5,287 matches
-
telegrafelor) Circul Suhr. Deosebindu-se de celelalte circuri acoperite cu pânză, Circul Suhr, destinat să joace și iarna, este construit tot din lemn. Iată de pildă programul de la 2 iunie. circul suhr Sâmbătă 2 iunie 1873 mare reprezentațiune brillantă de gală Dl. și d-na Davene va escela mai cu osebire prin incredibilele sale producțiuni gimnastice pre cele trei trapeze în aer. Dl. Albert Suhr va escela mai cu osebire în producțiunea sa mimică pe cal, sub titlul: Matrozul pe timpul furtunii
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ziarelor, cu vești de peste Dunăre, el citea, în timpul spectacolului, ultimul comunicat; la 12/24 august 1877 I.D. Ionescu a participat, în sala Hotelului Dacia, la o reprezentație în folosul „Ospiciului Independenței“, înființat de Maria Rosetti, urmată de alte „reprezentații de gală în folosul înzestrării spitalelor“, în septembrie, la Teatrul-circ, alături de Ștefan Iulian, Raluca Stavrescu ș.a. 135. Parazit, lingău (fr.). 136. Principele Aleksandr Gorceakov - care, fiind în vârstă (avea 79 de ani) nu putea însoți armatele ruse peste Dunăre - și-a stabilit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
luceafărul poeziei românești” rebusiștilor din peste douăzeci de județe (ăștia constituie un fel de „sectă”!), reuniți în consfătuire la Casa de Cultură. Pretext excelent pentru a ajunge iarăși la „prochimen”: actualitatea. *Neverosimil, „Steagul roșu” publică, număr de număr, informații despre „galele artei culinare”! După această gazetă, „luna cadourilor a început fastuos”! Sînt, de asemenea, anunțate „suplimentări de trenuri” pentru apropiata vacanță. Vestea veștilor e că a fost înființată o nouă comisie a Comitetului Central ce se va ocupa cu creșterea nivelului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pus 747 să-l caute, dar nu l-au mai găsit! Maestrul (pictorul) Adam Bălțatu - donat la Muzeul „Ion Irimescu” În Fălticeni. Învățătorul Vasile Tomegea, donat la Muzeul comunei Boroaia, care muzeu este o bijuterie; se află acolo costumul de gală al unui general, din primul război mondial; planul de atac al Imperiului austro-ungar, În perioada primului război mondial, donate de colonelul Cocolaș din București, cu care am discutat. Academicienii: Ion Irimescu. Portretul l-am donat la școala „Ion Irimescu” din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
un loc faimos până la a părea fictiv. Nimbul Întâmplării se revendica de la un personaj literar confratern, ieșit demult din ficțiune pentru a se confirma, din nou și din nou, În proximitatea diurnă și nocturnă a biografiei lectorului, ca interlocutor de gală. Cu trecerea vârstelor, Von Aschenbach părea deja un soi de elevat alter ego, Într-o metarealitate a refugiului de realitate. De data asta, Însă, realitate și irealitate jucaseră parcă mai năzdrăvan ca oricând. Nu bănuiam atunci că voi părăsi, până la
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
străjerului”, „Recenzii”. Semnează versuri Nicolae Velin, Stelian Segarcea, Ieremie Cluceru, Alex. S. Jebeleanu, Lucian Costin, N. I. Herescu, Petru Homoceanul ș.a. Coriolan Bărbat este autorul unui fragment de proza, iar Eug. Dublea al unor însemnări de călătorie. Publicistica scriu Ion Micu, Gală Galaction (Regele și biserica), Ion Ungureanu, Jean Boutière ș.a. Cu numarul 112 din 1940 se deschide un „Colț literar”, iar cu numarul 133 din 1941 revista acorda literaturii, periodic, o pagină întreaga. Alți colaboratori: Vasile Dumbrava, Petre A. Butucea, Traian
FRONTUL DE VEST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287098_a_288427]
-
sincretic deznodământul. Înregistrarea graduală de elemente concrete, în manieră cinematografică, ține loc de orice comentariu. În Zborul la cuib - alt răposat; lângă mormântul pregătit pentru el „șed groparii și mâncă pită și slănină”, într-o totală nepăsare. Eresurile, ca la Gala Galaction și V. Voiculescu, trimit în insolit și magic; nici vorbă de „cerul care zboară”; aici forfotesc spirite maligne, făpturi subpământene. Peste morminte părăsite, vechi, scufundate, „stă și duhănește dracul”, iar vara, pe furtună, lovește trăsnetul. Compozițiile mai ample Urcan
