4,292 matches
-
, comuna Poieni, județul Cluj a fost construită în anul 1850. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Localitatea Tranișu adăpostește o biserică de lemn puțin cunoscută, o cauză reprezentând-o izolarea și accesul dificil. Biserica a fost ridicată în anul 1850, pe cheltuiala credincioșilor. Predecesoarea ei a fost incendiată în timpul Revoluției de la
Biserica de lemn din Tranișu () [Corola-website/Science/323848_a_325177]
-
Buciumeni (astăzi cartier aflat în partea de vest a municipiului Fălticeni din județul Suceava). Edificiul religios se află localizat pe Strada Dumbrava Minunată nr. 17, făcând parte din cadrul Mănăstirii Buciumeni. El este înconjurat de cimitirul fostului sat Buciumeni și are hramul "Sfântul Gheorghe", sărbătorit la data de 23 aprilie. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 253, având codul de clasificare . Prima atestare a satului Buciumeni datează dintr-un uric scris în limba
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
policandri, i sfeșnicii, i argintării și alti multe de mari sumă de bani; asăminea și toată liafa și hrana preoțalor slujători de opștii i diiacon și clisiiarh și dascal, și toată cheltuiala bisericii cu celi trebuincioasă și pominire tictorilor la hram bisăricii”". Biserica a fost construită inițial în formă de navă, prin secolul al XVIII-lea, fiindu-i adăugat un turn clopotniță deasupra pridvorului. În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori. Ea a suferit unele transformări înaintea
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Sârbeni, județul Teleorman, și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. A fost ridicată în anul 1778 și refăcută în 1849. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la pridvor și funia ce încinge biserica, precum și pictura iconostasului și a icoanelor vechi rămase în inventarul bisericii. Pisania din interior constituie
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
interiorul bisericii. Pisania se află pe un panou de lemn, fixat într-o grindă tirant, pe locul peretelui despărțitor dintre tindă și naos. Ea este scrisă în chirilice și transmite următoarele date și fapte: "„Aciăst sfânt lăcaș ce să prăznuește hramul sf[ântului] erah Nicolae și al prapodomni[i] Parascheva, s-au făcut de lemn la leat 1778 în zilele luminatului d[o]mn Alecsandru Ion Ipsilat voivod. S-au săvărșit sf[inte]le slujbe 70 de ani și ajungând în
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
bună izolație. Tot atunci a fost probabil ridicat și turnul peste pridvor. Stâlpii pridvorului sunt foarte asemănătorii cu cei de la biserica de lemn din Puranii de Sus, și au fost probabil adauși sau schimbați la 1848. Cel de al doilea hram a fost probabil adăugat la resfințirea bisericii. Lucrarea zugravilor se reduce la iconostas, câteva icoane, ușile împărătești, crucea cu moleniile de pe grinda tirant. Tot ei au vopsit bolțile interioare cu stele roșii pe fond alb, iar în câteva locuri au
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Blejești, județul Teleorman, și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. A fost ridicată în anul 7321 al erei bizantine, anii 1812-1813 ai erei noastre, și refăcută în 1883. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la intrare și icoanele vechi rămase în inventarul bisericii. Structura de lemn originală se
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Băbăița din județul Teleorman și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Este antedatată de o inscripție din anul 7317 al erei bizantine, anul 1809 ai erei noastre, fiind în fapt cu mult mai veche. Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă din Muscel, din satul Vultureștii de Jos, și
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
a fi cea de la ridicarea lăcașului, consemnând mai degrabă o refacere a ei. Catagrafia de la 1810 din fostul județ Muscel, nu consemna vechimea bisericii din Vulturești ci doar că era în stare bună. Totuși, preoții care serveau în biserica cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” erau sfințiți pentru această biserică mult înaintea inscripției de pe ușă. Preotul Damaschin sin Bârzescu, 40 de ani, era sfințit în anul 1795 pentru această biserică, preotul și cântărețul Constantin sin popa Nicolae, 41 de ani, fusese sfințit pentru
