6,001 matches
-
cere și unele suferințe și sacrificii, ca unii ce am trăit mai mult și ne-am bucurat de viață spre deosebire de unii colegi de ai noștri care au murit în război, fiind foarte tineri și, deci, n-au avut timp să guste din partea bună a vieții. Cu strângere de inimă i-am ascultat ultimele cuvinte rostite, cu mare efort, dar din păcate foarte puțin înțelese de mine. Voi rămâne în suflet cu această suferință pentru un om care îmi rostea cuvinte frumoase
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
auzeam distinct propria-mi voce. Cântam cu atâta simțire și bucurie, cântam cu inima și sufletul care-mi vibrau cu așa sensibilitate, dându-mi impresia unei adevărate delectări ce mă făceau fericitul-fericiților!... Numai într-un vis ca acesta puteam să gust acel plin emoțional-sufletesc ce-mi sublinia ideea de frumos peste măsură și în ultima instanță de fericire absolută, niciodată atinsă în viața reală! O adevărată gamă de multiple satisfacții am avut în aceste ore de după miezul nopții. Ce fericire, cu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
unde treci. După ce ai terminat de împărțit peștișorii pe cărare, te întorci de unde ai plecat, și, pe la jumătatea drumului, te oprești.îți cauți un loc potrivit, mai ferit, ca să nu te vadă vulpile, când vor veni; te așezi pe scăunel, guști, puțin, din vinul pe care-l ai în raniță, și aștepți. Ce aștepți? Vulpile. Căci, toate, câte,în acea seară, care vor ieși, ori vor intra,în pădure, și vor da cu nasul de urma peștelui afumat, o vor lua
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
așa-ceva. Și, iată-l, așteptându-le, pe istoricul său trepied, pe dragele cumetre, să-i cadă în foc. Stă, el, ce stă, și, dacă vede că nu vine una, măcar, își aduce aminte de zeama de butuc, din raniță. Gustă. Mai așteaptă ce mai așteptă și gustă iar. După un oarecare timp,îi vine să facă pipi. Om cu multă rușine față de lume, și cu foarte mult bun simț, se ridică în picioare, se întoarce cu spatele, la cărarea pe
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pe istoricul său trepied, pe dragele cumetre, să-i cadă în foc. Stă, el, ce stă, și, dacă vede că nu vine una, măcar, își aduce aminte de zeama de butuc, din raniță. Gustă. Mai așteaptă ce mai așteptă și gustă iar. După un oarecare timp,îi vine să facă pipi. Om cu multă rușine față de lume, și cu foarte mult bun simț, se ridică în picioare, se întoarce cu spatele, la cărarea pe care urmau a veni șiretele și face
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
pentru multă vreme, ci, doar, pentru a aerisi puțin încăperea, pentru a da puțin cu aspiratorul, ca să se scoată mirosurile de tutun, cafea, mâncăruri și băuturi, și pentru a reface, o atmosferă cât de cât apetisantă, pe care s-o guste,în ritmul antrenant, al mizicii de la radio. După aerisire, după celelalte amintite un rând mai sus, a simțit că s-a cam instalat răcoarea. Răcoarea zorilor, care nu erau tocmai departe. A închis ușa, a dat drumul zăvorașului de sub clanță
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
va termina și acest ultim strătuleț de vlagă. Următorul, ultimul strătuleț, de menținere a golilor,în starea letargică în care se află, se va compune din otravă. O, vai, vai și iar vai, de acela care va fi hărăzit să guste din acea otravă! Istoria, stă, și va sta, tuturor, drept martoră! RÂMA Bă, al lu’ Săcăez, ce tot cați acolo, ca să-mi încurci, mie, traseul? O râmă. O râmă? Da, o râmă, ce te miri așa? O râmă, care mi-
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
țară și peste hotare. Cu toate astea, Emil Râșcanu dispune și de mult timp liber. Ce face, el,în timpul său liber? Stă la taifas. Cu prietenii și cu neprietenii. Când zic asta, nu trebuie să înțeleagă, eronat, cineva, că bea. Gustă, doar, sprițurile. Și din pahare și din taclale. Mai cu seamă din taclale. Că, beat,încă nu l-a văzut, nimeni, vreodată. Iar, după ce se retrage acasă, pentru odihnă, e ceva la care, de obicei,nu renunță, pentru nimic în
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
