4,666 matches
-
numit deputat al casei imperiale în adunarea obștească din Sibiu. În anul 1866 este numit reprezentantul sașilor din regiunea Cincu în delegația Ardealului în Adunarea Națională din Budapesta. Renunță la acest mandat în 1868, când devine episcop. Încă din timpul gimnaziului, fiind preocupat încă de pe atunci de documentarea istoriei strămoșilor săi, Teutsch a constatat lipsa unei istorii scrise a comunității săsești. Între anii 1852-1858 a scris un studiu de istorie a sașilor de până la anul 1699. În perioada de după publicarea acestui
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
În 1911 și-a deschis ușile școala primară. Mulți ani ea se situa în case particulare. În 1951, a fost reorganizată în școală de 7 ani. În continuare ea a mai fost reorganizată o dată în școală medie incompletă, apoi în gimnaziu. După schimbarea hotarelor din 1918 autoritățile române i-au înzestrat pe 140 de țărani din Constantinovca cu 247 ha de pământ. Peste un an în anul 1919 satul dispunea de 229 de gospodării, 992 de locuitori, 2 mori de vânt
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
lichefiat. Fântâni - 120. Drumuri - 18 km, incl. 12 km cu îmbrăcăminte dură. În sat mai funcționau o casă de prestări servicii, un stadion. La 1 aug. 2000 în cele 311 gospodării de aici trăiau 606 oameni. Populația beneficia de un gimnaziu, biserică, punct medical, cămin cultural, o bibliotecă publică sătească și un magazin de stat. Comuna este amplasată pe o suprafață de 769,36 ha, inclusiv: Pe teritoriul comunei sunt înregistrați următorii agenți economici: Pe teritoriul comunei activează organizația obștească Asociația
Constantinovca, Edineț () [Corola-website/Science/305511_a_306840]
-
în august 1953 la gradul de locotenent. Lucrează apoi ca șef de bibliotecă și șef de club la Școala Militară politică nr. 3 (1953-1954) și profesor de economie politică la Școala medie militară "Ștefan cel Mare" (1954-1955). Deși nu avea gimnaziu și liceu, a urmat cursurile Academiei Militare din București - Facultatea Militară Politică (1955-1959). După absolvirea Facultății Militare Politice a devenit instructor de partid (octombrie 1959). A susținut apoi examenele de diferență și a obținut astfel și diploma de absolvent al
Ilie Ceaușescu () [Corola-website/Science/305621_a_306950]
-
aur. În cinstea conducătorului lor au denimit satul Butești cum a rămas pînă azi. Populația comunei Camenca este deservită de Centrul de sănătate s.Cobani și două puncte medicale în s.Camenca și s.Butești. În comuna Camenca activează 1 gimnaziu, o școală primară și 2 grădinițe: -gimnaziul”V.Coroban” s.Camenca; -școala primară s.Butești; -grădinița s.Camenca; -grădinița Butești-Brînzeni. În comuna Camenca sînt două Case de Cultură și un Cămin Cultural, trei biblioteci publice, trei monumente pentru comemorarea Eroilor
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
000 persoane, dintre care 1.100 sau 55% sunt ucraineni, apoi moldoveni și ruși. Restul 2% din populație fac parte din alte minorități naționale. Majoritatea populației este ocupată în industrie. Sistemul de învățământ și cultură al orașului este format din gimnaziul din localitate, școala muzicală, casa de cultură și biblioteca orășenească. Ocrotirea sănătății este asigurată de un centru medical. De asemenea în oraș funcționează o secție staționară de neurologie.
