4,163 matches
-
vezi și Gutting 1980: 1-2). Primul aspect, conținutul paradigmei, ilustrează ideea unei logici interne, a unei viziuni asupra lumii care orientează cercetarea, definește problema care urmează a fi rezolvată și sugerează metoda de folosit. Pentru Kuhn, existența unei paradigme care ghidează cercetarea este o condiție necesară pentru întemeierea unui subsistem social științific și a disciplinelor particulare. În absența unei paradigme, cercetarea profundă este imposibilă și nici nu poate exista un criteriu pentru selectarea problemelor de cercetat (Kuhn 1970: 37). Dacă paradigma
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
metode, cît și asupra necesității de a ajunge la o înțelegere mai cuprinzătoare a societăților umane (Durkheim 1937). Astăzi, orice referire la o abordare sociologică implică de la sine o metodologie a studierii acțiunii umane în toate mediile sociale și politice, ghidată de o serie de norme. Ea se concentrează de obicei asupra structurilor, instituțiilor și a perpetuării lor. De asemenea, economia se distinge printr-o abordare specifică, abordare ce explică fenomenele sociale și politice prin prisma maximizării valorii și în care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Statelor Unite din timpul războiului rece. Aceste două aspecte vor fi tratate în patru etape. În prima etapă, dezbaterea istoriografică asupra originii războiului rece oferă contextul pentru analizarea originii îngrădirii, cu alte cuvinte, a modului în care înțelegerea caracteristică erei postbelice, ghidată de cel puțin unele dintre conceptele realiste, a influențat formularea politicii externe americane. În a doua etapă, analiza teoretică a conținutului îngrădirii se va referi în principal la părintele ei spiritual, realistul George F. Kennan. În a treia etapă, cîteva
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ia în considerare politica intraguvernamentală pentru a înțelege luarea deciziilor. În fine, Steinbruner a adăugat un al patrulea model, paradigma cognitivă. Aici, din motive psihologice, deciziile ar putea să nu reflecte raționalitatea instrumentală. Nici receptarea, nici prelucrarea informațiilor nu este ghidată în mod necesar de rațiune. Modelele pot fi rezumate după cum urmează (vezi tabelul 5.1). Tabelul 5.1 Modelele de analiză a politicii externe (Allison/Steinbruner) rațional non-rațional impersonal modelul I: actorul rațional (cauzalitatea strategică externă) modelul II: procesul organizațional
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Baza concepțiilor sovietice asupra relațiilor interna-ționale este reprezentată de teoriile marxiste asupra imperialismului. Evoluția lor prezintă totuși o legătură disproporționat de strînsă cu practica politicii externe sovietice. Reinterpretînd legile marxismului, teoria sovietică își propune să interpreteze trecutul, să ghideze deciziile prezente și să prevadă viitorul. Cu toate acestea, dacă comportamentul politic extern înregistra eșecuri sau sistemul internațional nu afișa caracteristicile așteptate, nu era acuzată politica, ci era ajustată teoria. Într-o lume a adevărului, teoria și practica trebuie să
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
lumii acționează în așa fel încît să producă politica puterii: este o construcție socială. Așteptările realiste ar putea fi satisfăcute, nu pentru că ele corespund în mod obiectiv la ceva real, ci pentru că agenții fac din aceste așteptări principii care le ghidează acțiunea. Pînă la urmă, aceasta poate avea efecte politice semnificative: chiar la sfîrșitul războiului rece, care probabil că a zguduit viziunea realistă asupra lumii, practicile realiste puteau mobiliza vechile coduri, pentru a atenua potențiala ruptură istorică a sistemului instaurat după
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ieșit cu nimic mai clară, poate că dimpotrivă. De aceea e binevenită miza teoretică a lucrării Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice, a doamnei Mihaela Mocanu, întrucât își propune să facă tocmai ceea ce s-a făcut mai puțin: o investigație obiectivă, ghidată de precizia și neutralitatea unei metode științifice. Desigur, conform nu numai intuiției noastre, dar și declarației explicite de intenții a autoarei, analiza limbajului politic eminescian caută informații relevante cu privire la opțiunea și atitudinea politică a emitentului mesajelor. Iar semiotica, cu orizontul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
faptul că intenția creatorului este cheia receptării și decriptării operei, postmodernii cultivă impersonalitatea, considerând că activitatea creatoare ține doar de asumarea unor procese mecanice și roluri sociale. Artistul modern, de pildă, se vrea a fi o personalitate unitară ce se ghidează după valori ca unicitatea, permanența, în timp ce creatorul contemporan vede identitatea de sine ca pe o iluzie și tocmai de aceea își îndreaptă atenția asupra aparențelor superficiale, alegându-și drept puncte de reper multiplicitatea, efemeritatea și anonimatul. O societate bazată pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
