5,879 matches
-
Îi simtă câinii <endnote id="(184, p. 50)"/>. În 1891, Theodor Speranția a versificat o asemenea „anecdotă populară”, intitulând-o Jidanii la bătălie. Întreaga „armată evreiască” este parodiată, folosindu-se - cum crede etnologul Petru Caraman - unele elemente „de inspirație pur folclorică” : evreii sunt „Pe coceni Încălecați,/ De păreau curat soldați”, conducătorul oștirii merge călare „pe-un codoi/ de măturoi”, iar soldații suflă nu În goarne, ci „În foi de ceapă”. Armele oștenilor (sulițe din lemn de tei, puști de soc, foarfeci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost strămoșul albilor”. În fine, la a treia Încercare, Dumnezeu a reușit : „ultimul om era copt bine, aurit, bronzat”. Acesta „a fost strămoșul țiganilor” <endnote id="(108, p. 85)"/>. Despre specii ratate de oameni se vorbește și În mitologia folclorică românească. În cadrul antropogenezei mitice, o populație rebut sunt Jidovii : androizi giganți, monstruoși și antropofagi (vezi capitolul „Jidovii sau Uriașii”). Acest tip de „scenariu” a trecut din spațiul mitic În cel pseudoștiințific. Părintele ideologic al rasismului modern, J.A. Gobineau, care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-lea, prin copierea și traducerea unor manuscrise „din limba slovenească” (tipul Galeatovski) și „de pre limba elinească pre limba românească” (tipul Amartolon Sotiria = „Mântuirea păcătoșilor”). Legenda a pătruns În iconografia creștină românească <endnote id="(145)"/>, dar și În spațiul culturii folclorice, inclusiv prin intermediul Mineelor, căci pe 15 august, ziua când se sărbătorește „Adormirea Maicii Domnului” (sau ziua de „Sfânta Maria Mare”), la biserică, după liturghie, se citește și legenda apocrifă pe care am amintit-o (vezi „Învățătură pentru adormirea Precistei”, În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fântânilor și de provocarea ciumei, de participarea la sabat („Sinagoga lui Satan”), de folosirea amuletelor și talismanelor, de practicarea științelor oculte (astrologie, alchimie, cabală, necromanție) etc. <endnote id="(41, 85, 134, 238)"/>. Trecând de la mentalitatea medievală a Occidentului la cea folclorică a Răsăritului, vom observa faptul că și În Europa de Est evreul a fost identificat cu vrăjitorul, dar acest stigmat a avut trăsături mai puțin maligne. Principala abilitate magică atribuită de popor evreului În răsăritul continentului este puterea de a stăpâni fenomenele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bucovinei se credea că solomonarii - ca și „jidanii” - „se solomonesc, bând sânge de copil mic” <endnote id="(162, II, p. 172)"/>, o credință care ne aduce aminte că și evreii erau acuzați de practici similare (vezi capitolul „Infanticid ritual”). Date folclorice de această natură au făcut ca și alți etnologi să creadă că la conturarea portretului sincretic al solomonarului ar fi contribuit și „figura rabinului (cabalistului, hasidicului) evreu, mitizat În folclor” <endnote id="(312, p. 432)"/>. Pentru mentalitatea populară poloneză, cartea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca În Finlanda - „pantofarul din Ierusalim” <endnote id="(120)"/>. Peste tot legenda se modifica, Încorporînd noi episoade și Împrumutînd cîte ceva din coordonatele culturale ale locului. Astfel, ea a pătruns În forță atît În literatura cultă, cît și În cea folclorică (vezi povestea tip-AT 777 ; <endnote id="cf. 118"/>). Fără să intru acum În detalii, merită să punctez câteva dintre cauzele nașterii și dezvoltării legendei „evreului rătăcitor” anume În Europa Centrală și Începând anume de la mijlocul secolului al XVI-lea. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un eres românesc - că noi nu ne tragem din jidani [sic ! ] ; noi suntem făcuți de al doilea [= a doua oară], că jidovii au fost o lege spurcată și noi suntem lege curată” <endnote id="(162, p. 209)"/>. După alte credințe folclorice, „jidovii” ar fi evreii de dinainte de Cristos, acuzați de deicid. Mircea Eliade a preluat astfel de eresuri din mitologia populară și le-a inclus În mitologia sa literară. În nuvela fantastică Pe strada Mântuleasa (scrisă În 1955), Oana „nu este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(328, p. 4 ; cf. 326, p. 281)"/>. Nu mă voi ocupa acum nici de evoluția și răspândirea În timp a motivelor mitice care compun legenda apocrifă Adormirea Maicii Domnului, nici de posibilele influențe - din zona cultă sau din cea folclorică - suferite probabil de motivul „mâinilor tăiate și crescute la loc”. Au făcut-o alții, Înaintea mea : Moses Gaster <endnote id="(20, pp. 281-287)"/>, Nicolae Cartojan <endnote id="(19, II, pp. 141-159)"/>, Dumitru Stănescu <endnote id="(144)"/>, Val Cordun <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atunci ar fi știut că acuzația de omor ritual fusese folosită pentru prima dată În istorie de către romani Împotriva creștinilor” <endnote id="(43, p. 54)"/>. Acest gen de istorii - extrem de impresionante pentru creștini - au devenit În cele din urmă eresuri folclorice. Memoria colectivă a păstrat neschimbate, până În zilele noastre, nu doar motivația rituală a infanticidului, dar și unele „detalii tehnice” (butoiul cu cuie, de exemplu) <endnote id="(vezi nota 313)"/>. „De sărbătorile jidovești - sună o credință populară tot din nordul Moldovei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