Frunză, Moldova () [Corola-website/Science/305656_a_306985]
-
Dimitrie Pompeiu (n. 22 septembrie 1873, Broscăuți, județul Botoșani - d. 8 octombrie 1954, București) a fost un matematician român, profesor la universitățile din Iași, București și Cluj, membru titular al Academiei Române. A urmat școala primară și gimnaziul în Dorohoi și apoi școala normală de institutori la București. Din clasa a 3-a începe să colaboreze cu rezolvări de probleme de aritmetică la revista "Recreații științifice" din Iași. În perioada 1893-1898 a funcționat ca institutor la Galați și
Dimitrie D. Pompeiu () [Corola-website/Science/305706_a_307035]
-
A urmat studii superioare la Viena, pe urmă la Graz. În anul 1874 tot la Graz și-a luat doctoratul în științe naturale. În 1873 a fost numit de Administrația fondurilor școlare năsăudene profesor de științe naturale și fizică la Gimnaziul din localitate. În această calitate a lărgit colecțiile micului cabinet de științe naturale și a înființat o mică grădină botanică. A studiat flora din zona băilor din Sângeorz publicând un articol științific într-un buletin de limbă germană din Sibiu
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
A studiat flora din zona băilor din Sângeorz publicând un articol științific într-un buletin de limbă germană din Sibiu. A efectuat o excursie botanică în România și Dobrogea scriind o lucrare de specialitate. În 1883/1884 a înființat la gimnaziu o stație de observare meteorologică și a început să înregistreze un jurnal meteo. Rezultatele observațiilor erau înaintate, lunar, la Observatorul central de meteorologie și magnetism terestru de la Budapesta. A scris un raport cu cercetările efectuate și o carte introductivă în
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
2083 plante), a unui muzeu de animale (1516 animale). Introduce gimnastica în liceu și predă două ore pe săptămână. Înființează o stație meteorologică, unde verifica de trei ori pe zi starea vremii și o dată pe lună transmitea la Viena. La gimnaziu introduce manuale școlare din vechiul regat la științele naturii. Înființează prima librărie din zonă în orașul Năsăud, numită „Concordia”. Este asociatul băncii „Aurora” din orașul Năsăud. Scrie un volum de "Poesi" cu pseudonimul Publius. Ca biolog, a studiat flora din
Artemiu Publiu Alexi () [Corola-website/Science/305717_a_307046]
-
botanist român, fondator al Școlii românești de fitopatologie, primul care a făcut cunoscută în România flora Arabiei și Palestinei, membru și președinte al Academiei Române. A fost al treilea copil al soților Petrache și Maria Săvulescu. A urmat școala primară și gimnaziul la Râmnicu Sărat, iar cursul superior la "Liceul Internat „C. Negruzzi”" din Iași. Aici, profesorul său Teodor Nicolau l-a îndrumat spre studiului botanicii. În 1907 a dat bacalaureatul și s-a înscris la Facultatea de Medicină din București, unde
Traian Săvulescu () [Corola-website/Science/305708_a_307037]
-
fost un chimist, fizician, pedagog, mineralog și om politic român, pionier al școlii românești de chimie. A fost profesor la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române. A absolvit școala primară la Târgu Frumos și apoi a urmat la Gimnaziul Central din Iași (1852-1859). Ca bursier la Paris s-a specializat în chimie fizică și mineralogie la „College de France” și Sorbona. Întors în țară, în 1865 se angajează ca profesor la Liceul Național, iar din anul 1866 predă și
Petru Poni () [Corola-website/Science/305710_a_307039]
-