natură, situație pe care a denumit-o "noul gnosticism". Constructivismul se remarcă și în multiplicarea ipotezelor euristice despre lume, care se depărtează de credința într-un adevăr unic sau în principii fixe care pretind că pot explica totul sau pot ghida cunoașterea către un viitor în care ele se vor îndeplini. 11. Imanența. Hassan finalizează lista caracteristicilor postmodernismului cu un concept din al cărui înțeles exclude partea religioasă; pentru el, imanența desemnează "capacitatea minții umane de a se generaliza pe sine
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
organizare în vigoare într-o comunitate determinată"256, astfel încât ansamblul regulilor întemeiază discursul și în cadrul lor el capătă sens. 2) Discursul este orientat. Orice discurs este construit în funcție de un scop, se transformă în timp, stă sub semnul devenirii și este ghidat de către intenționalitatea locutorului. Chiar dacă orientarea discursului pare a introduce linearitatea ca o altă trăsătură dominantă a sa, situația nu este pe deplin predeterminată dintru început; în acest sens, există un număr impresionant de procedee discursive care "maschează" linearitatea discursului, ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care a dezvoltat o teorie socială neo-marxistă, ce combină marxismul cu semiologia și o etapă în care studiile pe care le-a efectuat asupra mass-mediei, socialului, artei s-au conturat într-o abordare critică, de factură postmodernă. Din viziunea care ghidează această lucrare, și care în acest punct al său converge către identificarea subiectelor, conceptelor și strategiilor discursive care îl cataloghează pe Baudrillard drept un reprezentant al postmodernismului, consider că o imagine asupra operei și a evoluției sale din perspectiva trecerii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sedus: "Subiectul nu poate decât să dorească, numai obiectul poate seduce"553. Seducătorul, devenit el însuși obiect al seducției, recreează efectul unei mișcări arhetipale care nu poate da greș. Astfel, seducătorul nu posedă argumente, el reprezintă prototipul estetului care se ghidează după logica enthousiasmos-ului. Tocmai de aceea seducătorul nu poate fi nici mincinos, nici întruchiparea figurii manipulatorului și nici măcar un nesincer. În concluzie, problematica seducției la Jean Baudrillard trebuie înțeleasă ținând cont de cele patru etape pe care acesta le teoretizează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
atracția termenilor opuși, cu efecte asemănătoare deconstrucției derridariene. În acest punct, în tradiție tel-quel-istă, Baudrillard va privilegia conceptul de scriitură, care, în viziunea sa, este capabil să înglobeze seducția, spre deosebire de conceptul de discurs. În consecință, o scriitură care s-ar ghida după o logică și o retorică a seducerii ar trebui să fie în mod necesar ironică, să mizeze pe absența sau ambiguitatea sensului, să instituie secretul, amânarea, regula și deconstrucția ca elemente de bază. Cu alte cuvinte, în grila hermeneutică
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
subordonată evidenței, conceptului și argumentelor, ea are idealul explicării realului în termeni cvasi-exhaustivi. Baudrillard consideră că întreaga noastră cultură pare a fi supusă acestei "monstruozități productive" în care totul trebuie transformat în eficacitate, transparență, expunere. O teorie care s-ar ghida după o logică a seducerii ar trebui să fie ironică, introducând ambiguitatea sensului, secretul, regula și deconstrucția drept elemente componente. De altfel, în concepția lui Baudrillard, seducția deturnează funcționarea normală a semnelor, supralicitându-le și făcându-le să intre în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de acțiune (Intermediate Range Ballistic Missiles IRBM). Astăzi însă, o SLBM poate parcurge ușor aproximativ 6.000 km, lovindu-și ținta cu precizie. În plus, SLBM-urile din anii '60 erau dirijate de către om, în timp ce în zilele noastre ele sunt ghidate fie prin GPS, infraroșu, dispozitive de scanare a reliefului din zona țintei etc. În plus, dacă bazele de pe continent pot fi urmărite prin satelit și se poate observa începerea pregătirilor de lansare cu cel puțin câteva ore înainte de lansarea propriu-zisă
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
croazieră lansată de pe mare (Sea Launched Cruise Missile SLCM). La scurt timp însă, apar Multiple Independently Targetable Reentry Vehicles (MIRV), rezultate în urma adaptării rachetelor nucleare astfel încât să poată transporta mai multe încărcături nucleare simultan care, la reintrarea în atmosferă, se ghidează fiecare către propria-i țintă. Acestea prezintă un grad de periculozitate mult mai mare și sunt foarte greu de monitorizat. Statele Unite nu au fost totuși singura superputere care a dezvoltat politici nucleare. URSS a dezvoltat de asemenea o serie de
RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
analiză și parametrul “timp”) cu analiza hemodinamică computerizată a dinamicii fluidelor aplicată datelor reconstruite precum și vizualizarea VRML (Vi tua Rea ity Modeling Language) pentru efectuarea angioscopiei virtuale USIV poate fi utilizată și în cursul intervențiilor vasculare cu rol de a ghida procedurile. EXPLORAREA ARTERIALA TOMODENSITOMETRICA. Definiție: o investigație densitometrică (tomodensitometrie) care operează pe baza densității atomice a structurilor străbătute folosind coeficientul de atenuare, în plan axial (a reușit să elimine “zgomotul” structural determinat de sumația planurilor) cu un fascicol colimat. TDM