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
Pictura în Țările de Jos, București, f.a., Sculptura în Grecia, București, f.a. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, IV, 497-498, V, 177-179, VI, 117-118, 229-230; Aderca, Contribuții, I, 285-288, 351-352; Const. Șăineanu, Noui recenzii, București, 1930, 150-154; Călinescu, Ist. lit. (1982), 726-727; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, București, 1955, 148-154; Camil Baltazar, Contemporan cu ei, București, 1962, 19-28; Ion Pas, Carte despre vremuri multe, București, 1963, 71-75; Eftimiu, Portrete, 215-222; Ciopraga, Lit. rom., 548-550; Lucia Demetrius, Amintiri despre „cel mai
DEMETRIUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286728_a_288057]
-
obținând în 1972 titlul de doctor în filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, cu teza Gib I. Mihăescu, publicată în 1973. După absolvire, an care a coincis și cu debutul său în „Gazeta literară” cu un articol despre Gala Galaction, este numit profesor de română, latină, logică și psihologie la Liceul „St. O. Iosif” din Rupea, județul Brașov. Din 1965 este muzeograf la Muzeul Regional de Istorie și redactor la secția culturală a cotidianului „Drum nou” din Brașov. În
DIACONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286745_a_288074]
-
Nocturna, 4/1922, Cânta un matelot, 6/1922), Nichifor Crainic (Romanță, 7/1922), Octavian Goga (Oltul, 13-14/1940), Duiliu Zamfirescu, Al. A. Philippide, George Mihail Zamfirescu, Zaharia Stancu, Maria Cunțan; proza, de Camil Petrescu (Soldatul care păzește satul, 3/1934), Gala Galaction, Duiliu Zamfirescu, George Mihail Zamfirescu, Alexandru Cazaban, F. Aderca. În paginile revistei, C. Nedelescu-Zlotești inserează romane în foileton. Articolele, de asemenea preluate, tratează subiecte de istorie și critică literară, aspecte ale vieții culturale și sociale din toate provinciile românești
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
direcții: modernism și tradiționalism. Colaborează cu versuri Tudor Arghezi, Otilia Cazimir, Demostene Botez, Ion Pillat, Aron Cotruș, Vladimir Corbasca (sub pseudonimul Simona Basarab); cu proză, Liviu Rebreanu (Învățătorul, fragment din Răscoala, 1927), Ion Vinea, Jean Bart, Paul Zarifopol, Ionel Teodoreanu, Gala Galaction. În ziar sunt bogat reprezentate temele de istorie și critică literară, prin recenzii și eseuri, care, deși reflectă diferitele tendințe critice ale vremii, nu îmbracă forma polemicii sau a controversei, ci mai curând a diversității de opinie: Tudor Vianu
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
București. Școala primară și primele două clase de liceu le-a urmat în particular, clasa a III-a și a IV-a la Liceul „Cantemir”, iar cursul superior la Liceul „Sf. Sava” din București. Aici este coleg și prieten cu Gala Galaction, Tudor Arghezi și N. D. Cocea. Pleacă apoi la Paris, unde face studii juridice și, după examenul de licență, își susține doctoratul în drept cu teza Les Sociétés coopératives en Roumanie (1902). D. a fost mai întâi judecător, apoi
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
București, 1992-1994. Repere bibliografice: Constantin Kirițescu, Ion. G. Duca, București, 1934; G. Călinescu, I. G. Duca, scriitor, ALA, 1934, 884; Gheorghe Selten, Viața și opera lui I. G. Duca, București, 1935; Iorga, Oameni, III, 374-375; I. G. Duca, ASO, 189-191; Gala Galaction, Jurnal, I, îngr. Mara Galaction-Țuculescu și Teodor Vârgolici, București, 1973, 10, 525-527, 552-553, 574-579, 652-656, passim, II-III, București, 1980, passim; Dicț. scriit. rom., II, 158-159; Popa, Ist. lit., II, 1181-1182; Săndulescu, Memorialiști, 119-127. Al.S.
