5,257 matches
-
o ciupesc de obraz, Îi fac cu ochiul, zice fraieră sunt eu că te-am luat de bărbat. Dar zâmbește. Bă, când zâmbește nevasta așa e clar că ai trecut momentul critic. La tine cum e, Gicule? Cum să fie? Habar nu am, când mă-mbăt adorm Și uit tot, a zis Sofica În felul următor, adică În felul ei, Gicule, pot să te Și bat Într-o seară, tu nu Știi nimic, Îți zic că ai căzut pe stradă Și
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
facă clovn la circul de stat, la blonda aia simpatică, am uitat cum o cheamă. Dar acum e grav. E cu stres. E cu oboseală. Cu căderi de calciu. Ce naiba vrei să spui, Gicule? Ne fierbi de zece minute și habar nu am la ce te referi! Ehe, Sandule, degeaba urmărești toate posturile - numai posturile lăsate din moși și strămoși nu le ții, te dedulcești mereu, păcătosule! -, tot nu ești la curent. Mai bagă degetele-n priză. A zis Băsescu una
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
face nici dacă ești po, nu? Sandu Îi face semn patronului să mai aducă un ibric. Pare captivat de povestea lui Gicu și Îl privește admirativ. Aprinde țigara și Îl servește și pe Gicu din pachetul personal. Zici bine, Gicule, habar nu aveam că te uiți la culturale, să mor eu. Zi-i cu po ăla, că-mi place, parcă-i film, așa povestești. Sandule, apreciez cuvintele tale. Adevărul este că suntem oameni cu aplecare către lucruri interesante, chiar dacă stăm În
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
la tâmplă și pune un cot pe masă. Seamănă cu un filozof autentic, măcinat de grijile lumii. Poate chiar ale Întregului univers. Fruntea ridată transmite că este măcinat de lupte interioare care nu dau semne că se vor sfârși curând. Habar nu aveți, bă... Boc e și el om, nu? Capetele partenerilor lui Sandu se mișcă În sus și În jos. Este... Are două mâini și două picioare? Aceeași mișcare a capetelor. Are. Plus că are și mapă și aparat din
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
caracaleanul! - și ajunge al treilea În topuri. Asta - am auzit eu de la fătuca mea, mânca-o-ar tata! - se numește manipulare mas midia, cică așa se pronunță, ca la midia năvodari. Cine spune media după mas este prost de tot, habar nu are pe ce lume trăiește. Fața lui Gicu se lungește progresiv către halba de pe masă. Și e așa important dacă spunem media sau midia năvodari? Hai, mă, Sandule, ne-ai dus În altă parte, ziceai de sondaje. Eu nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Încruntați, Însprâncenați, ați mai auzit de asta? Nu, erai bun să dai subiectele la limba română. La română, Sandule, la româna lu` Preda, mă! Țineți minte cum copilul` bolnav de friguri al lu` Preda lua coroniță și pe urmă leșina? Habar nu aveți, vă dați culți și citiți, da` ați pierdut esențialul, ați trecut prin școală numa` ca să admirați tablourile cu voievozi. Se duce țara de râpă... Sărăcimea Învăța, acu` nici acces nu mai are. Noi - se uită și la Gicu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
pe argentinieni. Ete, fleoșc! Ba pe-a Messi, aș spune, scuze pentru expresie! Ai plâns pentru Olanda? Păi da, că erai portocaliu de-atunci, deja prezentai semne de rea purtare politică, aș spune... Eu am ținut cu vărgații. Dans. Figuri. Habar n-ai. Gore, nu-nțelegi. Eu am spus de mai multă vreme că vă pierd pe drum. Ați Învățat o limbă de lemn de nu vă mai scot din ea nici cu Liiceanu. Unde este esențialul, ce mă tot luați
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
cum este luat pămîntul de rîu: așa nimicești Tu nădejdea omului. 20. Îl urmărești întruna, și se duce; îi schimonosești fața, și apoi îi dai drumul. 21. De ajung fiii lui la cinste, el nu știe nimic; de sunt înjosiți, habar n-are. 22. Numai pentru el simte durere în trupul lui, numai pentru el simte întristare în sufletul lui." $15 1. Elifaz din Teman a luat cuvîntul, și a zis: 2. "Se cade să dea înțeleptul ca răspuns înțelepciune deșartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