unor celebrități, ceea ce denotă interesul deosebit al autorului pentru cunoaștere. Am putea afirma fără exagerare, că ,,memoriile" sunt un mic tratat de istorie și de morală creștină, la nivel de individ, de regulă ignorat în generalizări și sinteze științifice, tratat gustat de lector pentru autenticitatea sa și specificul social românesc dintr-o perioadă grea. Din textul „amintirilor" se degajă spiritul civic al povestitorului, comportamentul lui în limita strictă a moralului, a cinstei, a devotamentului pentru binele societății în care a trăit
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
Oprea pentru a fi înmănuncheată într-o carte după trecerea sa spre cele veșnice (a 34-a la număr). Meritul cărților de memorialistică (corespondență, jurnale) constă în autenticitatea faptelor descrise, în caracterul lor intim, adesea necenzurat de prudența personală, cititorul gustând din gândirea sinceră a autorilor exprimată în condițiile sociale și politice ale vremurilor respective - așa cum consemnează în postfața cărții și profesoara Ana Dumitrescu, catalogând „Corespondența” primită de Alexandru Mânăstireanu în rândul celor care „urmăresc faptele deosebite, eroismul celor plecați pe
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93065]
-
Ia te uită la nașu ! Așa-i el. S-a și apucat de treabă. Eu am să stau oleacă, să-mi potrivesc fierăstrăul. Până nu potrivesc scula, nu-ncep treaba. După această declarație de principiu, tăietorul scoase o sticlă și gustă. - Așa, acuma ne-apucăm, anunță el răspândind duhoare de spirt. Aplecându-se să tragă o scândură care sprijinea stiva, lemnele porniră la vale. Înjurând, tăietorul ridică, însângerate, două degete. Le privi scârbit, apoi rupse din scurteică o bucată de căptușeală
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
care i-ați tratat", i-a spus într-o după-amiază), dar doctorul Luca i-a retezat-o scurt: "Dacă vrei să te iert, vino cu mine. Am descoperit o tavernă unde mușteriii sunt serviți de femei drăguțe și se poate gusta un vin pe cinste". Din centru, au pornit-o spre partea vestică a orașului. Undeva, pe o stradă mai dosnică, doctorul s-a oprit în dreptul unei firme spălăcite pe care abia se mai putea desluși un cuvînt: "Dragonul...", restul numelui
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
a dispărut și s-a întors, după un timp, cu o sticlă de care atârnau pânze de păianjen. A șters-o cu grijă în fața lor, a destupat-o și le-a turnat în pahare. Doctorul Luca l-a îndemnat să guste, pîndindu-i reacția. "Ei, ce zici?" l-a chestionat triumfător. Vinul era, într-adevăr, excelent. Julius s-a convins că faima de "cunoscător", de care se bucura bătrânul, în materie de vinuri, era perfect întemeiată. Pe la al patrulea sau al cincilea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
își petrecea timpul în Grădina Edenului (Raiului). DUMNEZEU (asistă pe un tron la cele ce se petrec sub ochii lui) ȘARPELE (ispitind-o pe Eva): Eva, eu îți vreau binele! Gândește-te... de ce crezi că Dumnezeu v-a interzis să gustați din fructele Mărului Cunoașterii aflat în Grădina Edenului? Pentru ca voi să nu fiți niciodată atotcunoscători și să-i fiți inferiori lui! Fii tu mai deșteaptă decât Adam și dă-i acestuia să guste acest fruct luat de mine din Mărul
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
crezi că Dumnezeu v-a interzis să gustați din fructele Mărului Cunoașterii aflat în Grădina Edenului? Pentru ca voi să nu fiți niciodată atotcunoscători și să-i fiți inferiori lui! Fii tu mai deșteaptă decât Adam și dă-i acestuia să guste acest fruct luat de mine din Mărul Cunoașterii și vei vedea că veți fi egalii lui Dumnezeu! EVA: Dar Dumnezeu ne-a spus să nu gustăm din niciun măr al acelui copac! ȘARPELE: Eva, gândește-te puțin! Veți putea fi
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
fiți inferiori lui! Fii tu mai deșteaptă decât Adam și dă-i acestuia să guste acest fruct luat de mine din Mărul Cunoașterii și vei vedea că veți fi egalii lui Dumnezeu! EVA: Dar Dumnezeu ne-a spus să nu gustăm din niciun măr al acelui copac! ȘARPELE: Eva, gândește-te puțin! Veți putea fi la fel de puternici ca Dumnezeu și nu va mai trebui să ascultați de altcineva! Veți fi independenți! EVA: (se gândește puțin apoi ia mărul pe care i-
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
trăgaci. „Gata!“, strigă, uitîndu-se la Susan și chemînd-o, hai repede. N-a fost chip să plece, sărmanul de el, fiindcă Sălbatica pregătise un tort În cinstea lui Julius și ținea mult să-i servească pe toți. Susan spuse că o să guste un pic, domnul era foarte grăbit și se apropie de el ca să-l roage În englezește să mai aibă puțină răbdare. I-au adus o felie de tort și a trebuit să guste, În timp ce Nilda, Îngrozitoare și nedezlipită de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