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
Rosetti, M. S. Negură, Const. R. Crișan, Liana Luncă, D. Valentin. De menționat că aici sunt inserate și amintirile despre Titu Maiorescu ale lui D. Nanu, precum și două articole aparținând unor autori importanți: Nichifor Crainic (În slujba păcii evanghelice) și Gala Galaction (Care ar trebui să fie lectura noastră zilnică). Traducerile intră rar în sumarul revistei. Apar versiuni românești ale unor scrieri de Giovanni Papini (Iisus pe cruce), Charles Baudelaire (Cugetări și paradoxe), Heinrich Heine (De pe stâncă). Alți colaboratori: George Nedelea
GRAIUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287332_a_288661]
-
Evrika! imaginează istoria sinistră a descoperirii gazului Cyklon „B” ca instrument eficient pentru „soluția finală”. În Ringul (text care va fi rescris complet în ediția din 1968) un deținut își reîntâlnește torționarul, după terminarea războiului, sub chipul adversarului din cadrul unei gale de box: o antiteză explicită. Preferința pentru nuvela-fabulă nu se pierde în Lupta cu somnul (1968), dimpotrivă, se acutizează: în Vulturul pleșuv morala este că o pasăre ținută prea mult în colivie uită să zboare, în Acvariul, că perioada postbelică
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
economic”). C., periodic de orientare modernistă, nu conține un articol-program, deschizându-se cu o cronică a lui Caion despre A. D. Xenopol și un interviu al lui D. Karnabatt cu Tony Bulandra. De la numărul 2, articolele de fond sunt semnate de Gala Galaction, Duiliu Zamfirescu, D. Nanu, Ion Dragu, Tudor Vianu și Alfred Moșoiu, cronica literară revenindu-i lui Caion. Colaborează cu versuri Barbu Nemțeanu, Duiliu Zamfirescu (din volumul Pe Marea Neagră), Al. T. Stamatiad, Tudor Vianu (Casa morților), D. Nanu, iar cu
CRONICARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286536_a_287865]
-
și Alfred Moșoiu, cronica literară revenindu-i lui Caion. Colaborează cu versuri Barbu Nemțeanu, Duiliu Zamfirescu (din volumul Pe Marea Neagră), Al. T. Stamatiad, Tudor Vianu (Casa morților), D. Nanu, iar cu articole și eseuri, Duiliu Zamfirescu (Poeții), N. I. Apostolescu (Învățământul), Gala Galaction (Caragiale și arta pentru artă), D. Cuclin (Academia și poporul). Alți colaboratori: V. Demetrius, Paul I. Prodan, C. Râuleț, Ludovic Dauș, Emil Maur, N. Ținc. I.H.
CRONICARUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286536_a_287865]
-
, publicație apărută la București, săptămânal, între 12 februarie 1915 și 31 iulie 1916. Ca director figurează I. N. Theodorescu-Arghezi, iar ca director literar, Gala Galaction. Apărută în perioada neutralității României, C. înregistrează fapte cotidiene, încercând „o sinteză de literatură aplicată”, prin conjugarea activităților „ce se numesc politice” „într-o singură imagine” cu altele, care „poartă eticheta de literare sau artistice”. Tudor Arghezi își exprimă
CRONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286533_a_287862]
-
despre oameni și evenimente. Sunt publicate versuri de Tudor Arghezi, Mihail Sevastos, V. Demetrius, Ion Vinea, Adrian Maniu, Perpessicius (Flașnetarul, 55/1916 - prima poezie a lui D. Panaitescu semnată cu pseudonimul Perpessicius), I. C. Vissarion, A. Dominic, proză și eseuri de Gala Galaction (despre Al. Davila), Natalia Negru, Paul I. Zarifopol (Războiul și cultura, 16/1915, Estetică utilă și cultură, 25/1916), Mihail Săulescu (O schiță de război, 33/ 1915), Tudor Arghezi (Pamfletul, 64/1916). În revistă apar rubricile „Note și notițe
CRONICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286533_a_287862]
-