albie cu piroane Înfipte În linie și le beau sângele” <endnote id="(257, p. 236)"/>. Se pare că superstiția privind omorul ritual practicat de evrei a fost atât de puternică și de răspândită, Încât a reușit să influențeze unele legende folclorice. Se spune că, privite cu atenție, petele de pe Lună Îi reprezintă pe Abel și Cain, „cei dintâi oameni, copiii lui Adam și ai Evei”. Conform legendelor românești, primul omor din istoria omenirii a fost Înfăptuit de un „evreu legendar” hemofag
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iorga, pasca evreiască ar fi „Înțepată cu puncte” pentru a simboliza „Înțepăturile date de strămoșii [evreilor] Mântuitorului Însuși” <endnote id="(451, p. 46)"/>. Nu numai motivul „butoiului de colectat sânge” a migrat din legenda infanticidului practicat de evrei În legendele folclorice românești, ci și motivul „azimei preparate cu sânge”. Legenda spune că „de un post mare [de Paște], au făcut jidanii pâne cu sânge”. Fiind În postul dinaintea Paștelui și neavând ce mânca, creștinii urmau „să se spurce” și „să se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Polonia și Bulgaria, același rol poate fi jucat de țigan („Vine țiganu’ cu sacul”) <endnote id="(324)"/>, iar În Ungaria - de Diavolul Însuși : „Dacă ești rău, o să te ia Diavolul” <endnote id="(305 și 581)"/>. Formulele-de-speriat-copiii (și ele o specie folclorică autonomă, care ar trebui studiată) erau mai explicite În Polonia și mai Înfricoșătoare. Unui copil polonez neascultător i se spunea : „Fii cuminte ! Că altfel te fură jidanul și face pască din tine” sau i se oferea pască evreiască, zicându-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rău, oamenii cată tot la el ; o molimă, o secetă sau mai știu eu ce. Da omu [strein] nu să simte bine, că el poate fi curat” <endnote id="(94, pp. 42-43)"/>. Interesant este faptul că, În creații și manifestări folclorice, au supraviețuit destule reminiscențe ale arhaicelor ritualuri de sacrificii umane (Legenda Meșterului Manole, de exemplu), dar și unele slabe ecouri care par să indice vechi practici de xenocid ritual. Sărăcia documentelor istorice În această privință mă determină să trec În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reminiscențe ale arhaicelor ritualuri de sacrificii umane (Legenda Meșterului Manole, de exemplu), dar și unele slabe ecouri care par să indice vechi practici de xenocid ritual. Sărăcia documentelor istorice În această privință mă determină să trec În revistă câteva mărturii folclorice. În toate variantele grecești ale baladei având ca subiect edificarea unui pod peste un râu se spune că nu poate fi Înălțată construcția dacă nu este jertfit un om, cu condiția expresă să nu fie orfan, infirm, cerșetor și, mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Spielmann și S. Stanciu, Editura Hasefer, București, 1990, vol. II, partea a II-a. 125. Carol Iancu, Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare, Editura Hasefer, București, 1996. 126. Dimitrie Dan, Evreii din Bucovina. Studiu istoric, cultural, etnografic și folcloric, Cernăuți, 1899. 127. Olga Goldberg-Mulkiewicz, „The Stereotype of the Jew in Polish Folklore”, În Studies in Aggadah and Jewish Folklore, ed. Issachar Ben-Ami și Joseph Dan, The Magnes Press, Ierusalim, 1983. 128. Andrei Oișteanu, „Myth and Rite in Romanian Children
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Svyat Publishers, Sofia, 1985. 181. Monica Brătulescu, Colinda românească, Editura Minerva, București, 1981. 182. I.-A. Candrea și Ovid Densusianu, Din popor. Cum grăiește și simte poporul român, Editura Alcalay, București, 1908. 183. Ion H. Ciubotaru, Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, Arhiva de folclor a Moldovei și Bucovinei, Caietele Arhivei de Folclor, vol. X1 și X2, Iași, 1991. 184. Petru Caraman, Descolindatul, În orientul și sud-estul Europei. Studiu de folclor comparat, ediție Îngrijită și postfață de Ion H. Ciubotaru, Editura Universității
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
