7,197 matches
-
nu e doar permis, ci și dezirabil. Acest pasaj final, inconfundabil pentru ceea ce înseamnă spiritul polemic arghezian, se comportă, din nou, ca o evaziune gradată în spațiul liber al ficțiunii pamfletare. Să urmărim așadar glisarea in crescendo dinspre referențial spre imaginar: "Domnul Iorga insultă Fundațiile, care așteaptă manuscrise, și insultă pe fiecare autor în parte, invidios pe meritele, mai mici sau mai mari, ale fiecăruia, înflăcărat de aceeași pizmă ca acum patruzeci de ani, treizeci și cinci de ani, treizeci de ani, douăzeci
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pășește pe nisipuri mișcătoare, pentru că traiectoria discursului este adeseori imprevizibilă, fictivul invadează spațiul referențial și invers, iar jocul sensurilor face dificilă orientarea. Considerăm însă, cu certitudine, că dincolo de mereu invocata agresivitate, obiect de cercetare, pretext de contestare, mobil pentru studiul imaginarului colectiv al românilor, dimensiune recuperată și ideologizată de pamfletari-pastișori ș.a.m.d. discursul publicistic arghezian ne propune totuși cea mai tulburător-delectantă miză intelectuală: umorul. În această dimensiune, cea a humorului, spiritul revoltatului capătă libertate absolută de mișcare și, astfel, învinge
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979. Călinescu, Al., Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Editura Institutul European, Iași, 2000. Călinescu, George, Gâlceava înțeleptului cu lumea, I-II, ESPLA, București, 1954. Călinescu, George, Însemnări și polemici, Editura Minerva, București, 1988. Cesereanu, Ruxandra, Imaginarul violent al romanilor, Editura Humanitas, București, 2003. Cioculescu, Șerban, Argheziana, Editura Eminescu, București, 1985. Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, vol. II, ediție de Constanța Constantinescu, București, EPL, 1967. Dur, Ion, Noica portretul gazetarului la tinerețe, Editura Saelucum, Sibiu, 1999. Fanache, V., Caragiale
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Mariana, "Postfață" la Tudor Arghezi, Pamflete, Editura Minerva, București, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, Editura Minerva, București, 1981. Iorga, Nicolae, Istorie a literaturii românești contemporane, vol. II, Editura Adevărul, București, 1934. Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Editura Plumb, Bacău, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, Editura Minerva, București, 1972. Lovinescu, Eugen, Critice I, Editura Minerva, București, 1982. Lovinescu, Eugen, Opere 8, Editura Minerva, București, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj, 2001. Micu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Opera lui Tudor Arghezi, București, Editura Eminescu, 1979. Călinescu, Alexandru, Caragiale sau vârsta modernă a literaturii, Institutul European, 2000. Călinescu, George, Gâlceava înțeleptului cu lumea, I, II, București, E.S.P.L.A., București, 1954. Însemnări și polemici, București, Editura Minerva, 1988. Cesereanu, Ruxandra, Imaginarul violent al romanilor, București, Editura Humanitas, 2003. Cioculescu, Șerban, Argheziana, București, Editura Eminescu, 1985. Constantinescu, Pompiliu, Scrieri, vol. II, ediție de Constanța Constantinescu, București, EPL, 1967. Dur, Ion, Noica -Portretul gazetarului la tinerețe, Sibiu, Editura Saelucum, 1999. Fanache, V., Caragiale
