7,566 matches
-
la volumul Noaptea de Sânziene, Biblioteca pentru toți, București, editura Minerva, 1991. 45. Nistor, M.: Istoria și filosofia religiei, volumul I, Curs tipărit, Iași, 1990. 46. Roșca, D. D.: existența tragică, Editura Științifică, București, 1971. 47. Sergiu, Pavel Dan: Proza fantastică românească, Editura Minerva, 1975. 48. Simion, E.: M. Eliade, spirit al amplitudinii, Editura Demiurg, București, 1995. 49. Simion, E.: Scriitori români de azi, vol. II, editura Cartea Românească, București, 1977. 50. Simion, E.: Tristan și Isolda, În „România literară” 24
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Părinților mei 1. CONCEPTUL DE FANTASTIC 1.1. Primele forme ale fantasticului Lumea fantasticului a generat de-a lungul timpului numeroase încercări atât de ilustrare, cât și de teoretizare, datorită valorii și ordinii sale mereu ambigue, căci fantasticul este o categorie estetică destul de recentă. În literatura cultă abia scriitorii romantici sunt aceia
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Părinților mei 1. CONCEPTUL DE FANTASTIC 1.1. Primele forme ale fantasticului Lumea fantasticului a generat de-a lungul timpului numeroase încercări atât de ilustrare, cât și de teoretizare, datorită valorii și ordinii sale mereu ambigue, căci fantasticul este o categorie estetică destul de recentă. În literatura cultă abia scriitorii romantici sunt aceia care cultivă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Părinților mei 1. CONCEPTUL DE FANTASTIC 1.1. Primele forme ale fantasticului Lumea fantasticului a generat de-a lungul timpului numeroase încercări atât de ilustrare, cât și de teoretizare, datorită valorii și ordinii sale mereu ambigue, căci fantasticul este o categorie estetică destul de recentă. În literatura cultă abia scriitorii romantici sunt aceia care cultivă cu consecvență personajele și întâmplările fantastice. Cultul pentru fantastic ține, în cazul acesta, de un program estetic de factură anticlasicistă, orientat spre toate formele
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
timpului numeroase încercări atât de ilustrare, cât și de teoretizare, datorită valorii și ordinii sale mereu ambigue, căci fantasticul este o categorie estetică destul de recentă. În literatura cultă abia scriitorii romantici sunt aceia care cultivă cu consecvență personajele și întâmplările fantastice. Cultul pentru fantastic ține, în cazul acesta, de un program estetic de factură anticlasicistă, orientat spre toate formele de libertate a spiritului și spre eliberarea imaginației creatoare de limitele ei raționale și logice, iar lumea fantastică apare în mituri, basme
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
consecvență personajele și întâmplările fantastice. Cultul pentru fantastic ține, în cazul acesta, de un program estetic de factură anticlasicistă, orientat spre toate formele de libertate a spiritului și spre eliberarea imaginației creatoare de limitele ei raționale și logice, iar lumea fantastică apare în mituri, basme, povești, legende, balade, epopei, poeme eroice, povestiri, nuvele. Romanul însuși, o creație a lumii moderne, face din spațiul fantastic un topos frecventat foarte des, însă fantasticul nu se oprește aici căci el este prezent și în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de libertate a spiritului și spre eliberarea imaginației creatoare de limitele ei raționale și logice, iar lumea fantastică apare în mituri, basme, povești, legende, balade, epopei, poeme eroice, povestiri, nuvele. Romanul însuși, o creație a lumii moderne, face din spațiul fantastic un topos frecventat foarte des, însă fantasticul nu se oprește aici căci el este prezent și în poezie, teatru, film, arte vizuale. Lumea fantastică are propria ei organizare, cu propriile ei condiții de existență, cu propria ei logică. Odată acceptat
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
imaginației creatoare de limitele ei raționale și logice, iar lumea fantastică apare în mituri, basme, povești, legende, balade, epopei, poeme eroice, povestiri, nuvele. Romanul însuși, o creație a lumii moderne, face din spațiul fantastic un topos frecventat foarte des, însă fantasticul nu se oprește aici căci el este prezent și în poezie, teatru, film, arte vizuale. Lumea fantastică are propria ei organizare, cu propriile ei condiții de existență, cu propria ei logică. Odată acceptat, fantasticul poate deveni un spațiu al unui
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
balade, epopei, poeme eroice, povestiri, nuvele. Romanul însuși, o creație a lumii moderne, face din spațiul fantastic un topos frecventat foarte des, însă fantasticul nu se oprește aici căci el este prezent și în poezie, teatru, film, arte vizuale. Lumea fantastică are propria ei organizare, cu propriile ei condiții de existență, cu propria ei logică. Odată acceptat, fantasticul poate deveni un spațiu al unui alt tip de normalitate, de aceea încă de la început încercăm să trasăm unele repere după care să
