11,414 matches
-
trebuie s] fie universal recunoscut], etică evreiasc] trebuie s] vizeze întreaga umanitate și s] fie pus] la dispoziția acesteia. Dac] exist] o etic] evreiasc] superioar] acestei halaha, este ea disponibil] tuturor și dac] da, in ce const] specificul s]u evreiesc? S] l]s]m deoparte problemele de ordin general pe care le ridic] noțiunea de etic] evreiasc]. Dac], așa cum se spune adesea, evreii sunt asemenea ceilorlalți, se cuvine că noțiunea de etic] evreiasc] s] fie la fel de problematic] precum cea de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
11). În ebraică biblic], nici m]car nu exist] un cuvânt pentru „etic]” în sensul celui pe care îl folosim noi. Biblia învăț] normele etice, dar nu în mod conștient și nu ca atare: ea este o surs] a eticii evreiești, dar „nu se vede pe șine” că text etic. (Pentru etică biblic], vezi capitolul 3, „Etică în perioada antic]”.) Acestea fiind spuse, r]mane valabil] o întrebare: care sunt înv]ț]turile etice ale Bibliei? Întrebarea pornește de la premisa conform
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a deveni sfinți, umblând în c]ile Domnului. R]spunsul rabinilor const] în conceperea unor legi detaliate menite a guverna fiecare aspect comportamental. Acest corp de legi se numește halaha (omiletic, dac] nu etimologic, cuvantul provine din corespondentul s]u evreiesc ce are semnificația de „cale” - a se compară cu conceptul chinezesc dao, analizat de Chad Hansen în capitolul 6, „Etică chinez] clasic]” - f]când astfel referire clar] la porunca de „a umblă în c]ile Domnului”), care include, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
secolelor al XII-lea și al XIII-lea. Aceast] literatur] se ocup] cu probleme specifice și situații concrete și nu se afl] în c]utarea unor principii cu caracter general. Se caracterizeaz] printr-o profund] pietate, cuprinde superstiții tipice poporului evreiesc și nespecifice elitelor religioase, și pune accentul pe efortul necesar îndeplinirii unui act religios sau moral: cu cat aceast] dificultate este mai mare, cu atat actul respectiv devine mai demn de laud]. Aceast] concepție, cât și aceea potrivit c]reia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost Joseph Klausner (1925). El a avut câțiva adepți. Acest lucru a constituit o schimbare remarcabil]. În același timp, creștinismul a conșientizat originea evreiasc] a lui Iisus. Klausner consider] c] întreaga înv]ț]tur] etic] a lui Iisus are izvoare evreiești, f]r] a fi exprimate ca atare. Oricum, aceasta este o etic] potrivit] timpurilor lui Mesia și imposibil] în afara lor. Dezbin] familia, ignor] justiția și ar distruge stabilitatea social]. Mai mult decât atât, a fost ignorat] de c]tre toți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unor ținte de carton, pe care Ț. le brutalizează, cu o anume duioșie nostalgica totuși, fără a renunța integral la tristețile vagi. Ele caracterizează peisajul, păstrat în repere bacoviene: târgul provincial cu limitările lui dătătoare de adânci incertitudini, un cimitir evreiesc în care „mormintele că viermii se târăsc”, o cazarmă din care răzbat cântece triste, un ospiciu, un pension etc. Poetul nu pare încă decis să pornească o campanie de distrucție asupra tiparelor simboliste, iar momentul sentimentalismului adolescentin îl reține un
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
după ce subliniază faptul că discursurile erau Însoțite de precizările necesare, considera că pot vedea lumina tiparului, chiar dacă sunt laudative la adresa lui Carol I . Trecând Într-un alt registru, cenzorul Îl amenda pe Mihail Kogălniceanu pentru o serie de invective adresate comunității evreiești din Principate, precizând totuși că de obicei el „se pronunța pentru emanciparea evreilor și a celorlalte naționalități” . Textele catalogate drept invective erau cele referitoare la „năvălirea jidanilor din Galiția și Podolia, care vin din străinătate cu mulțimea, evrei trențăroși, mizerabili
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
În 1876, prin care argumenta dreptul Principatelor asupra teritoriului respectiv. În cele din urmă, și acesta a fost avizat pentru tipărire. În nota Comitetului pentru Presă și Tipărituri era adusă În discuție din nou poziția lui Mihail Kogălniceanu În „chestiunea evreiască impusă prin Tratatul de la Berlin” , considerată de ministrul de externe ca o „măsură nedreaptă, care leza treburile interne ale României și constituiau o lovire a autonomiei noastre” . Potrivit lui Kogălniceanu, spunea cenzorul, românii nu erau antisemiți, doar că atunci „s-au
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
doar că atunci „s-au speriat de năvălirea bagabondagiului străin ce ne inundă, bagabondagiul jidănesc din Galiția și Podolia care a deznaționalizat Bucovina, a inundat orașele Moldovei” . Cenzorul era de acord până și cu opinia lui Kogălniceanu conform căreia „chestiunea evreiască nu este nici o problemă politică, nici religioasă, ci o problemă socială deosebit de acută, legată de pericolul pătrunderii și În sate a unui element periculos: evreul galițian chiriaș, arendaș sau cârciumar, devenit exploatator fără scrupule al săteanului român. Noi trebuie să