Statul Italian, împreună cu toate dotările sale: biblioteca, muzeul kircherian, cabinetul științific și faimosul observator astronomic. Universitatea, privată fiind de bunuri, a trebuit să se împartă: secțiunea universitară și-a găsit ospitalitatea în apropiatul Palazzo Gabrielli Borromeo, sediul Colegiului Germanicum-Hungaricum, în timp ce gimnaziul și liceul, în 1879, au fost găzduite în Villa Peretti la Termini, dând origine la „Istituto Massimo”. Între timp papa Pius al IX-lea, cu Rescripum din 4 decembrie 1873, a conferit universității iezuite titlul de „Pontificia Università Gregriana del
Universitatea Pontificală Gregoriană () [Corola-website/Science/305737_a_307066]
-
Cantemir" cu profil uman. Deși clădirea are o capacitate maxima de 840 locuri, doar 362 de elevi și liceeni erau înmatriculați la începutul anului școlar. Limbile străine studiate sunt engleza, germana și rusa. Satul mai are o instituție de învățământ, gimnaziul care este frecventat de circa 150 elevi. În fiecare an Școala de Muzică din localitate își deschide ușile pentru cei dornici să studieze: pianul, vioara, țambalul, fluierul, flautul, trompetă, acordeonul și chitara. Biblioteca sătească pune la dispoziția populației peste 5000
Sofia, Drochia () [Corola-website/Science/305768_a_307097]
-
alimentare cu gaz lichifiat Dinamica creșterii volumului de producere în comuna Larga din a.1999 pînă la anul 2006 constituie 36%, aproape de indicile european din teritoriu (raioanele de Vest ale Ucrainei, județul Iași). În comună activează: Liceul Teoretic “Ion Gheorghiță”, Gimnaziul Larga, școala de muzică, Casa de Cultură, Centrul de Sănătate (spitalul Larga), 4 grădinițe de copii, Comlpex sportiv, Centru de comerț, casă de deservire socială, baie comunală. În comună, cu susținerea administrației publice locale, a fost formată organizația ONG “Nicolida
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
Nord”, înregistrată în Consiliul Raional Briceni, care susține primăria în eforturile de salubrizare și securitate generală a localității. De rînd cu ONG “Nicolida Nord” mai activează și alte ONG-uri ca: “V.Gamureac”, “Știrbu CARITAS”, 2 asociații părintești: “Vima Lena” (gimnaziul Larga), “Liceum” (liceul Larga), Asociația Utilizatorilor de Gaz “Larga Gaz” care întrunește în prezent 832 membri. Din anul 2006 activează Centrul de plasament temporar “Amic” pentru copiii din familii social-vulnerabile.
Larga, Briceni () [Corola-website/Science/305774_a_307103]
-
grăniceri într-o clădire de pe Strada Barbu Lăzăreanu. Prin această localitate de graniță s-a desfășurat o activitate comercială importantă cu România. În Ițcani exista doar o școală elementară, iar copiii care doreau să-și continuie studiile se duceau la Gimnaziul din Suceava. Până la Primul Război Mondial, în satul Ițcanii Noi nu existau locuitori de etnie română, populația fiind formată din germani, poloni și evrei. În sat existau o biserică romano-catolică, o biserică luterană și o sinagogă, dar nici o biserică ortodoxă
Ițcani () [Corola-website/Science/305813_a_307142]
-
binevenit faptul, că rămășițile așezării străvechi sau acoperit cu păduri și aceasta păzește într-o măsură oarecare distrugerea completă a monumentului. La data de 04.06.2007 primar al satului a fost ales dl. Lopaci Valeriu. Pe teritoriul satului activează gimnaziul "M. Eminescu" director Prodan Ala, în care își fac studiile 98 elevi, grădinița de copii "Ingerasul" director Chilimaru Angela, în care se instruesc și se educă - 40 copii.Activează biserica cu preotul Socolean Ștefan. Hramul satului se sărbătorește la data
Parcani, Șoldănești () [Corola-website/Science/305825_a_307154]
-
la Buzău, de unde a mers la București la școala "Clemența", apoi la Școala Primară "Petrache Poenaru" din București. Primele două clase de liceu le urmează ca extern la Liceul "Sf. Sava" din București, clasele 3 și 4 de liceu la Gimnaziul "Mircea cel Bătrân" - Constanța, iar din din clasa a 5-a frecventează cursurile Liceului "Mihai Viteazul" din București. În ultimul an al liceului, în clasa a VIII-a, Leonida s-a retras de la școală și s-a pregătit în particular