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
un topos frecventat foarte des, însă fantasticul nu se oprește aici căci el este prezent și în poezie, teatru, film, arte vizuale. Lumea fantastică are propria ei organizare, cu propriile ei condiții de existență, cu propria ei logică. Odată acceptat, fantasticul poate deveni un spațiu al unui alt tip de normalitate, de aceea încă de la început încercăm să trasăm unele repere după care să ne putem ulterior ghida, cu referire la terminologie, precum și la cadrul general al literaturii fantastice. Una din
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Odată acceptat, fantasticul poate deveni un spațiu al unui alt tip de normalitate, de aceea încă de la început încercăm să trasăm unele repere după care să ne putem ulterior ghida, cu referire la terminologie, precum și la cadrul general al literaturii fantastice. Una din cauzele spectaculoaselor controverse iscate în jurul conceptului de fantastic este reprezentată chiar de complexitatea termenului, devenit ambiguu prin diversitatea accepțiilor sale. În timp ce în Dicționarul limbii române este definit ca reprezentând ceva ,,creat, plăsmuit de imaginație, ireal’’, Tzvetan Todorov afirmă
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de o înșelăciune a simțurilor, de un produs al imaginației și atunci legile lumii rămân ceea ce sunt, ori evenimentul s-a petrecut într-adevăr, face parte integrantă din realitate, dar atunci realitatea este condusă de legi care ne sunt necunoscute. Fantasticul ocupă intervalul acestei incertitudini. De îndată ce optăm pentru un răspuns sau pentru celălalt părăsim fantasticul, pătrunzând într-un gen învecinat, fie straniul, fie miraculosul. Fantasticul este ezitarea cuiva care nu cunoaște decât legile naturale, pus față în față cu un eveniment
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
rămân ceea ce sunt, ori evenimentul s-a petrecut într-adevăr, face parte integrantă din realitate, dar atunci realitatea este condusă de legi care ne sunt necunoscute. Fantasticul ocupă intervalul acestei incertitudini. De îndată ce optăm pentru un răspuns sau pentru celălalt părăsim fantasticul, pătrunzând într-un gen învecinat, fie straniul, fie miraculosul. Fantasticul este ezitarea cuiva care nu cunoaște decât legile naturale, pus față în față cu un eveniment aparent supranatural”. Conceptul de fantastic provine din greaca veche, unde adjectivul „phantastikos”, semnificând capacitatea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
face parte integrantă din realitate, dar atunci realitatea este condusă de legi care ne sunt necunoscute. Fantasticul ocupă intervalul acestei incertitudini. De îndată ce optăm pentru un răspuns sau pentru celălalt părăsim fantasticul, pătrunzând într-un gen învecinat, fie straniul, fie miraculosul. Fantasticul este ezitarea cuiva care nu cunoaște decât legile naturale, pus față în față cu un eveniment aparent supranatural”. Conceptul de fantastic provine din greaca veche, unde adjectivul „phantastikos”, semnificând capacitatea de „a crea imagini”, de „a imagina”, exista alături de o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
posedat” (Evul Mediu), „produs al spiritului alienat” (Renaștere), „neverosimil”, „bizar”, „extravagant”, „în afara realității”, „imaginar” (secolul al XVII-lea). Prima atestare a termenului, în limba română, îi aparține lui Miron Costin, în Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, unde „om fantastic” este echivalent cu „individ cu sistemul nervos dereglat”: „Tiran direptu fantastic, adecă buiguitoriu în gânduri”. În literatura medievală, ideea de fantastic propune o reevaluare a lumii, prin reconsiderarea unor noțiuni ca păcatul, pocăința sau damnarea. Utilizarea acestuia în artele plastice
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
cu „individ cu sistemul nervos dereglat”: „Tiran direptu fantastic, adecă buiguitoriu în gânduri”. În literatura medievală, ideea de fantastic propune o reevaluare a lumii, prin reconsiderarea unor noțiuni ca păcatul, pocăința sau damnarea. Utilizarea acestuia în artele plastice, cultivarea formelor fantastice, urâte, diforme, cu același rol moralizator, de a sugera atât forța răului, cât și energiile sale distructive, acestea sunt condițiile în care se va ivi, treptat, o literatură cu elemente fantastice și care se va dezvolta în paralel cu cea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sau damnarea. Utilizarea acestuia în artele plastice, cultivarea formelor fantastice, urâte, diforme, cu același rol moralizator, de a sugera atât forța răului, cât și energiile sale distructive, acestea sunt condițiile în care se va ivi, treptat, o literatură cu elemente fantastice și care se va dezvolta în paralel cu cea realistă, iar, mai apoi, treptat, conceptul de fantastic va ieși din cadrul strict literar, pentru a fi folosit în domenii precum: muzică (în 1830, muzicianul Hector Berlioz își denumește prima capodoperă Simfonia
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
