4,465 matches
-
Mița moțăia în scaun. O dovedea soarele moale, care intra prin ferestre, toată primăvara asta, care se așeza în lucruri pe neștiute. Spre seară, una câte una, lipa-lipa, numa-n papuci, babele plecau spre casă. Chirița mai ținea încă sub fustă o bucată roșie de morcov, abia morfolită în margini. Mergea-mergea iute, s-ajungă mai repede acasă, și privea drumul desfundat, plin de bălți. Se gândea că bine ar fi fost să calce pe un trotuar sănătos, de bolovani, să nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
asemenea catifelei albe și scumpe purtate până devine puful cel mai moale. Întotdeauna mi-o imaginam într-un portret în ramă aurită, lungită pe un șezlong, făcându-și vânt cu evantaiul, îmbrăcată în mătase albastră și mâncând brioșe. Chiar și fusta de latex pe care o purta în seara asta era acoperită cu straturi de șifon și drapată cu lanțuri, încât abia dacă-ți dădeai seama cum fusese la început. Era una dintre cele mai bune și cele mai vechi prietene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
alcătuit din membrii echipei ei, cei care o urmau de la o producție la alta. Membrii săi de bază erau: Sally; o tipă pe care o chema Sophie, care făcea costumele și care încerca să-și camufleze drăgălășenia extremă purtând o fustă cloș, până la glezne, niște pantofi de sport uriași și un pulover decupat, care ar fi putut fi croșetat la fel de bine de o bunică bine intenționată sau de Issey Miyke 1; și blândul compozitor, un tip serios, cu breton gros și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu gene ascuțite pe fața în formă de inimă și de cât de vădit era rolul modei actuale de a ascunde toate astea. Nu mă interesase niciodată acel tip de cacialma. Nu mă fraierea nimeni pe mine să renunț la fustele mini pentru cele fuste cloș, până la glezne, care păreau făcute dintr-un eșantion de material de mochetă. Dădui din cap. Ne-am reîntâlnit săptămâna trecută la Torture Garden. —Pot să-ți dau în scris ce purta Sally, spuse Hugo tărăgănat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
fața în formă de inimă și de cât de vădit era rolul modei actuale de a ascunde toate astea. Nu mă interesase niciodată acel tip de cacialma. Nu mă fraierea nimeni pe mine să renunț la fustele mini pentru cele fuste cloș, până la glezne, care păreau făcute dintr-un eșantion de material de mochetă. Dădui din cap. Ne-am reîntâlnit săptămâna trecută la Torture Garden. —Pot să-ți dau în scris ce purta Sally, spuse Hugo tărăgănat. Sau, mai degrabă, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Bez, care ridică din umeri. Fiecare cu fixul lui! îmi zise el. Domnului C îi place ca doamnele să fie feminine, înțelegeți? Toată lumea care-l cunoaște știe asta. Să vedeți cum vin unele fete la audiție, atunci când regizează chiar el. Fuste o palmă sub fund. Am pufnit în râs, uitându-mă la costumația mea obișnuită de lucru: blugi pătați și pulovere aruncate unul peste altul; ghetele, atât de uzate încât aproape că mi se vedeau degetele prin botul lor. — La ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
când de una, când de alta, asemenea unui gimnast. —Hei! Las-o mai încet cu distracția! strigă Bez, aplecându-se peste balustradă cu un zâmbet tâmp pe față. —Sam? strigă cineva cunoscut, de jos. Pot să văd ce ai sub fusta. N-ai cum, mincinosule, îi răspunsei cu îngâmfare. E prea strâmtă. Deși aș mai fi stat, m-am întors în galerie, sărind pe partea cealaltă, fără ajutorul lui Bez. Fustele mini din lycra sunt printre cele mai mari invenții ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cineva cunoscut, de jos. Pot să văd ce ai sub fusta. N-ai cum, mincinosule, îi răspunsei cu îngâmfare. E prea strâmtă. Deși aș mai fi stat, m-am întors în galerie, sărind pe partea cealaltă, fără ajutorul lui Bez. Fustele mini din lycra sunt printre cele mai mari invenții ale secolului douăzeci. —Perversule! strigai la Sally, de pe margine. Așa e, cara1, îmi răspunse el. Puteam să jur că-și flutură genele; numai că eram prea sus să le văd. —Bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Ești drăguță. Vrei niște cafea? E proaspătă. Nici nu mă așteptam să nu fie. Nu, mulțumesc. —Păi, ia loc. Arătă spre unul dintre fotolii. — Îmi plac hainele tale. Sunt atât de practice. O privi nedumerită; cu tricoul meu mulat