4,325 matches
-
toată lumea, apreciază Burke, comentariile și recenziile care au însoțit, până la intervenția sa, noua apariție publicistică au avut, preponderent, un caracter "vandalistic"327: "Există și altă posibilitate de a arde cărțile decât aruncându-le pe foc -, iar metoda preferată a recenzorului grăbit este cea de a se priva, atât pe sine, cât și pe cititorii săi, de atenția"328 necesară în întreprinderea critică. Kenneth Burke atrage atenția asupra faptului esențial că Mein Kampf, prin excelență, nu poate fi abordată în "stilul vandalului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
El te ajută, te înțelepțește, fiindcă vede tot și își ține brațele întinse să ne scape din nevoi. în sfârșit, de multe ori nu primim ceea ce cerem, pentru că nu avem răbdare să așteptăm un răspuns. O, cât suntem de grăbiți și de pretențioși! Ca niște copii fără de minte vrem, ca îndată ce deschidem gura, să ne facem părtași la ajutorul divin. Iar dacă dorințele noastre nu se împlinesc, ne supărăm, ne mâniem și adesea nu ne mai rugăm. Or, inima rugăciunii
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
energiilor. Există și parcursuri aparent umile care ascund o altitudine interioară nebănuită. Înțelegerea a ceea ce se întâmplă cu tine și disocierea părții negative din întregul devenirii pentru a o converti la pozitiv, este o mare izbândă pe care societatea noastră grăbită nu mai pare să dea doi bani. Individul însă are nevoie de sens. În absența sensului, viața lui nu mai merită a fi trăită. Ori ce capital mai prețios avem decât viața noastră? - Lectura creează punți. Cultivarea prieteniei dar și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
surprind genial în romanele lor. Dacă nu ești excepțional, dacă nu faci parte din elită, este atât de ușor să devii un om luat de val ori unul confuz, flasc, fără coloana vertebrală a identității. partea a II-a exegeze grăbite de cititor hulpav Capitolul 1 TREI STUDII DE CAZ Considerații generale despre responsabilitatea intelectualului - Erorile intelectualului atașat de o ideologie. Trăim într-o lume a ierarhiilor, uneori chiar a dihotomiilor, oricât de mult sar impune corectitudinea politică. Stă în natura
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fixa pe metafora vegetală a rădăcinilor statornice în loc să cochetăm cu cea a șuvoiului ce, dimpotrivă, se refuză împotmolirii? De ce n-am fi ca Rinul, nomadul acvatic eliberat inginerește din mrejele joasei noastre Olande? − Foarte simplu: pentru că asta naște mitologia războinicilor grăbiți s-ajungă în cine știe ce Walhalla a făgăduințelor eroice. Și infinitul mare, și cel mic, ne curtează deopotrivă neașezata humă aluvionară; în auzul nostru, chemarea uscatului se întretaie cu cea a mării, ispitindu-ne una cu închegarea, cealaltă cu dizolvarea. Compatrioți
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Unul dintre cei ce primiseră sarcina să-l provoace se plânge că Botezatu trece pe lângă el și se face că nu-l vede, nici când Îl strigă nu-l aude. Iar când se oprește, În sfârșit, „vorbește scurt și plictisit, grăbit, parcă obosit”. Unora dintre acești urmăritori le distribuia opinii confecționate pentru a fi transmise mai departe, Îi Îmbăta cu un discurs „pe linie”, aproape de lozinci. Nu-ți vine să crezi, parcă ar fi fost la Învățământ politic. Iar ei Îl
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la Chișinău, pe la Începutul lunii decembrie, caut o librărie În care să se vândă cărțile Editurii Cartier, apreciată nu numai peste Prut. Încerc, mai Întâi, În inima capitalei, la librăria aflată peste drum de statuia lui Ștefan cel Mare. Intru grăbit, nu privesc În jur și mă adresez primei doamne pe care o Întâlnesc, ființă așezată și corpolentă, Întrebând-o politicos de sectorul În care s-ar putea găsi cărțile editate de această casă editorială reputată. Mă evaluează scurt, cu rea-voință
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Müller are Operă de Valoare. Este mai mult decât important că ea continuă să se exprime clar despre inerția mentalităților și apucăturilor de tip comunist, de consecințele acestor reziduuri care continuă să se reproducă”. (09.11.2009) P.S. Un domn grăbit mă apostrofează, pe forum, pentru creditul acordat scriitoarei, reproșându mi că nu am observat faptul că aceasta a scris numai În germană. De parcă la asta se referă textul meu. Eu susțin că Herta Müller a Înțeles perfect contextul românesc, l-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
