28,568 matches
-
astfel că debitul sanguin prin ficat este foarte redus, șuntând cea mai mare parte din organ. Constricția arteriolelor mezenterice reduce debitul portal. In șocul sever debitul hepatic poate fi redus în asemenea măsură încât poate determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
arteriolelor mezenterice reduce debitul portal. In șocul sever debitul hepatic poate fi redus în asemenea măsură încât poate determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus provine de la ficat. 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui Sistemul vascular hepatic adăpostește aproximativ 450 ml de sânge, iar în condiții patologice un volum suplimentar de 500 1000 ml. Ficatul este un organ mare, extensibil, un organ venos capabil să acționeze ca un redutabil rezervor de sânge și este capabil să suplimenteze
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
să suplimenteze sânge atunci când volumul sanguin circulant este diminuat. Funcția de filtrare și purificare a sângelui revine celulelor Kupffer care captează particulele străine ajunse din intestin în circulația portală. Celulele Kupffer reprezintă macrofage cu mare capacitate fagocitară care tapetează sinusurile hepatice; aceste celule pot curăța sângele foarte eficient la trecerea lui prin sinusuri; când celulele Kupffer vin în contact cu bacterii acestea trec în mai puțin de 0,01 s în interiorul celulelor Kupffer unde sunt digerate; sub 1% din bacteriile care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
care participă la proces pot fi activate prin administrarea de lungă durată a unor medicamente (barbiturice) sau a etanolului. Schimbarea structurii unor medicamente nu determină întotdeauna inactivarea lor; uneori are loc chiar potențarea activității acestora. De exemplu, prednisonul se transformă hepatic în prednisolon (compus mai activ). Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Dintre hormoni, ficatul inactivează insulina, glucagonul, cortizolul, aldosteronul, testosteronul, estrogenul, hormonii tiroidieni. Un rol important are și funcția ureogenetică a ficatului. Amoniacul rezultat din metabolismul proteic este toxic pentru organism. Hepatocitele sintetizează din amoniac ureea, substanță cu toxicitate redusă. Sinteza hepatică zilnică de uree depășește excreția urinară cu 20%. 9.3. Funcția metabolică a ficatului Un rol esențial revine ficatului în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor și mineralelor. Rolul ficatului în metabolismul glucidic Metabolismul glucidic este influențat pe mai multe căi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
uree depășește excreția urinară cu 20%. 9.3. Funcția metabolică a ficatului Un rol esențial revine ficatului în metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor, vitaminelor și mineralelor. Rolul ficatului în metabolismul glucidic Metabolismul glucidic este influențat pe mai multe căi la nivel hepatic, începând cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
glucidic Metabolismul glucidic este influențat pe mai multe căi la nivel hepatic, începând cu depunerea glicogenului, conversia galactozei și fructozei în glucoză și sfârșind cu gluconeogeneza și formarea diverșilor compuși de metabolism intermediar. Glicogenul este cel mai important depozit glucidic hepatic, reprezentând 7-10 % din masa ficatului normal. Reglarea acestor procese se realizează de către insulină prin stimularea glicogenogenezei și inhibarea glicogenolizei și gluconeogenezei; adrenalina stimulează glicogenoliza, iar glucagonul glicogenoliza și gluconeogeneza. Gluconeogeneza este sinteza de glucoză din piruvat provenind din alte surse
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și rinichi; este stimulată de glucagon și adrenalină și inhibată de insulină; este importantă pentru menținerea glicemiei în inaniție. Rolul ficatului în metabolismul proteinelor Intervenția ficatului în metabolismul proteic constă în primul rând în sinteza proteinelor plasmatice, cu excepția imunoglobulinelor. Producția hepatică de proteine este apreciată la 150-200 mg/zi/kgc, adică 10-14 g/zi la o persoană de 70 kg. Aproximativ 6-10 % din albuminele plasmatice se degradează zilnic. Ficatul produce proteine plasmatice cu rol în transportul lipidelor, hormonilor etc. Lipoproteinele plasmatice
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