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
se află în localitatea omonimă, comuna Scurtu Mare din județul Teleorman și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă din Argeș, din satul Cocu, și ridicată pe locul actual în anul 1859. Vechimea ei este mai mare, fiind formal databilă din secolul 18 sau cel mai devreme de la începutul secolului
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
cult ortodox construit în anul 1808 în satul Stroiești, strămutat în anul 1833 în satul Humoreni și apoi, în 1892, în satul Brașca din comuna Ilișești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", sărbătorit la data de 8 noiembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. a fost construită în anul 1808, fără a se cunoaște locul inițial unde a fost amplasată. Potrivit informațiilor
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
au înzestrat-o cu bunuri și după mutarea ei la Humoreni. Pe un Triodion se află următoarea inscripție: "„Această carte numită Triodion este dăruită de stăpânitorii moșiei din satul Stroiești, Nicolae Popovici, bisericii din satul Liudi Humorului, unde se prăznuiește hramul Sf. Arhangheli Mihail și Gavril spre vecinica pomenire în anul 1837”". Conform cronicii parohiei Humoreni, această biserică a fost mutată în satul Brașca, unde se află și în prezent. Oricare ar fi însă locul de proveniență a bisericii este cert
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
o biserică de lemn din satul Stroiești. Această biserică de lemn a fost mutată în anul 1892 în satul Brașca (aflat în apropiere de Humoreni). În locul ei, credincioșii ortodocși din satul Humoreni au primit ca donație biserica de lemn cu hramul "Sfântul Nicolae" din satul Pârteștii de Jos, care era în funcțiune în anul 1775 în satul Pârtești, ea fiind construită înainte de ocuparea nordului Moldovei (Bucovinei) de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
fiind construită înainte de ocuparea nordului Moldovei (Bucovinei) de către Imperiul Habsburgic. Această datare a bisericii pe la mijlocul secolului al XVIII-lea este susținută și de prezența câtorva cărți vechi românești în inventarul parohiei. După aducerea acesteia la Humoreni, i s-a schimbat hramul în cel al "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil", ca și al bisericii anterioare. Până la aducerea bisericii de lemn în Brașca, credincioșii ortodocși din acest sat erau arondați Parohiei Ilișești. După aducerea bisericii s-a înființat o parohie proprie la Brașca
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măriței este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1897-1900 în satul Măriței din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Prima atestare documentară a localității datează dintr-un document din 6 aprilie 1634 prin care episcopul Evloghie al Rădăuților cumpăra
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
, comuna Gârbău, județul Cluj, datează din secolul XIII. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica Reformată-Calvină (inițial romano-catolică, cu hramul „Sf. Petru”) a fost construită după anul 1241 de către episcopul Petrus, în stil romanic. Din construcția romanică originală s-au mai păstrat numai portalurile de sud și de vest, precum și portalul sacristiei. Decorațiunile interioare din lemn sunt opera lui János
Biserica reformată din Viștea () [Corola-website/Science/323239_a_324568]
-
și jefuită. Ea a fost preluată în 1986 de către comunitatea ortodoxă din sat care a reparat-o, fiind sfințită ca biserică ortodoxă în anul 1990. În prezent, aici se celebrează slujbele religioase ale comunității ortodoxe din Ilișești. Ea are același hram cu cel bisericii fostei mănăstiri Ilișești, construită în perioada 1709-1714 de marele medelnicer Ionașcu Isăcescu și care este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2010. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
perioadă, în acest timp ea fiind devastată și jefuită. În anul 1986, fosta biserică luterană din sat a fost trecută în patrimoniul Parohiei ortodoxe Ilișești. Comunitatea ortodoxă locală a reabilitat lăcașul de cult, care a fost sfințit în 1990 cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, structura de rezistență al vechii biserici ortodoxe din Ilișești a fost puternic afectată de lucrările de infrastructură la drumul care leagă Suceava de Gura Humorului. Ca urmare a faptului