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]
-
două sate: Antonești și Ștefănești . În prezent, circa 80% din locuitorii satului sunt români, 18 % sunt de origine ucraineană, 1% ruși și 1% alte etnii. Aici functionează: Oficiul medicului de familie, o gradiniță de copii cu 160 de locuri, un gimnaziu, o Casă de Cultură, un oficiul poștal, 6 magazine, o oloiniță, o moară pentru măcinarea grâului. De asemenea, există un monument dedicat soldaților căzuți în Al Doilea Război Mondial și un monument dedicat Oamenilor Deportați. Pe teritoriul satului află 15
Tîrnova, Edineț () [Corola-website/Science/305980_a_307309]
-
870 persoane, fondul funciar al primăriei - 2,076 ha, inclusiv 1,370 ha pămînt arabil. În sat activează două societăți agricole cu răspundere limitată - SRL "Visagromag" (director Vasile Sochircă) și SRL "Agroglob" (director Mihail Sochircă), 101 gospodării țărănești (de fermier), gimnaziul "Veniamin Apostol", avînd 10 profesori și 110 elevi, grădiniță de copii, biblioteca sătescă și biblioteca școlară, căminul cultural, oficiul medicului de familie, biserica "Adormirea Maicii Domnului", proaspăt repărată, funcționază moara și oloinița. Aici șînt 130 de fîntîni și 3 magazine
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
Alexandra, Coșcodan Vera, Melinte Tamara, Morcov Eugenia, Ciolacu Zinaida, bibliotecara Burac Ana, instructoarea de pioneri Lilia Lopatenco. O activitate de lungă durată 1988-2011 în calitate de director al acestei institu?îi a avut-o dna Voinițchi Vera. În prezent corpul profesoral al gimnaziului e constituit din 14 cadre didactice în frunte cu directorul Răzlog Raisa. Pornind de la spiritul creativ al managerului școlar și, avînd sprijinul financiar al fondului social de investiții, într-o perioadă relativ scurtă s-au obținut performanțe la mai multe
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
a rămas fără instituție preșcolara pe un termen îndelungat, primăria s-a inclus activ în procesul de optimizare a sistemului național de educație și, cistigind un proiect cu finanțare din exterior, creează condiții optime pentru redeschiderea grădiniței în incinta clădirii gimnaziului, astfel, după mai bine de 15 ani, în august 2010 pentru trei grupe de preșcolari șanț larg deschise ușile noii instituții. La amenajarea grădiniței,Îngerașii, o contribuție substanțială a avut-o dna Galina Pelevaniuk, primul director al instituției în cauză
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
a fost trimis cetățeanul Sincovschi Ivan pentru a pune umărul la extragerea cărbunelui pentru front. Spre sfârșitul războiului toți ostașii au revenit la vatră. În prezent numele lor stau înscrise pe o placă comemorativa, instalată în anul 2005 în curtea gimnaziului Marinești. Câțiva locuitori din sat au avut nenorocul să-și facă datoria față de patrie pe timp de război în rândurile Armatei Române: Pelevaniuk Axentie, Perju Petrea, Perju Vasile, Ciornîi Dumitru. Ultimul, căzând în prizonierat, s-a aflat aproape trei ani
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
stabilește la Iași. Scrieri: "Ucraina", "Hotarul lui Halil-Pașa", "Cele două ceasuri", "Lituania". Menționăm și studiul "Ținutul Sorocii", publicat de Gheorghe Năstase în revista "Viața Basarabiei", 1942, nr. 3-4. La Hristicii a fost dezvelită placa memorială dedicată lui Gheorghe Năstase, iar Gimnaziul din localitatea sa natală, Hristici, îi poartă numele. Mina Lozanu (n. 4 sept 1929). Doctor habilitat în biologie, profesor universitar. Laureat al Premiului de Stat al RSSM. Studii: școala primară din sat, școala medie mold. nr. 1 din Soroca, Institutul
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]