servească pe toți. Susan spuse că o să guste un pic, domnul era foarte grăbit și se apropie de el ca să-l roage În englezește să mai aibă puțină răbdare. I-au adus o felie de tort și a trebuit să guste, În timp ce Nilda, Îngrozitoare și nedezlipită de el, se așezase la taifas, nici mai mult nici mai puțin; ce-i drept, nu chiar cu el, ci cu Susan. Ce ușor găsea pentru fiecare cuvîntul potrivit, fiind la curent cu problemele tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un sugar Înfășurat În scutece și, nespus de mîndru, toarnă tacticos lichidul albicios și Înspumat În paharele de cocteil și anunță fericit că e gata un nou rînd de piscosauers. „Susan! Juan Lucas! strigă Încercînd să acopere ghitarele de flamenco: gustați acest nectar al zeilor!“ și el Însuși se Îndreaptă spre ei, el Însuși le Întinde paharele care produc o senzație de răcoare În palmă și pe buze. Ei gustă și laudă băutura, fiecare În felul său: Susan, nespus de frumoasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
piscosauers. „Susan! Juan Lucas! strigă Încercînd să acopere ghitarele de flamenco: gustați acest nectar al zeilor!“ și el Însuși se Îndreaptă spre ei, el Însuși le Întinde paharele care produc o senzație de răcoare În palmă și pe buze. Ei gustă și laudă băutura, fiecare În felul său: Susan, nespus de frumoasa, aranjîndu-și bucla de păr căzută pe frunte tocmai acum, cînd vine spre ei rotofeiul, privește pe fereastră cu un aer jumătate distrat, jumătate Îndrăgostit, zărește ca prin ceață această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
acum, cînd vine spre ei rotofeiul, privește pe fereastră cu un aer jumătate distrat, jumătate Îndrăgostit, zărește ca prin ceață această zonă a Limei care se desenează În fața ochilor ei, Își Întoarce fața și primește paharul cu zîmbetul pe buze; gustă, șuvița Îi cade din nou pe frunte, În sfîrșit spune: „E delicios, darling, delicios“ și-l sărută pe amîndoi obrajii și rotofeiul Își primește fericit premiul, se Întoarce apoi cu paharul lui Juan Lucas În mînă și se duce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Îngăduie să treacă pe bulevarde și străzi interzise pentru oamenii mai subțiri, fără ca nimeni, niciodată, să fi fluierat În urma lui: mă fătălăule! sau: ia te uită ce paiață! și să strige după el cu glas pițigăiat. — Excelent! exclamă Juan Lucas, gustînd din paharul de pisco; ai reușit să găsești formula corectă, dragul meu profesor. — Mai aduc unul!... Mă Întorc Îndată cu Încă unul!... Și făcînd promisiunea asta, Împărțea celorlalți musafiri paharele care-i mai rămăseseră pe mica tavă de argint. Începuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
roșu cu galben. Dă mîna cu toți prietenii din tribună, salută cu mîna ridicată pe cunoscuții aflați În alte sectoare și cere de băut. Toți beau În primele rînduri. Beau fie bere, fie vin din burdufuri și le Întind să guste unul de la altul, se invită reciproc, Încep să se Îmbete puțintel, numai bine ca să poată striga cum se cuvine la luptele eu tauri cînd cred că a sosit momentul potrivit. Se bea și În rîndurile din spate, unde o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
unul e În Statele Unite. — Turturică ăsta nu-i zdravăn; nu știe să-ntrebe de cît din astea. Îți place berea? — Cum să nu-i placa?! Dă-i și-o să vezi! — Să se-nvețe, că doar e bărbat! — Dă-i să guste din sticla ta! Ce mai aștepți? Știi să bei din sticlă? — Îhî... — Cum să nu știe? Dă-i și nu te mai codi atîta! Libarcă șterse gura sticlei cu palma și i-o Întinse lui Julius, dar meșterul Îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
prima dată În viața lui la ora aceea, dar uite că În clipa aceea Susan Îndepărtă cu degetele paharul din fața ei cu cîțiva centimetri și ceru un pahar cu apă; el nu mai știu ce să facă, Susan nici măcar nu gustase vinul de Jerez: sărmanul de el era destul de nătărău ca să nu-și dea seama că Întunericul care declanșase amintirile Susanei fusese momentan, ca un nor care acoperă timp de cîteva minute soarele, acum din nou strălucitor și că În momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]