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
, se află în cătunul Găbrieni din localitatea Ioanicești, comuna Poienarii de Argeș, județul Argeș, și poartă hramul „Cuvioasa Paraschiva”. În izvoare scrise a fost datată din anii 1742-1743, însă naosul și altarul sugerează o vechime mult mai mare. Tradiția indică aducerea ei din preajma Cotmenei, semnele de mutare confirmând atributul ei de biserică călătoare. Structura de lemn este
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
LMI 2004: . Biserica formează împreună cu troița de la 1911, din fața bisericii, și cimitirul din jur un ansamblu valoros, așezat într-un cadru natural pitoresc. Vechile catagrafii surprind cel puțin două biserici de lemn în Găbrieni, fost Alimăneștii de Jos, una cu hramurile „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”, pe moșie megieșească, de moșneni, și una cu hramul „Sfinții Voievozi” pe moșia Schitului Berislăvești. S-a păstrat cea dintâi, astăzi cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, a țăranilor liberi din Găbrieni. După tradiția locală, biserica de
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
un ansamblu valoros, așezat într-un cadru natural pitoresc. Vechile catagrafii surprind cel puțin două biserici de lemn în Găbrieni, fost Alimăneștii de Jos, una cu hramurile „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”, pe moșie megieșească, de moșneni, și una cu hramul „Sfinții Voievozi” pe moșia Schitului Berislăvești. S-a păstrat cea dintâi, astăzi cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, a țăranilor liberi din Găbrieni. După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă în Găbrieni din preajma Cotmenei. Semnele de
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
două biserici de lemn în Găbrieni, fost Alimăneștii de Jos, una cu hramurile „Sfântul Nicolae” și „Cuvioasa Paraschiva”, pe moșie megieșească, de moșneni, și una cu hramul „Sfinții Voievozi” pe moșia Schitului Berislăvești. S-a păstrat cea dintâi, astăzi cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, a țăranilor liberi din Găbrieni. După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare. Ea a fost adusă în Găbrieni din preajma Cotmenei. Semnele de mutare, vizibile de jur-împrejurul pereților, confirmă transferul și montarea bisericii pe locul actual. Ea a
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
poate verifica, însă se presupune originea ei într-o pisanie sau însemnare, pierdută între timp. Nu se poate stabili dacă această datare marchează momentul mutării construcției pe actualul amplasament sau o eventuală rectitorire, care i-a adaus un alt doilea hram, așa cum a fost documentat în pragul secolului 19. Iconostasul bisericii, datat pe icoanele împărătești din anul 1849, a fost atunci doar repictat. O inscripție zgăriată pe dosul icoanei Sf Maria cu Pruncul reține următorul text în alfabet chirilic: "„leat 7288
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
construit în anul 1786 de către boierul Ioan de Cârste în satul Costâna din comuna Todirești și strămutat în anul 1812 în satul Dănila din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Sfinții Cosma și Damian", sărbătorit la data de 1 noiembrie. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava, în ciuda vechimii sale. În anul 1774, când nordul Moldovei (Bucovina) a fost anexat de Imperiul Habsburgic, teritoriul actualului sat
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]
-
secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, moșia satului Costâna era stăpânită de boierii Cârstea (Cristea). În anul 1786, boierul Ioan de Cârste a construit pe cheltuiala sa o biserică din lemn de brad cioplit pe ambele părți, cu hramul „Sfinții Cosma și Damian”. Ea a fost amplasată pe moșia boierului Cârste, fiind folosită de credincioșii ortodocși din acest sat. Biserica a avut la început o catapeteasmă din pânză. În anul 1811, baronii Ion (Ianoș) și Gheorghe Cârstea din Costâna
Biserica de lemn din Dănila () [Corola-website/Science/323252_a_324581]