ideea Europeană - a adăpostit o seamă de scriitori evrei; și asta Într-o vreme când colaborarea acestor scriitori la o revistă româ neas că, scoasă și condusă de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
păcătoase. - „Prostituatele sunt mai aproape de Dumnezeu decât femeile cumsecade“, pretinde Anatole France. [...] Mai mult ca de orice, feriți-vă de sămânța cea rea a fariseilor. Luca, 2, 12 Iar pe curvari și pe preacurvari Îi va judeca Dumnezeu. Apostolul Pavel, Epistola către evrei, 13, 4 AM CUNOSCUT DE APROAPE BUCUREȘTII DE ODINIOARĂ AI femeilor galante, cum le spune Brantôme, cronicarul lor indiscret și imprudent din Renaștere. și asta Încă din fra geda mea copilărie, căci sunt născut și crescut mărișor În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fi pus În situația ridicolă din această seară. 30 noiembrie 2012 După o noapte cam agitată, ziua nu a fost lipsită de surprize, mai ales că am avut destule bâlbe la strană și noi provocări, cum ar fi citirea unor epistole din Apostol În cadrul slujbei Sfântului Maslu. Tentativa de a le cânta după tipic a eșuat chiar de la prima, așa că următoarele le-am citit cu o intonație ceva mai accentuată, fără Însă a mai atinge vreo tonalitate muzicală. Ieri și azi
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
alt pensionar, Ghionescu Titi. Acesta coresponda de mai multă vreme cu Putin și cu Chirac, dar de la cine avea pontul nu i-a spus. A lăsat însă de înțeles că, în cartier, foarte mulți pensionari descoperiseră sensul vieții scriindu-le epistole, care mai lungi, care mai scurte, în limba română, dar și în limbile minorităților conlocuitoare de la noi și din alte țări unor președinți și regi. Regii se vede treaba că erau mai ocupați și nu răspundeau toți, președinții însă, chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]