și care se va dezvolta în paralel cu cea realistă, iar, mai apoi, treptat, conceptul de fantastic va ieși din cadrul strict literar, pentru a fi folosit în domenii precum: muzică (în 1830, muzicianul Hector Berlioz își denumește prima capodoperă Simfonia fantastică, subliniindu-i romantismul și „îndrăznelile ritmice”, sculptură (Jurgis Baltrusaitis vorbește, în lucrarea Evul mediu fantastic despre sculpturi fantastice), pictură (lucrări ale lui Salvator Dali) sau cinematografie (Păsările lui Hitchock, Noaptea vânătorului al lui Laughton, considerate drept filme fantastice) etc.. Observăm
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ieși din cadrul strict literar, pentru a fi folosit în domenii precum: muzică (în 1830, muzicianul Hector Berlioz își denumește prima capodoperă Simfonia fantastică, subliniindu-i romantismul și „îndrăznelile ritmice”, sculptură (Jurgis Baltrusaitis vorbește, în lucrarea Evul mediu fantastic despre sculpturi fantastice), pictură (lucrări ale lui Salvator Dali) sau cinematografie (Păsările lui Hitchock, Noaptea vânătorului al lui Laughton, considerate drept filme fantastice) etc.. Observăm că fantasticul conduce către irealitate, având, totuși, unele limite, astfel încât un fantastic în absolut nu este de conceput
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
capodoperă Simfonia fantastică, subliniindu-i romantismul și „îndrăznelile ritmice”, sculptură (Jurgis Baltrusaitis vorbește, în lucrarea Evul mediu fantastic despre sculpturi fantastice), pictură (lucrări ale lui Salvator Dali) sau cinematografie (Păsările lui Hitchock, Noaptea vânătorului al lui Laughton, considerate drept filme fantastice) etc.. Observăm că fantasticul conduce către irealitate, având, totuși, unele limite, astfel încât un fantastic în absolut nu este de conceput. Așadar, nu există termenul de fantastic în sine, ci numai în raport cu altceva, organizat, stabil, care va fi considerat un termen
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
-i romantismul și „îndrăznelile ritmice”, sculptură (Jurgis Baltrusaitis vorbește, în lucrarea Evul mediu fantastic despre sculpturi fantastice), pictură (lucrări ale lui Salvator Dali) sau cinematografie (Păsările lui Hitchock, Noaptea vânătorului al lui Laughton, considerate drept filme fantastice) etc.. Observăm că fantasticul conduce către irealitate, având, totuși, unele limite, astfel încât un fantastic în absolut nu este de conceput. Așadar, nu există termenul de fantastic în sine, ci numai în raport cu altceva, organizat, stabil, care va fi considerat un termen de referință. Elementele miraculoase
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
literatura română, printre primii cititori români ai operelor lui Poe au fost Mihai Eminescu, Alexandru Macedonski și Ion Luca Caragiale. Încântați de noul trend literar, aceștia vor concepe o serie de texte originale, care vor deveni și primele capodopere ale fantasticului românesc, căci în 1872, Mihai Eminescu redacta nuvela Sărmanul Dionis. Au fost voci care au contestat vocația literaturii române pentru fantastic, un exemplu este constituit de Adrian Marino, exeget care ajunge la concluzia că nu am avea o forma mentis
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
căci în 1872, Mihai Eminescu redacta nuvela Sărmanul Dionis. Au fost voci care au contestat vocația literaturii române pentru fantastic, un exemplu este constituit de Adrian Marino, exeget care ajunge la concluzia că nu am avea o forma mentis propice fantasticului, ceea ce a reprezentat un bun punct de plecare polemic, iar în 1981, prefațând O antologie a fantasticului românesc, Nicolae Ciobanu își pune problema specificității acestuia. În concluzie, definirea fantasticului prin temele și motivele sale este un demers dificil, oarecum hazardat
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
române pentru fantastic, un exemplu este constituit de Adrian Marino, exeget care ajunge la concluzia că nu am avea o forma mentis propice fantasticului, ceea ce a reprezentat un bun punct de plecare polemic, iar în 1981, prefațând O antologie a fantasticului românesc, Nicolae Ciobanu își pune problema specificității acestuia. În concluzie, definirea fantasticului prin temele și motivele sale este un demers dificil, oarecum hazardat și nu foarte relevant, pe o parte, deoarece identitatea unui gen literar nu poate fi reductibilă la
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ajunge la concluzia că nu am avea o forma mentis propice fantasticului, ceea ce a reprezentat un bun punct de plecare polemic, iar în 1981, prefațând O antologie a fantasticului românesc, Nicolae Ciobanu își pune problema specificității acestuia. În concluzie, definirea fantasticului prin temele și motivele sale este un demers dificil, oarecum hazardat și nu foarte relevant, pe o parte, deoarece identitatea unui gen literar nu poate fi reductibilă la un inventar tematic, iar pe de altă parte deoarece fantasticul prezintă numeroase
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]