of Antisemitism, ACTA, nr. 16, Ierusalim, 1999. 497. Cronograf. Tradus din grecește de Pătrașco Danovici, ediție Îngrijită de Gabriel Ștrempel, studiu introductiv de Paul Cernovodeanu, Editura Minerva, București, 1998. 498. Și Sfânta Vineri - o ipostază a Sfintei Marii În mitologia folclorică românească - are puterea de a orbi și de a vindeca orbirea cu lacrimi scurse din ochii ei (9, p. 129 ; 19, I, pp. 197- 205, și II, pp. 221-225 ; 20, pp. 254 și 388 ; 153). 499. Tinichigiii evrei nu se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În Symposia. Journal for Studies in Ethnology and Anthropology, Editura Aius, Craiova, 2003, pp. 529-546. 867. Leonid Dimov, Scrisori de dragoste (1943- 1954), ediție Îngrijită, studiu introductiv și note de Corin Braga, Editura Polirom, Iași, 2003. 868. Lazăr Șăineanu, Studii folclorice, cercetări În domeniul literaturei populare, ediție Îngrijită de Alexandru Dobre, Fundația Națională pentru Știință și Artă, București, 2003. 869. Andrei Oișteanu, „Evrei, creștini și musulmani În controversă : Dispute teologice publice În Evul Mediu”, Revista 22, nr. 873, 29 noiembrie 2006
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
două "excursii" din cele menționate una la mina de cupru "El Teniente" și alta la vestita podgorie "Concha y Toro". De menționat că excursiile erau foarte bine organizate, beneficiind de autocare de lux precedate de faimoșii motocicliști "balerini", de "spectacole folclorice" urmate de "momente gastronomice" bazate pe bucătăria tipic chiliană și pe excelentele vinuri. Vizita la mina de cupru "El Teniente", aflată la cca 100 kilometri sud de Santiago, a fost foarte instructivă, fiind vorba de cea mai mare mină de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
colecție, a lansat zvonul că în hrubă bântuie noaptea diavolul, regizând scena câteva seri, ceea ce i-a determinat pe "degustători" să renunțe la furtișaguri, dând naștere și la faimoasa marcă de excelent vin roșu "Casillero del Diablo"! Dejunul și spectacolul folcloric au avut loc la "Casona" (casa cea mare) ridicată de Don Melchor în 1875, mărturie a bunului-gust și înclinațiilor către comoditate și tradițional ale proprietarilor. Am fost surprins să remarc printre diplomele prezentate pe pereți de la diferite concursuri internaționale și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
fi, vinuri de Valea Călugăreasca, Murfatlar, Târnave, țuică bătrână... Cred că nici la vestitul ospăț al lui Sardanapal nu erau atâtea produse. Pe vas a mai fost îmbarcată orchestra Pană, inclusiv bătrânul maestru al viorii și o echipă de dansuri folclorice. În ziua Z, pe motonavă, pentru supervizare, se aflau subsemnatul și șeful serviciului transporturi din ONT, un experimentat și excelent inginer. Am plecat spre Viena, comandantul făcând un frumos rondou la Giurgiu și eram precum "Titanicul" la prima cursă. Ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
puncteze sau să depuncteze totul: ordinea, costumele, muzica, alinierea, carele alegorice, încadrarea defilării în timpul maxim admis. Defilarea unei școli începe cu grupul Abre Alas, care prezintă o "Carte" sau un "Pergament" pe care este inscripționată "tematica" aceasta putând fi istorică, folclorică sau de prezentare a unui personaj. Urmează Comissao de Frente, un grup de "onorabili ai școlii", apoi Porta bandeiras și Mestre Sala, o femeie și un bărbat, de obicei mulatri sau negri, îmbrăcați în costume fastuoase, femeia sau fata fluturând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cele 19 departamente ale țării, aflat în nord-vestul țării, la frontiera cu Argentina și Brazilia. Sosise la început de noiembrie 2000 pe adresa ambasadei o invitație la inaugurarea "UNI-Salto", respectiv a Uniunii Imigranților, programul prevăzând defilarea grupurilor de emigranți, spectacole folclorice și amenajarea unor pavilioane "pe naționalități". Am luat legătura cu organizatorii și cu autoritățile locale, fiind informat că în Salto trăiesc urmași de imigranți din Italia, Argentina, Rusia, Liban, Iran, Germania. Despre români nu se știa nimic. Telefonând pe ici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
grup erau în costume naționale și purtau steagul "țării-mamă". Pentru "ai noștri" le adusesem mai multe steaguri tricolore, unul fiind arborat, spre plăcuta noastră surpriză, la intrarea hotelului unde eram cazați. Le trimisesem din timp și câteva pliante, prezentând grupuri folclorice și unii tineri din grupul "românesc" purtau căciuli și bundițe, care i-ar fi uimit și pe marii creatori de modă populară de la noi, atât erau de "stilizate"... A fost frumos și emoționant! Au urmat cuvântările la inaugurarea expozițiilor, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Aici a cunoscut una din cele mai autentice regiuni românești, cu un folclor deosebit. Din Soveja, Alecu Russo a cules perla între perle a poeziei populare românești, Miorița, pe care a dat-o prietenului Alecsandri spre înmănunchere, alături de alte juvaieruri folclorice, și spre publicare. Deși nu se află printre semnatarii proclamației întocmite după întrunirea de la Hotelul Petersburg din Iași și lansată la 28 martie 1848, Alecu Russo a participat la mișcarea revoluționară din Moldova. După evenimentele din 1848, Alecu Russo pleacă
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]