hârtie prin care „declara„ că donează statului moșia și palatul de la Miroslava. Și nu a fost singura care a fost forțată să facă aceasta. Aș vrea să-ți spun că am rămas surprins de câte minunății ascunde Miroslava, iar eu habar nu aveam, vere. Acum le știi și sunt sigur că te simți mai bogat sufletește. Ai dreptate. Mă simt altfel... Acum te-aș ruga să mă lași pe mine să te duc acasă, dar pe alt drum. Nu cred să
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
urmă am intrat pe strada Tudor Neculai. Din dreapta, de la înălțimea turlelor sale, ne privește biserica Sfântul Vasile. Mă opresc și privesc întrebător la ieșean... Nici nu mi-am dat seama când ieșeanul mă ia la vale: -Ce zici tu? Aista habar nu are ce și cum devine treaba cu biserica asta. Ei uite că n-ai brodito, vere. Află că biserica a fost zidită între anii 1795-1806, cu osteneala ieromonahului Vartolomeu și a credincioșilor din Târgușorul Nicolinei și că înaintea ei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
rasă și ce este o mârțoagă! Apoi ce înseamnă să călărești pe deșelatelea și cum devine treaba să stai înfipt în șa și să strunești din dârlogi un cal focos! Ia te uită, domnule, pe cine am lângă mine și habar să n-am! Atunci încălecarea, și la galop! Înainte de a ne lua vântul, spune-mi cam pe unde ne putem vedea mâine dimineață, ca să ajungem la podgoria cu nume exotic... Da, da. Se spune că vierii unguri veniți să lucreze
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
sau de 30 de lei litrul? Care-i diferența? 12 lei!” „Un vechi lup de mare către chelner: Ce vrea să fie zeama asta? Vin, domnule! Fir-ar să fie, am navigat 25 de ani prin vin fără să am habar!” „Tovarășe dragă, eu ți-am cerut o Grasă de Cotnari, iar dumneata mi-ai adus o Fetească de Alba!? -Serviți-o liniștit, că tot... aia e!!... „Ospătar, servește-mi, te rog, și mie vinul acela pe care l-ai adus la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Cine să-l uite, prietene? L-am lăsat la urmă așa, ca o încununare a spuselor despre divinul vin. Am să încep cu „Profesie de crdință”: „Să cred nu știu în care Dumnezeu Și cui să mă închin nu am habar, Dar am crezut și crede-voi mereu, În Artă, în Moldova și-n Cotnar.” Și acum „Un panseu inspirat din geometria plană: „Doi bețivi egali cu al treilea, sânt bețivi între ei”... Ca să vezi cât de cunoscut era Păstorel ca
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
2255 Dar acest individ mecanic care nu știa el singur că e popor [î]l știau alții că e popor, căci erau alții mai bătrâni și mai mehenghi în lume. Deci [î]l apăsau, și-l apăsau cumplit. El însă habar n-avea că ceea ce e organic nu se poate sfârși, ci se coadaptează; dar că toată suma de apăsare se preface în el într-o sumă enormă de energie. Această sumă de energie a spart beșica legilor, a emerjat sub
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
aveam de ce să ne amestecăm cu ceilalți, așa că o parte din gașcă s-a refugiat direct la Drept... la bufet bineînțeles să nu mai audă gălăgia de pe străzi, iar restul s-au dus prin diverse localuri și parcuri liniștite. Eu habar n-aveam ce se petrece, dormeam; când m-am trezit am vrut să trec pe la facultate să-i salut pe toți, să știe că n-am murit. Normal nu m-am dus la primele ore! Altfel aș fi fost îmbarcat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
legătură după legătură și ajungi în copilărie sau în liceu, călătorind în timp și în spațiu fără nici un fel de problemă. Era foarte frumoasă. Nu știu de ce-mi apare-n minte numai îmbrăcată în sarafan. Știi ce-i ăla? Habar nu ai, dacă ești mai tinerel. Sarafanul, pustiule, era cel mai excitant obiect de îmbrăcăminte pe care-l purta eleva de liceu, strâmtat prea tare, scurtat prea mult, scăzând de multe ori nota la purtare, așa bleumarin cu cămășuța aia
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
dat singur în primire când te-am rugat să mai citești o dată fraza. Deci... capăt lucitor, răsfrânt ca o ciupercă stropită cu mercur, exact în locul în care se întîlnea cu fierul inelului în care intra cu zgomot. Da' ce zgomot. Habar nu aveți cum sună opritorul când îl lovești în forță cu "ZĂVORULĂLAMARE". Da, acest zăvor despre care vă vorbesc, pe care nu o să-l uit toată viața, trebuia să-l închid fără nici o urmă de zgomot, în nopțile târzii, când