și fusta din lycra, aveam la fel de multe în comun cu Femeia Jaeger ca și cu Nancy Reagan 1. De obicei, am un simț al ironiei foarte dezvoltat, dar Picketteasa mă dăduse complet peste cap; și doar nu puteam s-o întreb dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Care-i treaba? întrebă el cu o jovialitate ușor excesivă. Îmi dădusem deja seama de cât de posesivi erau actorii când venea vorba de atenția pe care le-o acorda regizorului; erau ca niște copii geloși care se țin după fusta mamei. Tabitha, care încă radia, le spuse vestea cea bună. Nu știu cum, dar sub privirile lui Violet, vestea își pierdu din strălucirea pe care o avusese înainte. Deci, practic o să faci o săritură mare! zise Paul, din păcate. Thierry sări ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
cu spetele lipit de structura metalică a foișorului. Din instinct, m-am prins cu mâinile de grilaj, ca să mă sprijin. Hugo mă săruta pe gât cu atâta hărnicie încât nici nu mi-am dat seama unde îi sunt mâinile până când fusta nu mi se ridicase până la brâu. Foarte înțelept din partea ta, zisei eu, fără pete de iarbă. —Pace, zise Hugo, apucându-mă zdravăn cu mâinile de fund și uitându-se la mine în așa fel încât îmi venea să mă țin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Capitolul douăzeci și patrutc "Capitolul douăzeci și patru" La ieșirea din lift, în holul de la intrare, am văzut două fete, una dintre ele sprijinindu-se de zid, plângând și strângându-și geanta la piept, cealaltă încercând s-o consoleze. Amândouă purtau uniforme, fuste gri plisate și cămăși albe, pe care le personalizaseră asortându-le cu pantofi negri cu toc, ciorapi simpli negri și, pe deasupra, geci din acelea umflate. Rezultatul era de-a dreptul impresionant. Dacă Anna Sui1 sau Marc Jacobs 2 le-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
le-ar fi văzut, primăvara următoare ar fi invadat podiumurile prezentărilor de modă din New York. Fata care încerca s-o înveselească pe prietena ei avea acea alură adolescentină tipică: două bețe legate unul lângă altul, picioare lungi și subțiri, pliurile fustei atârnându-i exact acolo unde ar fi trebuit să se afle fundul. Avea părul prins în niște noduri micuțe, crețe și negre, strâns lipite de scalpul de culoarea castanelor toamna. Prietena ei încă se mai smiorcăia când am trecut pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
înainte să trebuiască să plece la o cină, dar nici că-mi trebuia mai mult, pentru că și eu ardeam de nerăbdare să merg acasă cu cumpărăturile și să le încerc din nou. Eram sus, pe platforma unde dorm, încercând o fustă lungă, pe șolduri, din velur, crăpată până la jumătatea coapsei și o vestă micuță, mătăsoasă, destul de strânsă pe corp, când se auzi telefonul, al cărui sunet strident îl bruia, în mod enervant, pe Johnny Cash. În momente ca acestea îmi doream
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
a mașiniștilor, cu mâinile prinse de barele laterale; dar nu aveam mănușile de lucru, deci... E extraordinar cât de multe lucruri pot să-ți treacă prin cap în timp ce aproape că-ți rupi gâtul încercând să ajungi la telefon. Noroc că fusta avea o crăpătură așa de mare, pentru că altfel n-aș fi ajuns jos întreagă. Imediat ce am ridicat receptorul și am spus „Alo!“, s-a întrerupt legătura. N-am avut o reacție prea frumoasă. Mi-a luat ceva timp ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
a spus toată lumea. Ești încăpățânată ca un catâr, zise Hugo, pe ton de verdict. Mă privii cu atenție. Ia spune-mi, asta e ultima modă, să porți etichetele cu prețul la vedere sau ai dat iama prin magazine? A, apropo, fusta aceea e foarte drăguță. Mda, cred că o să fie puțin mai greu să stau jos când o port, zisei eu, trăgând de crăpătură. Discuțiile despre haine îmi distrag întotdeauna atenția cu ușurință. —Nu văd care e problema. N-o să ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