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
să le luăm. Cele două tipuri de probleme cu care se confruntă managerii cel mai frecvent sunt problemele liniare (direcționate) și cele nonliniare (nedirecționate). Acestea din urmă sunt cele pentru care nu există un set de proceduri care să-l ghideze pe cel ce le rezolvă. Ele depind de abilitatea managerului de a folosi inovația, intuiția și imaginația drept instrumente pentru a găsi posibile soluții. Înclinația managerului pentru asumarea riscurilor și flexibilitatea lui sunt elemente-cheie. Problemele liniare sunt cele pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
cu mine. El însuși folosește la adresa mea denumirea de relegat și nu pe aceea de exilat; cauza mea se află la adăpostul justiției lui."112. Din aceste pasaje și din altele de acest fel rezultă cu precizie că vina poetului, ghidându-ne după litera legii, ar fi meritat chiar pedeapsa capitală. Faptul că Ovidiu insistă că viața i-a fost cruțată depășește o simplă afirmație retorică, pentru a deveni formularea unei realități concrete. Pentru vina lui Ovidiu, reală sau inventată, Cezarul
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
-o. E deja mult dacă recunoaște că sulmonezului nu i-a fost mereu închisă, deși el a fost unul dintre nenumărații doritori. Tatăl lui Messalinus, cel puțin, nu i-a retras niciodată prietenia, dimpotrivă i-a stimulat și i-a ghidat cariera literară. La moartea acestuia poetul i-a oferit un dublu și suprem omagiu: lacrimile și versurile sale, care au fost declamate în plin for (v. 27-30). Se adaugă prietenia fratelui mai mic (Cotta Maximus) care nu i-a disprețuit
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dincolo de eroarea semnalată, Camil Petrescu interpretează abuziv (tot în cheie "bergsoniană") însăși poetica romanului proustian, roman al cărui mecanism de producere s-ar datora numai "structurii afective" ce călăuzește memoria naratorului, chiar și atunci când "accentul cade esențial pe cunoaștere": astfel, ghidată de sensibilitate, și nu de intelect, narațiunea proustiană ar urma o traiectorie centrifugă și aleatorie, mărturisind autenticitatea "trăirii" (și nicidecum a cunoașterii). Pentru eseistul român, "noua structură" a romanului modern ar fi reductibilă, în ultim resort, doar la mecanismul memoriei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și exercitarea controalelor, structurarea sarcinilor și adoptarea deciziilor, comunicarea informațiilor critice, alocarea resurselor, soluționarea conflictelor, dirijarea schimbărilor, se poate observa o anumită omogenitate a acestor puncte de vedere. Accentul se pune, în noile abordări, pe necesitatea de a conduce, a ghida, a motiva, întregul personal de a acționa prin acțiunea de comandă. Pentru ca aspectul esențial din viața unei întreprinderi, producția sau prestarea de servicii, să se poată realiza, este nevoie ca obiectivele propuse a fi atinse să fie corelate cu funcțiile
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
cere, atrage și trage ori câteodată chiar forțează ori impune unui individ să-i răspundă. În timpul efortului pe care îl depune o persoană, Dumnezeu este cel care asistă, apără și protejează, întărește și sprijină; iar pentru atingerea țelului duhovnicesc, Dumnezeu ghidează și direcționează prin providența divină. Cassian menționează că harul sănătății nu vine din dorința unuia oarecare, ci Dumnezeu trebuie să-l dăruiască. Tot el menționează că deciziile sau hotărârile în beneficiul persoanei sunt luate de Dumnezeu și de aceea acestea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
performanță ce trebuie să stea la baza procesului de apreciere și evaluare a rezultatelor activității și comportamentului elevilor. Implicit, elaborarea unei programe de disciplină opțională presupune și formularea acestor standarde, în vederea stabilirii criteriilor orientative după care cadrul didactic să se ghideze în întreaga activitate de predareînvățare- evaluare. Fără să stabilească nivelul minimal sau maximal al performanței - lucru realizat în momentul conceperii descriptorilor de performanță - standardele oglindesc, în sens larg, atitudinile, capacitățile, comportamentele specifice atinse de elevi la nivelul fiecărui obiectiv cadru
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
revoluție; ulterior, forțele de producție victorioase vor deveni treptat, la rândul lor relații de producție și vor fi demantelate de către noi forțe de producție, ș.a.m.d. Dialectica marxistă este materialistă: susține, cu alte cuvinte, că există forțe obiective care ghidează dezvoltarea umană și care sunt independente ca manifestare de acțiunea omului. Pe de altă parte, o componentă deseori ignorată a gândirii lui Marx este aceea că aceste forțe nu înseamnă absolut nimic în absența gestionării lor de către oameni: raportul dintre
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]