CAROL I ŞI MIHAIL KOGĂLNICEANU SUB LUPA CENZURII COMUNISTE (1973-1977). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
concura ca virulență. Însă finalul filmului nazist este identic cu argumen‑ tum ad misericordiam al proletkultei Greve - măcelari evrei exsanguinează vaci tăindu-le beregata pentru a obține carne cușer, fără sânge. Hippler montează o polemică „documentară” pe tema cruzimii metodei evreiești de sacrificare, prin comparație cu metoda „umană” nazistă, care prevedea anestezierea prealabilă a animalului, uitând să precizeze că nu-i anesteziau și pe evrei înainte de gazare. De fapt, unicul scop al imaginilor crude, prezentate limpede și repetat, este de potențator
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din Budapesta, apoi pe pagina atât de valoroasă de internet fortepan.hu, a apărut o fotografie în care un rabin evreu întâmpina trupele ungare, mulți au bănuit că era vorba de un fals. Dar fotografia pare să fie adevărată: populația evreiască a primit în general cu simpatie trupele armatei ungare; mai mult, au fost unii care s-au refugiat din sudul Transilvaniei, deoarece, odată cu ascensiunea la putere a Gărzii de Fier, situația comunităților evreiești părea să se deterioreze sub administrația românească
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Dar fotografia pare să fie adevărată: populația evreiască a primit în general cu simpatie trupele armatei ungare; mai mult, au fost unii care s-au refugiat din sudul Transilvaniei, deoarece, odată cu ascensiunea la putere a Gărzii de Fier, situația comunităților evreiești părea să se deterioreze sub administrația românească. De pildă, în Odorheiul-Secuiesc pe ostașii evrei din trupele ungare i-a întâmpinat și i-a ospătat comunitatea locală, sub regim de status quo ante, iar de Roșh Hașhanah fiecare membru al comunității
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
de Ligeti Ernő) au fost interzise. Și-au încetat apariția numeroase săptămânale și buletine informative ale unor bresle (de pildă Drogista ès Illatszerèsz Közlöny - Buletinul Informativ al Droghiștilor și Parfumerilor). Se pare că, din considerente de politică națională, interzicerea presei evreiești a constituit un obiectiv primordial al administrației (atunci și-a încetat apariția Új Kelet - Noul Orient - redactat la Cluj), în schimb nu s-au prea atins de presa minorității germane, nici când conținutul ei era în totală contrazicere cu ideile
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
Creștine, calitate în care i-a înfruntat și pe comuniști, și a avocatului Pál Gábor, deputat de Miercurea Ciuc în Parlamentul ungar de atunci. Cu toate acestea, atât la Miercurea Ciuc, la Gheorghieni (Gyergyó), cât și în toată zona frontalieră, internarea populației evreiești în anii următori sau mutarea în locuri desemnate ca domiciliu forțat, ba chiar expulzarea membrilor acesteia, au constituit practici regulate. Chiar observatorii civili din epocă notaseră că administrația militară a ținut vreme mult prea îndelungată, că, din cauza absenței unor mecanisme
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
a însemnat construcția postbelică din acest punct de vedere, cum s-a conturat cadrul legislativ de-a lungul perioadei și care au fost concret practicile și măsurile adoptate. Mai mult, pentru exemplificare amintim acțiuni întreprinse împotriva comunităților etnice maghiare, germane, evreiești și a romilor. Toate acestea ne-au condus la conluzia că, din mai multe puncte de vedere, perioada comunistă a însemnat o slăbire consistentă a comunității și a spiritului comunitar, toate acestea având consecințe nefaste la nivel societal. Gravitatea lor
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
al Ședinței Biroului Politic al C.C. al P.M.R. privind unele aspecte ale campaniei antireligioase și Rezoluția în problema naționalităților conlocuitoare, (pp. 387 388). La punctul 2, tovarășul Miron Constantinescu citeșe proiectul întocmit de comisia însărcinată cu redactarea rezoluției în problema evreiască, germană și a celorlalte naționalități conlocuitoare. Tov. Rangheț arată că introducerea este prea lungă și prea grea pentru o rezoluție în care partidul vrea să-și definească poziția pentru oamenii simpli. De asemenea, nu se subliniată suficient că fiecare naționalitate
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pe salasiști. Este de părere că problema germană trebuie adâncită și cere să se sublinieze mai mult mobilizarea maselor muncitoare germane, împotriva fasciștilor germani. Tov. Chivu cere, de asemenea, ca problema germană să fie mai documentată. Arată, apoi, că problema evreiască este tratată numai în linii mari, că în organizațiile de partid se dezvoltă un spirit antisemit și trebuie, de aceea, să se insiste mai mult în rezoluție asupra problemei antisemitismului, ca șsi asupra problemei sionismului. Tov. Luca arată că sunt