numai după dezaminare. Amoniacul rezultat în urma dezaminării aminoacizilor este înlăturat tot de către hepatocite, transformându-se în uree (funcția ureogenetică). Ficatul are rol și în sinteza aminoacizilor neesențiali. Hepatocitele efectuează interconversia aminoacizilor (a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile neutre din sânge sau ficat sunt descompuse în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
a fenilalaninei în tirozină, a metioninei în cisteină). Metabolismul hepatic al lipidelor Pe lângă glicogen, în ficat se depozitează și mici cantități de grăsimi neutre. Ficatul îndepărtează din circulație chilomicronii rezultați în urma absorbției grăsimilor digerate în intestin. Sub acțiunea unei lipaze hepatice, grăsimile neutre din sânge sau ficat sunt descompuse în glicerol și acizi grași. Glicerolul intră în calea metabolică a glucidelor. Lanțurile lungi ale acizilor grași suferă în ficat un proces de beta oxidare, fiind scindate în fragmente ce conțin câte
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
moale, nedureros, generalizat). In ganglionii limfatici se filtrează particule mari (bacterii). Funcția principală a circulației limfatice este de readucere în circulație a excesului de lichid interstițial și de transport al particulelor voluminoase (proteine: ~2 g/dl periferic, ~6 g/dl hepatic, ~4 g/dl central) din interstițiu în sânge; acestea nu pot intra în sânge direct prin peretele capilarelor sanguine. In intestin capilarele limfatice participă la absorbția nutrimentelor, mai ales a lipidelor. ~25% din proteinele plasmatice ajung în sânge pe cale limfatică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de aerosoli). Epurarea substanțelor volatile din sânge este posibilă datorită permeabilității membranei alveolo-capilare pentru aceaste substanțe. Este cunoscut faptul că halena respiratorie constituie o modalitate de diagnostic clinic a unor afecțiuni (miros acetonic în coma diabetică, miros caracteristic în coma hepatică, halenă amoniacală în coma uremică). De asemenea, alcoolul se elimină prin respirație; test folosit în medicina legală pentru determinarea alcoolemiei. Plămânul prezintă un sistem complex de apărare împotriva unei potențiale agresiuni din partea particulelor inhalate, sistem care include fenomene de dizolvare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
D3 poate fi găsită în alimentație, mai ales de origine vegetală. Ambele forme pot fi găsite și în produsele farmaceutice și suplimentele alimentare cu vitamina D. Indiferent de proveniență, vitamina D și forme înrudite sunt metabolizate prin hidroxilare, la nivel hepatic și apoi în anumite celule tubulare. Rezultatul acestor modificări biochimice este calcitriolul (fig. 114), forma activă a vitaminei, 1,25-(OH)2D3. De vreme ce sinteza finală a vitaminei D are loc în corp, din precursori de origine alimentară, calcitriolul nu întrunește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este sub 7,4 există un fenomen de acidoză, iar creșterile peste 7,4 definesc fenomenul de alcaloză, deși variații de până la 0,05 sunt suportabile fără efecte importante. Sursele majore de protoni în organism sunt prezentate mai jos. Gluconeogeneza hepatică produce amoniac (NH3 ) prin dezaminarea aminoacizilor. Acest amoniac se cuplează imediat cu H+ , producând NH4+ și HCO3. Ionul amoniu va fi apoi încorporat în uree, producând protoni liberi. Metabolizarea aminoacizilor ce conțin grupări cu sulf produce mici cantități de acid
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
regionale sunt alterări rafinate ale materiei prime, cum ar fi brânzeturile franceze pe care mucegaiurile nobile le înstrăinează de gustul laptelui sau le foie gras, adică un ficat de gâscă sau de rață îndopată până ce pasărea ajunge să facă steatoză hepatică; altfel spus, prima etapă a gătirii pateului din foie gras este reprezentată de modificarea patologică a fiziologiei păsării, „înstrăinarea“ sa de normalitatea biologică. Doctrina metamorfozei alimentului se regăsește și în bucătăria Romei antice. Una dintre pasiunile gastronomice ale romanilor erau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