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Eminescu, 1981. Postfață la vol.Tudor Arghezi, Pamflete, București, Editura Minerva, 1979. Iorga, Nicolae, O viață de om, vol. I, II, III, București, Editura Minerva, 1981. Istorie a literaturii românești contemporane, vol. II, București, Editura Adevărul, 1934, Iovian, Tudor, Gherla imaginarului arghezian, Bacău, Editura Plumb, 2003. Lovinescu, Eugen, Titu Maiorescu, București, Ed. Minerva, 1972. Critice I, București, Editura Minerva, 1982. Opere 8, București, Editura Minerva, 1989. Melancu, Ștefan, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Cluj, Editura Cartimpex, 2001. Micu, Dumitru Opera lui Tudor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Ionescu, "Postfață" la Pamflete, Editura Minerva, București, 1979 și Ochiul ciclopului, Editura Eminescu, București, 1981. 103 Mariana Ionescu, Ochiul Ciclopului, p. 15. 104 Ruxandra Cesereanu, "Undreaua, peria de sârmă, răzătoarea, fierăstrăul și sculele de măcelărie ale lui Tudor Arghezi", în Imaginarul violent al românilor, Editura Humanitas, București, 2003, pp. 37-54. 105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979, pp. 418-441 (capitolul " Arta de a spurca frumos"). 106 Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001. 107
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Humanitas, București, 2003, pp. 37-54. 105 Nicolae Balotă, Opera lui Tudor Arghezi, Editura Eminescu, București, 1979, pp. 418-441 (capitolul " Arta de a spurca frumos"). 106 Ștefan Melancu, Apocalipsa cuvântului. Pamfletul arghezian, Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001. 107 Ion Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian (eseu despre pamfletul arghezian), Editura Plumb, Bacău, 2003. 108 Vezi Ion Dur, Noica portretul gazetarului la tinerețe, Editura Saelucum, Sibiu, 1999. 109 Sintagma îi aparține lui Costi Rogozanu și a fost rostită cu prilejul simpozionului Cazul Arghezi. 110 Tudor
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Vezi J.L. Austin How to Do Things with Words/Cum să faci lucruri cu vorbe, traducere de Sorana Corneanu, Colecția "Studii", Seria "Studii socio-umane", Editura Paralela 45, Pitești, 2003. 207 Mariana Ionescu, op. cit., p. 68. 208 I. Tudor Iovian, Gherla imaginarului arghezian, p. 31. 209 Vezi convorbirea cu Vasile Natea, " În amintiri și destăinuiri", în volumul L-am cunoscut pe Tudor Arghezi, pp. 204-214. 210 Marc Angenot, op. cit., p. 326. 211 Ne referim la lucrări privind istoria presei românești (Constantin Antip
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
presa literară românească (D. Micu, I. Hangiu, Zigu Ornea ș.a.), precum și la cercetări focalizate strict pe publicistica eminesciană (Al. Oprea, D. Vatamaniuc, Monica Spiridon ș.a.) sau argheziană (Mariana Ionescu, Ștefan Melancu ș.a.). 212 Ne gândim inclusiv la volumul Ruxandrei Cesereanu Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, București, 2003), care, interogând publicistica eminesciană (însă doar cea de la Timpul!), caragialiană și argheziană, fixează, ca numitor comun al celor trei publiciști, violența limbajului, în sintagma autoarei "fratricidul lingvistic". Din unghiul cercetării mentalului colectiv, demersul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
publicistica eminesciană (însă doar cea de la Timpul!), caragialiană și argheziană, fixează, ca numitor comun al celor trei publiciști, violența limbajului, în sintagma autoarei "fratricidul lingvistic". Din unghiul cercetării mentalului colectiv, demersul său se dorește a fi o aventură a deconspirării "imaginarului violent", o "scanare" a unor stereotipii psiho-etnice pe care însuși discursul celor trei scriitori le exhibă. Reținem cu deosebit interes punctul de vedere al autoarei, însă credem că perspectiva retorico-literară va nuanța mai ales traiectoria și semnificația distinctă a publicisticii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cea mai frumoasă dintre morți 4. Imaginea ar atesta atunci triumful vieții, dar un triumf dobândit asupra morții și meritat de aceasta. Și să nu se creadă că ordinea simbolului are o origine mai pură decât cea, mai grosieră, a imaginarului. Cadavrul le este un sol comun. Semn vine de la séma, piatra tombală. Séma chéein, la Homer, este ridicarea unui mormânt. Semnul prin care este recunoscut un mormânt precede și fondează semnul de asemănare. Moartea ca semafor original pare foarte departe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