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
mi face mie cafeaua, ca să nu adorm tocmai în ziua cea mare și parcă văd că imediat urcă cu ceașca plină, căreia îi și simt mirosul, și ne găsește comentând aiurea. Blugii zboară, chiloții aterizează pe șifonier sau sub pat, habar nu am unde, acum nu mai contează decât că s-a hotărât. Ce frumoasă era Liliana fără sarafan! Abia acum mi-am dat seama că nu se dezbrăca niciodată în fața mea, nici măcar până la chiloți. Începeam să ne tăvălim îmbrăcați și
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
sincere și la fel de surprinse ca și mine de absența ei. Nu voi ști niciodată de ce a lipsit atunci de la școală. Nu am mai apucat să o întreb. A doua zi pe noi ne-au dus la muncile agricole de toamnă, habar n-ai tu ce-i asta, tocmai în comuna Dropia. Aveam dormitorul direct în CAP și sortam cartofi toată ziua. Ar fi fost bine dacă nu aș fi suferit atât. Era ca o tabără golănească, cu beții crunte de vin
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
în țară și încă n-am trecuț pe acasă. Îmi arunc ceva pe mine, îi fac cu degetul, care parcă aș răsuci o ață imaginară în ureche, fetei în a cărei cameră sânt sau care-i la mine în cameră, habar n-am, semn că vorbim mai târziu la telefon, și plec în trombă către camera mea dacă am fost la ea sau direct către gară, dacă am fost la mine în cameră și de abia pe drum îmi dau seama
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
e la București?", o întrebam eu pe cea din Câmpina la care ea spunea mai departe: "Te întreabă cum e la București." Asta auzeam și eu, că vorbea în același timp și în stație. Dar ce-mi răspundea ea, Vaieria, habar n-aveam, că eu nu auzeam nimic și Nuțișor putea să-mi transmită mie orice. Zice că-i bine și că-i e dor de tine, când te întorci, că nu mai poate fără tine, nu mai poate o pula
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
m-am întîlnit cu Valeria, care m-a luat din prima: "De ce nu m-ai sunat decât o dată, nesimțitule, că nu mai știam ce-i cu tine, m-am dus și la cămin la Pelicanul, care mi-a spus că habar nu are unde ești", și dacă tot ai intrat în cămin și noi plănuiam de mult un fut acolo, ce ți-ai zis, dacă nu-i Dan, e bun și Pelicanul, curva dracului, cum adică nu te-am sunat, sau
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
nu mai rezist nici măcar cele trei sau patru etaje, sau câte or mai fi rămas până sus, la parter. Deci, ce-mi place cuvântu ăsta DECI, deci îl abandonez pe puturel în lift și o tai cu siguranța disperatului, deși habar nu aveam încotro. Rătăcesc prin subsoluri, o vreme, mă rătăcesc, eram nou în Occident, și decid să mă întorc la lifturi, în speranța că mortăciunea vie a părăsit clădirea. Mă îngrozea și gândul că vreun bodyguard, care în mod normal
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
am studiat prima oar dar de fiecare dată când simțeam că se uită la mine, schimbam privirea ca nu cumva să se intersecteze cu a lui. Știți ce tremuratul ăla pe care eu îl bănuiam plâns, sau măcar tuș convulsivă? Habar nu aveți, gagiul râdea, domne', râdea de prăpădea, convulsia venind de la încercările lui disperate de a potoli râsul, nesimțitul dracului, în vreme ce eu frizam asfixiat. Nu ți s-a întîmplat la școală, pe vremuri, să te bușească râsul și nu te
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
două mii de perechi de ochi", am replicat. "Pot." Ferm. "Pot sigur, dă-mi textul și cinci minute mi-a spus. "Nu ai cum, Regu, fii realistă, ne facem de râs amândoi eu că-mi bag gagica la înaintare, tu că habar n-ai să prezinți." "Ai altă soluție?", mă întreabă ea. Realizez că situația era groasă. Mai rămânea să urc eu pe scenă și să fac totul. Penibil. Să urc cu Regu de mână era și mai penibil. Mă privea fix
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]