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
acele aspecte esențiale care întăresc ca exemplu măsuri concrete de distrugere/destrămare și slăbire a legăturilor comunitare. În procesul verbal al ședinței Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 23 octombrie 1948 privind și unele probleme ale populației de origine evreiască, tovarășul Constantinescu susține desființarea comunităților evreiești pentru că „ele sunt o formă organizatorică de izolare a populației evreiești, în jurul mozaismului, dar practic aceasta trebuie să se facă cu mult tact pentru a nu crea perturbări. În primul rând, cultul trebuie separat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
exemplu măsuri concrete de distrugere/destrămare și slăbire a legăturilor comunitare. În procesul verbal al ședinței Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 23 octombrie 1948 privind și unele probleme ale populației de origine evreiască, tovarășul Constantinescu susține desființarea comunităților evreiești pentru că „ele sunt o formă organizatorică de izolare a populației evreiești, în jurul mozaismului, dar practic aceasta trebuie să se facă cu mult tact pentru a nu crea perturbări. În primul rând, cultul trebuie separat, pentru ca să nu mai fie în centrul
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
În procesul verbal al ședinței Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 23 octombrie 1948 privind și unele probleme ale populației de origine evreiască, tovarășul Constantinescu susține desființarea comunităților evreiești pentru că „ele sunt o formă organizatorică de izolare a populației evreiești, în jurul mozaismului, dar practic aceasta trebuie să se facă cu mult tact pentru a nu crea perturbări. În primul rând, cultul trebuie separat, pentru ca să nu mai fie în centrul comunității. Toate spitalele trebuie să devină de stat”<ref id=”1
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
1”>Moraru, 2002, vol. I, doc. 36, pp. 320-326.</ref>. La câteva zile după aceea, în cadrul unei ședințe a aceluiași Birou Politic (26 octombrie 1948), de această dată indicându-se pe ordinea de zi doar discutarea unor probleme ale populației evreiești, tovarășul Luca amintește că „problema evreiască, ca și problema națională, în general, nu se poate despărți de lupta de clasă și nu o putem trata decât ca o problemă de clasă. Noi am mers pe linia colaborării cu burghezia evreiască
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
36, pp. 320-326.</ref>. La câteva zile după aceea, în cadrul unei ședințe a aceluiași Birou Politic (26 octombrie 1948), de această dată indicându-se pe ordinea de zi doar discutarea unor probleme ale populației evreiești, tovarășul Luca amintește că „problema evreiască, ca și problema națională, în general, nu se poate despărți de lupta de clasă și nu o putem trata decât ca o problemă de clasă. Noi am mers pe linia colaborării cu burghezia evreiască, pentru că întreaga evreime era interesată în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
evreiești, tovarășul Luca amintește că „problema evreiască, ca și problema națională, în general, nu se poate despărți de lupta de clasă și nu o putem trata decât ca o problemă de clasă. Noi am mers pe linia colaborării cu burghezia evreiască, pentru că întreaga evreime era interesată în lupta contra fascismului și am putut alcătui un front larg. Pe măsură, însă, ce mergem spre socialism, lupta de clasă se ascute și aici, frontul se îngustează și nu mai putem cuprinde întreaga populație
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pentru că întreaga evreime era interesată în lupta contra fascismului și am putut alcătui un front larg. Pe măsură, însă, ce mergem spre socialism, lupta de clasă se ascute și aici, frontul se îngustează și nu mai putem cuprinde întreaga populație evreiască (...) Arată că este o prejudecată că evreii nu pot face munci mai grele, totul depinde de condițiuni. Acolo unde s-au schimbat condițiunile, s-a creat și un tip de om nou și de aceea, noi trebuie să-i îndrumăm
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a creat și un tip de om nou și de aceea, noi trebuie să-i îndrumăm spre toate ramurile de producție”<ref id=”2”>Moraru, 2002, vol. I, doc. 37, pp. 326-334.</ref>. în primul rând este evidentă tratatarea comunității evreiești ca pe o problemă ce necesită rezolvare prin implicarea directă a partidului. Această direcție de acțiune se subscrie construcției socialismului așa cum a fost înțeleasă la începutul perioadei. Transformarea problemei evreiești în parte a luptei de clasă ne îndreptățește să afirmăm
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]