semantică. Critica de artă n-a vorbit niciodată atât de mult despre vocabular, gramatică, sintaxă, cod, scriitură etc. ca din momentul în care aceste mots-valises își pierdeau orice sens atribuibil. Când, odată cu dispariția repertoriilor mitice precis reperabile și codate ale imaginarului nostru colectiv, imaginea pictată și-a încheiat trecerea de la motivat la arbitrar (în sensul dat de lingviști acestor termeni), a apărut ca necesară organizarea arbitrarului figurativ pe modelul arbitrarului lingvistic. Această iluzie, căci asta este, nu duce lipsă de scuze
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
noastră cu efect întârziat? Nu prea, s-o recunoaștem. De ce aceste "opere" contemporane, care s-ar vrea mai degrabă strigăte ori mângâieri decât lucruri, ne lasă de obicei atât de reci? Poate fiindcă ele urmăresc visul imposibil care e autoinstituirea imaginarului (analogul estetic al altui ilogism, autoinstituirea societății). Mulți plasticieni se îndreaptă în prezent spre cele două extreme tehnice ale comunicării, unii spre indice, fragment deturnat din lucru (Pollock sau Dubuffet), ceilalți spre simbol, semn arbitrar fără raport natural cu lucrul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
formă radicală de interzicere a incestului" și în mânia lui Moise împotriva idolatrilor "amenințarea de castrare care însoțește iubirea interzisă a mamei"24. Dar nu și să decelăm în spatele acesteia obsesia persistentă a unei recăderi virile în sânul, gineceul, matriarhatul imaginarului. Miraje ale imaginii, oglinzi ale erosului. Înțelegem atunci ce afecte îi atribuiau idolului religiile Scripturii. Ca și acel schimb continuu de la fascinație la repulsie, acea alternanță între tămâie și ruguri, de-a lungul răfuielilor creștine cu "scandaloasa". Iubirea-ură față de femeie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
trecerea de la cultura orală la cultura scrisă a marcat o treaptă în unificarea națională a teritoriilor prin eliminarea dialectelor și graiurilor regionale, trecerea la noua cultură vizuală marchează o treaptă în unificarea mondială a privirilor, prin lichidarea industriilor naționale ale imaginarului. În timpul când principalul vector de influență era limba, Parisul s-a străduit să priveze etniile din regatul Franței de cuvintele lor specifice, încât să vorbească toate limba regelui. Când litera își pierde influența, națiunile se văd lipsite de privirea lor
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tradițional al "științelor morale", cu o analiză morală a aparatelor de transmitere, obiect tradițional al "istoriei tehnicilor". La fel, în domeniul imaginilor, manuale și industriale, am vrea să încrucișăm examinarea mutațiilor tehnice, a mediilor sociologice și a permanențelor mitice ale imaginarului. Efort anevoios, căci mașinăriile și miturile nu prea se împacă. Istoria fericită, mobilă, evolutivă a raporturilor noastre cu lucrurile ("fabuloasele progrese ale științelor și tehnicilor") întoarce spatele istoriei șovăitoare, nevrotice, nefericite a acestei părți obscure din noi înșine pe care
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
contemplație. Ca și cum Originea, mama, Preistoria ne-ar lua în brațe. Secretul forței imaginilor este, fără îndoială, forța inconștientului în noi (mai degrabă destructurant ca o imagine decât structurat ca un limbaj). Interiorizăm imaginile-lucruri și exteriorizăm imaginile mentale astfel încât imageria și imaginarul se determină reciproc. Visul, fantasma și dorința dau imaginii-obiect ceva plin și suculent care se suge ca un sân și dispare deodată în noi. Forță dionysiacă, s-ar fi zis acum un secol (dar Dionyssos e legat de auditiv, iar