tur rapid prin fața tuturor exponatelor, apoi În sens invers, cu atenție, apoi mă plasez la o cafenea de vizavi, Le Rostand, și, În față cu un pahar de rosă, Încep să observ. Expoziția e veche, parizienii au văzut-o, trec grăbiți. Rămân turiștii. Un cuplu de culoare - indivizi sofisticați, probabil de peste ocean, sunt vizibil interesați, se opresc, citesc explicațiile, se depărtează pentru perspectivă. Doi domni bine Îmbrăcați, aer sceptic, intelectuali, manifestă un interes de observatori experimentați. Un tânăr cu rucsacul În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o Întreprindere care să se ocupe de recoltatul fructelor de pădure. Au și venit, cu borcane și utilaje. Căutând o soluție, ierarhii Bisericii s-au gândit să o transforme În Muzeul Sadoveanu. Așa a fost salvată. Iar pentru acea Întreprindere grăbită au oferit trapeza schitului, În care a funcționat șapte ani. Soluția nu a fost Întâmplătoare: Sadoveanu era perceput ca un om apropiat de Biserica Ortodoxă. Arhimandritul Mihail Îmi dezvăluie „un altfel de Sadoveanu”, văzut prin dimensiunea religioasă a operei sale
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
o doamnă care, după ce se aduc platourile, toate acoperite cu niște capace argintate, ne explică care e specificul fiecărui fel, cine l-a creat, cum se prepară. O lecție lungă, un didacticism rafinat. Facem și câteva plimbări prin oraș, lume grăbită, Îmbrăcată sobru, predomină negrul, seara la nouă totul e pustiu. Într-o seară, pe faleză, vedem două tipe splendide, elegante, În total dezacord cu peisajul local. Când ne apropiem, constatăm că vorbesc rusește. La ceremonie suntem Îndrumați, toți oaspeții, mai
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de recoltele slabe și de interzicerea exportului de țesături din in în Imperiul britanic. Revoluția din Provinciile Unite (1783-1787) este provocată de oprirea afacerilor din cauza războiului împotriva Angliei. În sfîrșit, revoluția belgiană (1787) se explică mai puțin prin reformele religioase grăbite al lui Joseph al II-lea și mai mult prin stagnarea afacerilor în închiderii fluviului Escaut (în flamandă, Schelde), hotărîtă prin tratatul din 1713-1714. Revoluția franceză se înscrie deci în acest context al "revoluției atlantice" (J. Godechot). Dar, spre deosebire de celelalte
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
acela". Însă Julien, în culmea excitației după săptămâni întregi de logodnă, își cere dreptul. Și imediat ce Jeanne se întoarce cu fața spre el, "o cuprinse strâns, ca un turbat, de parcă-i era foame de ea, și-i acoperi cu sărutări grăbite, cu sărutări care mușcau, cu sărutări nebune, toată fața și partea de sus a pieptului, amețind-o cu mângâieri". Nemișcată, neputincioasă, Jeanne, este cuprinsă de "o tulburare a gândurilor care nu-i îngăduia să mai înțeleagă nimic", când "o durere
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
nu era cu totul stăpână pe sine, că ceva începuse să alunece în ea, făcând-o să perceapă totul în jur în lumina simțurilor, ca și cum ar fi fost atinsă de fierbințeală". "Noapte bună, noapte bună, pe mâine dimineață", rosti ea grăbit, încercând să fugă. Vrea să scape, dar baronul n-o lasă să plece. Cu o "blajină violență", îi prinde mâna pe care ea i-o întinsese în semn de rămas-bun și o sărută, "nu o dată, cum spune regula curtoaziei, ci
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aprovizionare antrenează o scădere treptată a popularității regimului. În Franța și în Anglia se dezvoltă rețele de rezistență. În aceste medii clandestine, iubirile devin, așa cum se întâmplă mereu în vreme de război, mai intense, mai presante. Oamenii se iubesc foarte grăbit, foarte puternic, pentru că nimeni nu e sigur de ziua de mâine... Fără a merge neapărat până la a se alătura Rezistenței, o parte a tineretului din orașe manifestă de asemenea, începând din vara lui 1941, o respingere afișată cu ostentație a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
descifreze codurile, contradicțiile, incertitudinile acestei societăți pe cale de a se construi. Filmul À bout de souffle al lui Jean-Luc Godard, din 1959, reprezintă un adevărat eveniment, căci bulversează convențiile și ritmurile. Prin personajul interpretat de Jean-Paul Belmondo, el simbolizează cursa grăbită a acestei noi generații, face inimile să bată dintr-odată mai rapid. A existat și un alt eveniment mediatic ce a marcat acest rol tot mai important al tineretului: concertul organizat în Piața Națiunii din Paris de Daniel Filipacchi, directorul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