Stănescu, Uvertură (sau despre noua, dar atât de vechea critică), LCF, 2002, 13; Mircea Iorgulescu, Nehotărâri de critic tânăr, „22”, 2002, 16; Daniel Ștefan Pocovnicu, Fețele predestinării, ATN, 2002, 5; Gabriel Dimisianu, „Concert de deschidere”, R, 2002, 4-6; Irina Petraș, Gala cronicarului sau Despre sacrificiu, APF, 2002, 6; Cornel Vâlcu, Un debut voluminos, „Piața literară”, 2002, 12; Antonio Patraș, Singura critică, ALA, 2002, 627; George Popescu, Uvertura suverană, “Cuvântul libertății”, 2002, 3910; Adrian Dinu Rachieru, Cronicarul și tranziția, „Bucovina literară”, 2002
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
M. Beniuc în studiul De la metaforă la simbol din volumul Expresivitatea limbii române (1942). Se învederează din nou, odată cu o solidă știință de carte și opțiunea fermă pentru metodologia științifică, un deficitar simț al ierarhiei valorilor estetice. Comparat cu Arghezi, Gala Galaction ar fi „un reprezentant neasemănat mai de valoare al aceleiași generații”. Prin coborârea poetului Blestemelor (care nu ar fi decât „o hibridă împerechere de byronism și de verism al ulcerelor”) este caracterizat și Crainic. În timp ce în poeme argheziene dintre
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
a fost fondatoarea asociației „Gândirea europeană”, aflată sub președinția Elenei Văcărescu. A cunoscut mari personalități, printre care André Maurois și Paul Claudel. I se datorează o antologie reprezentativă a prozei românești a timpului, transpusa în franceză (Tudor Arghezi, Hortensia Papadat-Bengescu, Gală Galaction, Liviu Rebreanu, Gib I. Mihăescu, Gh. Brăescu, I. Al. Brătescu-Voinești, I.A. Bassarabescu, Adrian Maniu, D.D. Pătrășcanu ș.a.) și editata în 1931, la Paris, Contes roumains d’écrivains contemporains (prefață aparține contesei de Noailles), iar din Cezar Petrescu da
CASSVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]
-
Soldatul care păzește satul, 4/1922). Traducerile sunt selectate din scrierile lui Henri de Régnier, Jules Lemaître, Apollinaire, Maeterlinck, Giovanni Papini, Villiers de l’Isle Adam. De altfel, alegerea textelor transpuse în românește indică preferințele lui Ion Minulescu. Alți colaboratori: Gala Galaction, Ion Pillat, Ion Agârbiceanu, Claudia Millian, V. Demetrius, N. Davidescu, Victor Eftimiu, Alfred Moșoiu, F. Aderca, I.A. Bassarabescu, Carol Ardeleanu, N. Batzaria. I.H.
CETIŢI-MA!-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286183_a_287512]
-
promisă (1972), originală și tensionată combinație de memorialistică, istorie și critică literară, este prinosul devoțiunii și recunoștinței lui C.-R. față de valorile spirituale, în special cele cu o deosebită relevanță etică pentru formarea sa: Liviu Rebreanu, N. Iorga, Tudor Arghezi, Gala Galaction. În prim-plan stă preocuparea de a defini trăsătura dominantă a fiecărei personalități, trăsătură care, dincolo de oscilații și aparente contradicții, explică și ordonează totul în jurul unui reper fundamental. Pledoariile, uneori motivate polemic, sunt țesute din mărturii directe și citate
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
12; Trivale, Cronici, 230-234; Vasile Savel, Contimporanii. Schițe și portrete literare, Arad, 1920, 5-11; Tudor Arghezi, În umbra lui Ilarion, „Hiena”, 1920, 12-13; Darie [Cezar Petrescu], Lăsați-l să doarmă ..., „Hiena”, 1920, 12-13; Victor Eftimiu, Ilarie Chendi, „Hiena”, 1920, 12-13; Gala Galaction, Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l..., „Hiena”, 1920, 12-13; N. Iorga, În amintirea zilelor celor bune, „Hiena”, 1920, 12-13; Ion Minulescu, Omul cu spadă, „Hiena”, 1920, 12-13; Gh. Adamescu, Istoria literaturii române, București, 1923, 520; Lovinescu, Critice, I, 105
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]