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și decădere", "apogeu și sfârșit". Apoi timpul negentropic, care urcă împotriva curentului, creează ceva nou și peren. Este "inovație", "descoperire", "invenție". În fine, timpul astronomic, în care orice crepuscul anunță noi zori și care readuce prin intervale un ciclu al imaginarului la punctul lui de pornire, pentru un nou tur de maturitate. "Marele an" stoic, "Ricorso", "Eterna Reîntoarcere". Pe scurt, trei istorii într-una: cea care plânge, cea care râde, cea care gângăvește. Fluviul, miracolul, bucla. Care ar trebui privilegiată? Depinde
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un client, a tria mărfurile la prima vedere. Ca și cum un minim de bunăstare ar fi fost necesar pentru fericirea de a vedea, plăcere întru totul domestică, la fel de îndepărtată de idilă și de tragedie. Această repatriere a infinitului, această domesticire a imaginarului, iată reușite pe care le-a făcut posibile întâlnirea între individualitățile libere și un început de siguranță colectivă. Apărut la flamanzi (belgienii de azi), peisajul s-a dezvoltat în Olanda. Pictura ei, mai mult descriptivă decât narativă, era mai puțin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de ea. Ea a devenit, între timp, mediatorul central. De unde puterea ei de captivare și statutul de canon. Plasată ca factor comun, ea a luat în sarcina ei, după bunuri, nu doar operele și piața de artă însăși, ci și imaginarul politic și chiar organizarea sacralităților colective (bicentenarul Revoluției franceze și, aproape peste tot, "Drepturile Omului"). Dacă astăzi totul a devenit artă (ambalajul, etalarea, animația și defilarea de carnaval, grafismul, designul, fotocopia, coafura, parfumeria, bucătăria etc.) și dacă "oricine este artist
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nu sunt suficiente, numai ele, pentru a face legătură. O patrie este mai mult decât o sumă de cunoștințe și schimburi, pentru că "operele capitale" care compun patrimoniul unei națiuni se prelevă din fondul ei de imagini, nu de concepte. Numai imaginarul are putere de evocare și convocare. Atunci de ce repopularea estetică a deșertului valorilor a fost un proiect născut mort? Fiindcă această frumoasă teorie era o uriașă greșeală intelectuală, constând, prostește, în a lua o consecință drept cauză. Pe scurt: nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
bine, se și inventează mai mult. Neșansa istoriei oficiale a artei este că rupturile estetice decisive intervin în general în domeniul cel mai puțin "estet" al momentului prezent. Când Valéry îți ținea cursurile de Poetică la Collège de France, poetica imaginarului care avea să modeleze epoca lui se inventa în studiourile din Joinville. Ideea capitală a fiecărei generații n-avea să se mai scrie la fel...". Până la apariția tiparului, continuă Hugo* evocându-l pe Gutenberg în secolul al XV-lea, ea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
care nu este rațiunea de a fi a unei creații. Or, chiar dacă nu putem aștepta de la o mașină de difuzat imagine, ca televiziunea, ceea ce suntem îndreptățiți să așteptăm din partea unei mașini de produs imagini, precum cinematografia, cele două industrii ale imaginarului nu pot nici să se excludă, nici să se confunde. În ciuda aparatelor ei greoaie de înregistrare a imaginii și sunetului, în ciuda imperativelor ei comerciale și contabile, cinematografia era sau este încă, în procesul de fabricație, un artizanat. Există o legătură
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a-i atrage în săli pe cei obișnuiți cu imaginile la domiciliu. Dar un film cu buget mic nu e condamnat dinainte, în timp ce o emisiune "dificilă" este (programată la ora 0:15, ceea ce înseamnă unul sau două puncte de audiență). Imaginarul, acest lux indispensabil, înghite averi întregi; aurul și icoana sunt strâns legate, de câteva mii de ani105. Această extravaganță provoacă mai degrabă plăcere decât invidie: orice sărbătoare costă, inclusiv cea a ochiului. Aplaudimetrul, acest Dow Jones al valorilor de comunicare
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]