strada Sărăriei ? întrebam eu pe unul și altul, ajuns în gară la Iași, loc unde lumea venea și pleca precum într-un furnicar, cum nu văzusem niciodată că există undeva o asemenea aglomerație, cu lumea care de care tot mai grăbită. Am luat o pe jos, cu nădejdea c-am să mă descurc mai lesne în aglomerație. Prin oraș încercam să mă adaptez mersului altora pe care îi vedeam și închipuiam mai cunoscători ai locului și în câtev a puncte m-
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
descurc mai lesne în aglomerație. Prin oraș încercam să mă adaptez mersului altora pe care îi vedeam și închipuiam mai cunoscători ai locului și în câtev a puncte m-am încrucișat și cu niște cotigare și câteva trăsuri teribil de grăbite, dar până la sfârșit am ajuns pe strada recomandată de mama, la ruda sa, la o casă bătrână, în gardul căreia, sfios, am bătut încet-încet, ca un necunoscător al obiceiurilor locului. mi-a răspuns un om în vârstă, și i-am
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
confiscate de ruși odată cu căruța și boii. Înseam nă că, în urmă, consătenii se puseseră pe jefuit, dar pe cine să învinovățești, când nici condiții pentru aceast a nu existau? Au venit anii 1946-1950, ani de secetă și foame , anii grăbitei, insistentei și asprei colectivizări, a transformării socialiste a agriculturii - cum ziceau ziarele și activiștii trimiși să o înfăptuiască - anii când pentru că familia Gorea nu se lăsa convinsă să facă pasul a fost trecută în rândul chiaburilor, că avea aproape 14
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
din curtea fără stăpân, fără muzică deosebită, fără ceremonial întins, doar cu sentimentele noastre neîngrădite de interese me rcantile. Și ne-am simțit bine, și relația noastră a durat deosebit de frumos până în ziua în care Elena a plecat de loc grăbită, chemată de ce de sus... În situația asta, ce vor spune părinții tăi, am încercat eu o intrare în realitățile vieții care ni se deschideau, înainte de a înfăptui cele ce aveau să urmeze. Nimic, ce, ei se căsătoresc ? mi-a întors
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
perete încercînd să-i găsească un titlu. Femeile care intră sunt primite cu strigăte de bun venit, se vede că-s cliente vechi, probabil slujbașe care vin să ia prînzul în fiecare zi la Gastonne. Sunt modeste, zîmbitoare, puțin obosite, grăbite, răspund amabil interpelărilor și se amestecă în discuția generală. La plecare, treci prin fața unei tejghele în spatele căreia Gastonne, într-o clipă de repaus, te încasează de o sumă derizorie, conform propriei tale declarații asupra consumației. Cafeaua o luăm mult mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
senin, nicio adiere de vânt, doar fâsâitul tăios al coaselor care aliniază brazdele una cate una precum undele unui parau de munte. - Ghio, băi Gheo, băi!... Unde e teaca și custura? întreabă un cosaș mai bătrân, căruia îi șiruia transpirația grăbita pe obrajii arși de soare și de vânt. - Uite colo, sub stejarul cela bătrân din marginea pădurii. Ai acolo tot ce-ți trebuie... și apa de izvor este tot acolo, sub frunzele de brusture. Alături, pe sub coasta văii înguste, locul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mulți. Coasele care intraseră dis-de-dimineață în iarbă plină de roua, treceau una cate una la odihnă, sprijinite de fagii pădurii, alături de ulciorul cu apă de izvor și bocceaua cu mâncarea de pranz. Gheorghe stătea așezat pe lavița de frunze, așteptând grăbit cosașii care începuseră să prânzească. Gândul lui era departe... Ochii albaștri priveau pierduți în zare, căutând parcă un petec de nor, posibil aducător de ploaie. Era ultimul lucru pe care și l-ar fi dorit... Iarbă cosita trebuia uscată în
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
amestecata parcă cu peisajul specific, în tonul ogrăzii mari și a șoproanelor largi. Peste sunetul vocilor, se suprapune adesea vocea unui nepot venit să-și întâmpine drăgăstos bunicul. El se ridică în capul oaselor, să-l simtă duios. Bunica pregătește grăbita cană cu laptele crud, proaspăt, muls de la vacile din bătătura. Apoi vag, pe sub părul ei nins de ani, fruntea i se umple de gânduri. Mâine începe o altă zi, iar cosași, iar mămăligă, iar fasole, sau cine știe ce pentru traista cu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
și, pe chipul lui blând și istovit de muncă, Anica citește cu dragoste osteneală care l-a răpus și îl învelește delicat cu oghealul. Nu se mai aude niciun sunet, doar cântatul melodios al greierilor sau orăcăitul broaștelor. Anica bolborosește grăbita cu ochii către icoana: "Pâinea noastră cea de toate zilele"..., dar gândul ei e pe miriște, acolo unde ploaia a înecat brazdele. Inexorabil, va începe o nouă muncă, o vor lua de la capăt, împrăștiind iarăși fânul, întorcând iarăși brazdele, căci
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]