gonna name him - Bill! Or George! Anything but Sue!“1 —Și data viitoare, strigă Hugo, printre uralele și aplauzele publicului extrem de entuziast al lui Johnny Cash, e rândul tău să vii să zici: „Hai să ne împăcăm!“ Mi-am luat fusta mini, din latex, de pe cuier și am privit-o îndelung, gânditoare, întrebându-mă dacă mergea cu noua vestă pe care tocmai mi-o cumpărasem. —Hei! strigai eu de sus. Dacă-i vorba de pus margarita la gheață... pentru tine, oricând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lăsă să se înțeleagă că această nouă înfățișare era preferată și de prietenul ei. Prin aluzii subtile la început, apoi mai deschis, Edward o îndemnase să-și prindă părul la spate sau să renunțe la tricourile mulate, pantalonii strâmți sau fustele până la genunchi care alcătuiseră garderoba ei de oraș de până atunci. Avea un argument pentru fiecare element în parte: „Pur și simplu te prinde mai bine culoarea asta“; „Cred că asta ar fi mai potrivită“ - și părea sincer. Totuși nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să se orienteze. La prima vedere, aceste așezăminte evreiești chiar arătau ca niște suburbii americane transpuse în mijlocul Arabiei prăfuite, toate casele având acoperișurile roșii și gazoanele bine cunoscute. La un capăt de stradă, câteva adolescente jucau baschet, deși toate purtau fuste de blugi lungi până la glezne. Privea în continuare, dornică să vadă Ramallahul din acel loc avantajos, dar câmpul vizual îi era blocat. Abia atunci observă zidul gros, de beton, care mărginea Psagotul dintr-o parte, împiedicând orice vedere a orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
mișcară, așezându-se pe pieptul lui, simțindu-i tăria mușchilor. El se mișcă încet, atingându-i un sân cu palma dreaptă, ceea ce o făcu să se cutremure de plăcere. Când mâna lui dreaptă găsi spațiul dintre partea de sus a fustei și cămașă, iar degetele lui începură să se plimbe pe pielea ei goală, ea se retrase. Ce e? Ce s-a întâmplat? Maggie se trase înapoi și căzu pe pat. Se întinse după întrerupător, iar lumina îi orbi pe amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cu severitatea pe care femeile și-o rezervă doar unele altora. Se întâmplă că, deși Maggie nu avea brațele subțiri ale lui Orli, nu era o diferență mare între ele: îi veneau aproape toate hainele din dulap. Orli alese o fustă lungă, lipsită de formă - nu întâmplător, bănuia Maggie. Dar ăștia? spuse Maggie arătând spre o pereche elegantă de pantaloni gri. Observă un tricou și o vestă care ar fi completat perfect garderoba. Fără tragere de inimă, Orli i le dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
anteriori, Îl vedeam În minte din locul În care eram cocoțat. Pe instrumentul lui erau pictați un fel de țărani balcanici dansând printre niște sălcii palmoide. Din când În când, muta manivela dintr-o mână În cealaltă. Vedeam jerseul și fusta maimuțicii chele, zgarda, rosătura de pe gât, lanțul pe care Îl smucea ori de câte ori omul trăgea de el, provocându-i dureri și câțiva servitori stând În jurul lor, căscând gura, rânjind - oameni simpli care se amuzau teribil de „giumbușlucurile“ maimuței. Chiar zilele trecute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
pe Germán de Arriaga, un aventurier matur cu o morală Îndoielnică și trecut cam tulbure, de care se Îndrăgosti și căruia i se dărui În mai puțin de o săptămînă. În mod surprinzător, În pofida recunoscutei sale experiențe În materie de fuste și a faimei de pramatie pe care o avea, cavalerul de Arriaga Își pierdu și el capul după tînăra creolă, și În scurtă vreme cei doi deveniră perechea cea mai surprinzătoare și În același timp cea mai fericită din capitala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de ce ar trebui să umblu arătând ca o femeie matură de șaizeci și ceva de ani, când mă simt la fel ca la paisprezece? Cu siguranță, trebuie să existe un compromis fericit. Știu că nu pot să umblu într-o fustă scurtă și strâmtă, cu o bluză cu bretele, așa cum face Sally, ce naiba, dar trebuie să fie ceva undeva la mijloc, între asta și costumele rezonabile pe care se pare că m-am apucat să le port. Și trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cu el și o vreme a mirosit surprinzător de puternic, așa că am încercat să șterg din el cu un șervețel, apoi m-am ridicat și m-am privit scurt în oglinda lungă de pe ușa șifonierului. Anoste, m-am gândit eu. Fusta maronie, bluza delicată și puloverul erau extrem de anoste. Așa. Chiar îmi plăcea ce făceam. Poate că fiascoul cu felicitarea fusese un lucru bun: un mic semn de alarmă pentru cum luam eu de bună viața familiei mele. Am deschis ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]