și după caz, se practică masajul, sudația, venesecția, purgațiile, calmantele, sugestionările. Papirusurile au păstrat înscrisuri privind dozajul medicamentelor, numărul și denumirea bolilor destul de numeroase între care și afecțiunile renale, vaginale, otorinolaringologice, vertigiile, stările lipotimice, inflamația, luxația, abcesul, retenția urinară, afecțiunile hepatice și stomacale, dar și epilepsia considerată manifestare a duhurilor rele instalate în om. În cazul traumatismelor multiple asistența sanitară începea cu capul. Traumatologia era și cea mai veche specialitate și cea mai avansată. Pe papirusul Edwin Smith, considerat un tratat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etruscilor pentru terapeutica mitologică, a invocării în sprijin a spiritelor. Nu le lipsea nici simbolul șarpelui. În Muzeul Etrusc din Florența, sunt piese care atestă influența medicinei elene, printre altele, ca și preocuparea lor pentru chirurgie, stomatologie, terapia leziunilor oculare, hepatice, a articulațiilor, osoase, etc. În farmacologia etruscă se utilizau produse vegetale, animale, minerale; foloseau argila, diverse unguente, loțiuni etc. Preventiv recomandau mișcare, aer, apă viață echilibrată. Spiritul lor inovator l-au fructificat mai ales în acțiuni de urbanizare: canale, rigole
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1677). Medic și anatomist, cu studii la Cambrige și Londra, el este unul din discipolii de onoare ai lui Harvey. Clinician căutat de pacienți, Glisson este un minuțios observator în studiile sale de anatomie, fiziologie și specialist clinician în maladiile hepatice pe care le descrie atent. Studiul său asupra ficatului este funcțional, relevând competență științifică avansată și confirmându-l ca mare fiziolog. înțelegând calitatea de laborator a ficatului, el înțelege, spre deosebire de Galen, că-n centrul vieții stă inima și circulația sângelui
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
clasificare a bolilor în 11 clase, explicate în Geneza morborum (Originea bolilor), 1763. în Arcana naturae detecta (Dezvăluirea secretelor naturii) face o clasificare a ceea ce Anton van Leeuwenhoek (1632 - 1723) numește „animaluncule“, agenți patogeni. în 1758, Linné descoperă distomatoza = afecțiune hepatică. Despre Frigurile intermitente se ocupase în teza de doctorat (1735). Prin „Philosofia botanică“ (1751), Karl Linné face cunoscută, între altele, înțelepciunea naturii. Teoria sa creaționistă este viu criticată în acest secol cu preferințe atee. Un savant luminist cu studii de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
XIX. Același lucru se poate spune și despre febra tifoidă, atent studiată de Morgagni (1761) și considerată o boală a mâinilor nespălate, care va fi stopată odată cu descoperirea medicației antibiotice la jumătatea sec. XX. Paludismului, bolilor cardiace, vechii tuberculoze, afecțiunilor hepatice ca și afecțiunilor reumatismale, tot în secolele următoare, li se vor stabili etiologia și medicațiile corespunzătoare. Secolul XVIII, deși intitulat al Luminilor, face tot ceea ce poate, cu mijloacele existente și cu pasiunea mai mare pentru idei, neacoperite totdeauna experimental. Dar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și de extern pe lângă Magendie i-a format spiritul de observație și neastâmpărul experimentării, pasiunea pentru laborator în special pentru neurofiziologie. Studiază vasomotricitatea de origine nervoasă, vasodilatația, acțiunea drogurilor, otrăvurilor, precum stricnina, oxidul de carbon ș.a. în fiziologia sistemului digestiv hepatic face descoperiri în premieră privind sucul gastric și rolul său în nutriție, fapt ce a dus la descoperirea sucului pancreatic, a invertinei, enzimelor. Cl. Bernard studiază variațiile de zahăr în sânge, a glicogenului descoperit și de germanul Hensen; explică rolul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
neurologi își continuă activitatea în sec. XX. Așa sunt: Jean Marie Charcot (1867 - 1936) elevul neuropatologului Duchenne de Boulogne și cel care aprofundează localizările medulare, scleroza în plăci, afecțiunile cortexului, ale trunchiului cerebral, nervilor, mușchilor periferici, isteriei dar și crizele hepatice, reumatismele cronice (poliartrite, artroze degenerative etc.) devenind una din personalitățile complexe ale medicinei franceze și creierul școlii de la Salpétrière; Pierre Janet (1859 - 1947), fondator al psihologiei clinice care, înainte de Sigmund Freud (1856 - 1939) încearcă să explice tulburările psihice prin mecanisme
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]